Nu o dată am auzit că programa școlară, așa cum este acum, ne pregătește copiii pentru trecut nu pentru viitor. Cu cât ajung în clase mai mari, cu atât elevii își pierd interesul și descoperă că lumea în care trăiesc și lumea despre care învață rareori se intersectează. În acest context, întrebarea ”ce meserii se vor căuta în viitor și cum să ne pregătim copiii pentru o piață a muncii mult diferită de cea în care activăm noi?” este mai mult decât justificată, este vitală. De trei ani, INACO – o comunitate non-profit de manageri, consultanți, analiști, experți în domeniul economic din România publică anual un ghid cu meseriile viitorului care să răspundă acestor întrebări.
Alegerile pe care le facem acum ca părinți le vor influența opțiunile copiilor când vor întra în câmpul (digital?) al muncii. De aceea o privire în viitor poate să ne ajute în a lua cele mai bune decizii. Inițiativa pentru competitivitate (INACO) a analizat tendințele și a extras o listă de meserii care în viitor nu vor suna SF-uri, cum poate cum ni se par acum, ci care vor fi activitățile copiilor noștri.
Dacă în anii când am învățat noi, să faci facultatea de drept sau de management era prestigios, copiii de azi vor fi într-o piață în care ”specialist readucere la viață a speciilor dispărute”, ”minerit în asteroizi”, ”manager echipe mixte om-roboți”, ”profesor virtual” sau ”creator de organe umane”, așa cum le-au identificat și denumit cei e la Universitatea din Kent vor fi meserii prezente, dacă nu chiar comune.
Meseriile viitorului. Ce abilități să dezvoltăm în copii?
Întrebarea care vine de la sine este: ce abilități trebuie să dezvoltăm în copiii noștri pentru a putea fi competitivi peste 10-20-30 de ani? Nu e nevoie să ne uităm în vreun glob de cristal. Specialiștii din întreaga lume au analizat tendințele și au reușit să extragă informații care să ne dea suficiente indicii despre activitățile profesionale ale oamenilor viitorului.
Forbes, în 2019, enumera 10 competențe care, în mare, se regăsesc și în Future work skills 2020.
Creativitatea, inteligența emoțională, gândirea critică, învățarea activă, luarea deciziilor, comunicarea interpersonală, abilități de conducere, inteligență culturală, abilități tehnologice, capacitatea de schimbare sunt acele aptitudini care și astăzi par binevenite, dar în viitor vor fi obligatorii la un candidat. Ceea ce ce iese în evidență din această listă este că fără creativitate, adaptabilitate, interdisciplinaritate și fluență digitală nu vom putea activa în piața muncii din viitor.
Cum va arăta piața muncii viitorului?
Nu-i așa că vă sună cel puțin ciudat acum mesajul pe care l-am auzit de la părinți: ”Învață bine să intri la o facultate prestigioasă, ca să-ți găsești un loc de muncă bun, unde, cu efort, să crești în scara ierarhică și de unde să te pensionezi”? Aceasta era realitatea în care au crescut ei. Dacă noi vedem schimbarea locului de muncă o dată la cinci ani drept semn de flexibilitate, pentru ei, același fenomen înseamnă instabilitate.
Chiar în acest an suntem martorii unei metamorfoze a pieței muncii generate de pandemie. Și anume trecerea de la un program fix de la birou către un program flexibil din afara sediilor companiilor. Este doar un prim pas spre modul inteligent de a munci (calitate, nu cantitate), așa cum estimează specialiștii că va fi munca viitorului.
Alte tendințe care abia își fac anunțată prezența, dar care în viitor vor fi regulă sunt: reducerea impactului negativ asupra mediului, reducerea costurilor, dar creșterea fiabilității produselor și creșterea satisfacției la locul de muncă.
Ce meserii nu vor dispărea?
Meserii apar și dispar, digitalizarea și robotizarea deja înlocuiesc oameni. Nici nu trebuie să ne uităm prea departe, tonetele de bilete din stațiile de autobuz sunt tot mai rare, iar în locul lor sunt aparate de eliberare bilete, călătoria se mai poate plăti direct cu cardul sau printr-un sms. Există însă și sectoare unde calculatorul nu poate înlocui omul. Către acestea trebuie să ne orientăm copiii.
”Credem că meseriile care nu sunt în pericol să dispară pentru generațiile tinere de azi, ca urmare a impactului tehnologic, provin din trei arii mari: cele care necesită îngrijire umană, reparații și creativitate” – se spune în cercetarea INACO – Meseriile Viitorului.
Asistența medicală, servicii dentare, nutritive, fizioterapie, reparații utilități, antrenor pentru condiție fizică, teatru, film, muzică, educație, restaurant, coafor, reparații auto, service-uri variate, construcții, magazinele de produse de lux și artizanii lor etc, toate acestea presupun interacțiuni complexe umane greu de automatizat.
Cum știm ce i s-ar potrivi copilului?
Recomandarea experților citați în studiu este să pornim de la evaluarea personalității copilului. Tocmai stilul de personalitate atrage anumite ocupații profesionale. Cel mai cunoscut test în acest sens se numește DISC și este disponibil fie în cercetarea menționată fie pe internet. Apoi este benefică o consiliere vocațională înainte de a decide un profil de liceu sau o facultate. Gândirea, comportamentul și motivația sunt cei trei factori care determină afinitățile copilului. Abia apoi pe baza acestor informații personalizare se poată alege o meserie potrivită.
Înapoi în zilele noastre…
În acest an, un virus împrăștiat în toată lumea și un vlogger local au împărțit părinții și profesorii în două tabere: una strigă ”încotro ne rostogolim?” cealaltă ”cum să prindem valul?”.
Filmulețele vloggerului Andrei Șelaru despre învățământul românesc plin de balast și învechit din foarte multe puncte de vedere pot fi văzute doar drept ”magneți de like-uri”, dar ceea ce ar trebui cu adevărat să ne dea de gândit este că de multă vreme deja copiii nu văd școala drept un loc unde se formează, ci acel loc prin care trebuie să treacă și de care apoi să scape fără a întoarce privirea. Altfel spus, deși beneficiarii școlii sunt copiii, tocmai ei nu se mai regăsesc în ea așa cum este acum.
În același timp, coronavirusul ne-a forțat pe toți să facem un salt dureros din zona noastră de confort și ne-a adus pe mulți, inclusiv pe elevi, în fața calculatoarelor. ”E un dezastru”, strigă unii. ”Acesta e viitorul”, insistă alții.
Școala se digitalizează cu de-a sila, cam cum învață copiii comentarii literare. Și sperăm să învețe din acest proces mai mult decât rețin copiii pe termen lung după toceala fără sens.
Oricare ar fi direcția în care privim, nu putem ignora faptul că este în firea lucrurilor să dispară meserii și să apară altele, iar realitatea în care am crescut noi nu mai este în mare parte valabilă pentru copiii noștri. De aceea maleabilitatea noastră de azi este cheia succesului lor profesional de mâine.