Elevii sunt supuși unei mari concurențe în aceste zile. În febra examenelor, unii eșuează, alții trec. De la cei mai mici până la cei care pășesc în universități, dezamăgirea de a nu lua un examen este la fel de dureroasă. Iar dacă ești părinte, simți același lucru ca și copilul tău. Angrenat deja de luni bune în pregătirea examenelor, eșecul poate devasta psihicul unui copil. Dar și pe al părintelui. Ce faci dacă al tău nu reușește? Pedepsești lupta pierdută sau îl încurajezi și motivezi să se ridice și să continue?
Eșecul examenelor poate fi o experiență deosebit de dureroasă pentru un elev și îl poate lăsa pe el (și întreaga familie) cu o mulțime de întrebări în cap despre „ce fac mai departe?”. Când nu reușești să iei un examen, te simți ca și cum ai ajuns pe peron după ce trenul a plecat din stație. În timp ce unii copii acceptă eșecul și trec mai ușor peste această lovitură, alții sunt devastați și atât de demoralizați încât rămân perplecși, nereușind să-și revină din șoc. Ceea ce vei face tu, ca părinte, este extrem de important în aceste momente. Căci dacă îți pierzi calmul, copilul tău s-ar putea să nu se mai simtă niciodată capabil să continue.
Ce ar trebui să faci, ca părinte, pentru a reconstrui moralul copilului
Asigură-te că îți păstrezi calmul, este foarte important în aceste momente. Ca părinte, să înțelegi că eșecul face parte din viață este extrem de important. Doar acceptând acest lucru, vei putea să-ți ajuți copilul să crească încrezător în el și în modul în care îi oferi o perspectivă reală asupra vieții. Iată câteva acțiuni pe care ar trebui să le faci ca părinte pentru a-i arăta copilului că ești lângă el, îl înțelegi și îl susții:
Poartă o discuție cu el pentru a-l ajuta să-și deschisă sufletul
Poate fi extrem de greu pentru un copil care nu s-a descurcat bine la examene să vorbească cu părinții lui despre asta. S-ar putea simți jenat, nesigur pe el – pentru că se teme de reacția voastră. Aceste emoții l-ar putea face să tacă, să ascundă ceea ce simte. Niciun copil nu ar trebui lăsat să-și trăiască aceste emoții în tăcere, la fel cum niciun copil nu ar trebui făcut să se simtă prost pentru rezultatul obținut.
Încearcă să deschizi discuția, amintindu-i din capul locului că toată lumea greșește. De cum începi conversația va depinde felul cum copilul se va deschide, căpătând încredere în tine ca părinte și-apoi în el. Întreabă-l cum îl poți ajuta și arată-i cum poate învăța din această experiență.
Două sunt situațiile de viață în care chiar ne învățăm lecțiile – copii sau adulți: una, când avem un exemplu bun, așa cum putem fi ca părinți pentru copiii noștri care învață ceea ce văd la noi, nu ceea ce le spunem; și doi, când greșim și ne pare rău și suntem în stare să facem orice pentru a nu mai simți acele emoții negative pe care le simțim când eșuăm. Doar că exact acestea sunt combustibilul de care avem nevoie pentru a putea merge mai departe.
Înainte de a începe această discuție, asigură-te că tu, ca părinte, îți poți gestiona propria frustrare, pentru a an o vărsa asupra lui. „Părintele este responsabil de propria emoție si de modul în care și-o reglează: se poate întâmpla, ca părinte, să fiu dezamăgit de rezultatele copilului, neliniștit pentru viitorul lui, sau trist pentru că efortul lui nu a fost răsplătit. Dar este esențial să îmi rezolv singur aceste emoții, să nu le pun în cârca copilului”, spune psihoterapeutul Corina Dobre.
Nu reacționa, nu emite păreri, nu judeca. Doar ascultă
Chiar dacă nu o spun, elevii, în special adolescenții, se bazează pe părinții lor pentru sprijin când lucrurile devin dificile. Deci, trebuie să fii acolo pentru copilul tău fără să iei în considerare sentimentele tale. Însă a fi alături de ei și a le oferi sprijin nu înseamnă să le îndulciți eșecul sau să le spuneți să treacă peste el. Înseamnă să le spui că ești acolo pentru a-i ajuta să-și dea seama ce nu a mers bine și să încerce din nou să obțină rezultatele dorite data viitoare. Nu te grăbi să reacționezi la primul impuls și ferește-te să le impui părerea ta! Oferă-le sprijin emoțional, în loc să cauți explicați logice pentru ceea ce s-a întâmplat.
„E important, ca părinte, să rămân calm și empatic. Odată ce am avut grijă de emoțiile mele, si sunt din nou calm și în control, las spațiu copilului să își exprime propriile emoții, fără să îl întrerup sau să îl judec. Copilul are nevoie să știe că îi sunt necondiționat alături, că orice problemă are o rezolvare și că împreună putem trece peste toate momentele grele. Normalizați emoțiile pe care le trăiește, spunându-i: Îmi imaginez că îți este greu/ Îmi pare rău că treci prin asta”, recomandă psihoterapeutul.
Controlează-ți furia, deziluzia și emoțiile negative. Nu e despre tine
Că ești furios ori dezamăgit nu ajută pe nimeni, nici chiar pe tine și cu atât mai puțin pe copilul tău. El e deja supărat pe el însuși, așa că nu vei face decât să înrăutățești lucrurile. Și el, și tu aveți nevoie de pozitivitate pentru a putea trece peste asta și a pentru a merge mai departe.
Majoritatea părinților fie trăiesc propria deziluzie, preferând să se închidă în ei, pedepsind în felul acesta eșecul copilului. Această abordare poate fi foarte dăunătoare pentru stima de sine a copilului. Nu au nevoie decât de puțin sprijin în acel moment. Vă ajută să vă amintiți că eșecul este doar o parte a călătoriei spre succes. Dar și faptul că arătând copilului înțelegere și încurajându-l îl veți ajuta să devină mai puternic.
Încropiți împreună un plan
Când furia dispare, ceea ce rămâne este tristețea și dezamăgirea. În astfel de momente, copilul are nevoie de îngrijirea, dragostea și, cel mai important, de sprijinul vostru. În loc să îndulciți lucrurile și să vă prefaceți că nu este mare lucru, discutați deschis cu copilul despre ce s-a întâmplat și ce opțiuni are.
Urmăriți copilul ca să puteți depista din timp dacă există gânduri negative, semne de tristețe, tulburări în alimentație sau de somn și oferiți-i ajutor pentru a depăși aceste stări. Dacă observați oricare dintre aceste semne, încercați să-l ajutați să iasă din gândurile negative, distrăgându-i atenția de la rezultatele examenului. Îi puteți sugera să faceți ceva activ împreună, cum ar fi o plimbare sau sport. Deși nu sunt gesturi care să rezolve lucrurile, îi vor ridica moralul.
- CITEȘTE ȘI: Țara în care copilul are media 9 la Evaluarea Națională și este întrebat ”dar ce s-a întâmplat?”
Evitați comparațiile cu alți colegi/elevi
Când copiii se confruntă cu provocări academice, părinții îi compară adesea cu alți elevi sau frați care s-au descurcat bine la școală. Această abordare este extrem de dăunătoare. Când părinții își compară copiii cu alții, le afectează stima de sine, mai ales după eșecul la examene.
În loc să se simtă susținuți, copiii pot crede că părinții lor sunt dezamăgiți de ei și că nu îndeplinesc așteptările acestora. Comparațiile duc, de asemenea, la nesiguranță în personalitate și este posibil să nu poată dezvolta niciodată relații bune cu colegii și membrii familiei. Fiecare copil este unic, cu propriile sale puncte forte și puncte slabe. Compararea lor cu alții adaugă stres și le strică imaginea de sine. Acest lucru poate duce chiar la probleme grave de sănătate mintală.
Ce să NU spună părinții copilului care a picat un examen
Corina Dobre recomandă părinților să se concentreze pe soluții pentru viitor, nu pe vinovați. „Evitați comentariile critice sau întrebările de genul: De ce nu ai studiat mai mult? Arătați-i copilului că un eșec nu îi definește valoarea, asigurați-l că îl iubiți indiferent de rezultatul acesta și normalizați eșecurile: povestiți-i despre propriile eșecuri și cum ați reușit să le depășiți”
Iată câteva lucruri pe care NU ar trebui să le spui, ca părinte, în cazul în care copilul tău a picat un examen:
- Nu îl face pe copil să se simtă rușinat pentru un rezultat mic la examen. Acest lucru afectează negativ capacitatea lui de a învăța din eșecuri.
- Nu lua decizii pripite pe baza rezultatului la examen. Spre exemplu, dacă a luat o notă mică la matematică, la Evaluarea Națională, există o mulțime de licee bune care au profiluri unde matematică nu este materia de bază.
- Evită să pui presiune asupra copilului pentru a fi perfect. Corect este să verificați dacă există un progres continuu. Dacă există, sărbătoriți realizările copilului.
- Nu lua personal eșecurile copilului. A făcut tot posibilul și nu a avut nicio intenție să te dezamăgească. Și el suferă. Oferă-i bunătatea și sprijinul tău.
- Nu te apuca să-i planifici viitorul după cum vrei tu și sub nicio formă nu-l pedepsi prin retragerea iubirii. Dă-i voie lui să fie trist când trece printr-un eșec pentru că doar așa crește.
Dacă reușești să îți amintești că eșecurile nu sunt sfârșitul lumii, dragostea și sprijinul pe care îl poți oferi copilului tău pot face o adevărată magie pentru el în drumul vieții lui.
