Liceul s-a terminat, s-au afișat rezultatele la Bac, urmează admiterea la facultate. Dar ce faci când nu știi ce vrei să devii „când vei fi mare” și nici nu ai vreo pasiune mistuitoare care să te ghideze spre un anumit tip de studii? Sau, dacă o ai, ți-e teamă că nu vei putea face bani din ea. Vestea bună este că nu trebuie să știi totul de pe acum. Alexandru Radu, consilier educațional la Future Minds, explică în interviul de mai jos cum poți descoperi pas cu pas ce ți se potrivește cu adevărat – nu prin magie sau noroc, ci prin curiozitate, încercări și introspecție. Iar dacă ești în căutarea unei pasiuni, trebuie să știi că ea nu vine dintr-o dată, ci se construiește. Un jurnal cu lucrurile care îți plac sau îți atrag atenția te poate ajuta enorm să-ți dai seama ce te motivează și ce ai vrea să explorezi mai departe. Dar Radu atrage atenția: pasiunea, oricât de puternică, nu e de ajuns, dacă nu o legi de abilități concrete și de muncă serioasă.
Tot el spune că e normal să ai și un plan B – asta nu înseamnă că nu ai încredere în tine, ci că îți iei viața în serios. Un mesaj de luat acasă, atât pentru adolescenți cât și pentru părinți: alegerile bune se fac atunci când te cunoști pe tine. Iar pentru asta, ai nevoie de timp, răbdare și un pic de ghidare.
Totul Despre Mame: Cum pot tinerii să-și identifice pasiunile reale, dincolo de influențele de moment sau de presiunea socială?
Alexandru Radu, consilier educațional: Pentru început, aș vrea să discutăm despre „pasiuni”, un termen din ce în ce mai prezent în discuțiile despre carieră. În limba română, pasiunea este, în general, asociată cu o stare afectivă foarte puternică. Punându-se mult accent pe identificarea pasiunilor, adesea simțim o adevărată presiune în a le găsi, în a descoperi acel domeniu sau acea activitate care trezește sentimente răvășitoare. Adevărul este că foarte puțini oameni dezvoltă o adevărată pasiune pentru ceva.
Identificarea pasiunilor reale necesită două lucruri: introspecție și experimentare. Pasiunile nu sunt întotdeauna evidente de la prima vedere și pot fi mascate de trenduri, tinerii fiind extrem de influențabili de către acestea sau de așteptările pe care cei din jur le au față de ei. Da, este adevărat, introspecția nu este ceva ușor pentru tinerii de astăzi. În primul rând, necesită solitudine, un fenomen aproape inexistent în viețile lor, în condițiile în care sunt în permanență conectați prin rețelele sociale. Zgomotul constant al notificărilor, comparația socială și presiunea de a fi mereu „prezenți” pot sufoca vocea interioară, esențială pentru a înțelege cu adevărat ce te motivează și te împlinește. Aici, părinții sau consilierii de carieră pot ajuta destul de mult, creând un cadru propice pentru această auto-descoperire, provocându-i la discuții ghidate, facilitându-le diverse experiențe sau validându-le incertitudinile.
Sunt destule lucruri pe care tinerii le pot face singuri. În primul rând, să observe ce-i captivează. Care sunt activitățile care-i fac să piardă noțiunea timpului, să ignore notificările de pe telefon? Ce-i face să se simtă împliniți, nu epuizați? Acestea pot fi indicii puternice pentru anumite pasiuni nu foarte evidente. Să reflecteze asupra momentelor de bucurie autentică. Să se gândească activități care i-au făcut să zâmbească, chiar dacă nu au fost „productive” sau „cool”. Poate era vorba de rezolvarea unei probleme complexe, de a ajuta pe cineva, de a crea ceva nou, de a învăța un lucru abstract, de a „meșteri” la vreo chestie tehnică sau de a desena.
Să experimenteze diverse domenii, implicându-se în tot soiul de activități extrașcolare. Iar aici vorbim de voluntariat pentru cauze care li se par interesante sau în care cred, cluburi, ateliere, proiecte personale, internship-uri. Să nu se limiteze doar la ceea ce le este familiar și comod, doar testând, pot descoperi noi interese. Să discute cu oameni din diverse profesii, aflând direct de la sursă ce implică o anumită meserie. Uneori, o pasiune poate fi ascunsă într-un domeniu la care nu s-ar fi gândit, pur și simplu din cauza lipsei de informare, firească pentru cineva de vârsta lor. Mai mult, aceste interacțiuni cu profesioniști reali pot lămuri sau demonta diversele mituri sau zvonuri legate de respectivele domenii. Un instrument concret pe care tinerii îl pot folosi este de a avea un „jurnal al pasiunilor”. Unde să își noteze ce activități le aduce bucurie, care sunt lucrurile despre care le place să vorbească sau să se informeze. În timp, vor apărea tipare care îi vor ajuta să-și formeze o perspectivă mai bună asupra pasiunilor.
De ce este atât de important să ținem cont de pasiuni atunci când alegem o facultate sau un domeniu de studiu?
Alexandru Radu, consilier educațional: A ține cont de pasiuni este crucial pentru a avea o carieră împlinită. În primul rând, îți este mult mai ușor să te motivezi. Când ești pasionat de ceea ce studiezi ești mult mai motivat să depui efort, să înveți continuu și să depășești obstacolele. Acest lucru se traduce în performanțe academice mai bune și o experiență universitară cu totul mai bună. În al doilea rând, o carieră construită în jurul pasiunilor aduce o mult mai mare satisfacție profesională, un sentiment profund de împlinire. Munca nu mai este doar o obligație, ci o sursă de bucurie, energie și satisfacții intrinseci.
Nu în ultimul rând, a fi pasionat de ceea ce faci este un ingredient cheie pentru obținerea performanțelor în domeniul respectiv. Pasiunea alimentează curiozitatea și dorința de a explora mai mult decât cerințele minime, de „a-ți face treaba”. Acest lucru duce adesea la inovație și la atingerea excelenței în domeniul ales.
Există riscuri atunci când alegem doar în funcție de pasiune? Cum le putem preveni?
Alexandru Radu, consilier educațional: Da, există riscuri atunci când alegem doar în funcție de pasiune, fără a considera contextul pieței muncii și realitatea vieții. Riscurile e bine să fie în primul rând înțelese, evaluată mărimea lor și asumată decizia. Cel mai frecvent dintre riscuri este nerealismul economic și crearea unor așteptări fanteziste. O pasiune poate fi puternică, dar domeniul ei poate fi extrem de nișat, cu șanse mici de succes, cu puține oportunități de angajare sau cu venituri insuficiente pentru a asigura un trai decent. Un alt risc puternic este acela de transformare a pasiunii într-o corvoadă. Când o pasiune devine o profesie, aspectele administrative, presiunea termenelor limită și cerințele clienților o pot transforma dintr-o sursă de bucurie într-o obligație, iar diferențele dintre așteptări și realitate să devină sursa unor dezamăgiri profunde.
Lipsa abilităților necesare este un alt risc des întâlnit. Poți fi pasionat de ceva, dar să nu ai (încă) abilitățile necesare pentru a excela în acel domeniu și nici să nu le poți dobândi, indiferent ce studii vei face sau cât efort vei depune. De exemplu, un tânăr poate fi pasionat de cântatul la chitară, dar să îi lipsească pur și simplu talentul necesar pentru a performa într-o branșă extrem de competitivă. Lucru valabil și pentru alte domenii, cum ar fi actorie sau diversele sporturi. Simplul fapt că ești pasionat despre ceva nu este suficient pentru a avea succes.
O informare cât mai riguroasă este cea mai bună metodă de a diminua riscurile. Cercetează piața muncii, există cerere pentru pasiunea ta? Care sunt perspectivele de carieră? Discută cu profesioniști din domeniu. Definește-ți succesul și evaluează care sunt șansele realiste de a-l obține. O gândire paralelă și o abordare mixtă pot fi de mare ajutor. De exemplu, un pasionat de gaming nu trebuie neapărat să devină jucător profesionist, ci își poate folosi gândirea strategică sau creativitatea în dezvoltarea de jocuri. Sau poate ajunge să lucreze în foarte multe alte domenii ale industriei de e-sports, în organizare de evenimente, management de echipe sau în sectorul financiar. Industria de sporturi electronice este într-o uriașă creștere și există numeroase oportunități de a avea o carieră plină de satisfacții în marketing, de exemplu, fiind, în același timp, implicat în domeniul de care ești pasionat.
Existența unui „Plan B” este întotdeauna utilă. Fii deschis la ideea că pasiunea poate rămâne un hobby sau că vei avea nevoie de o sursă de venit principală dintr-un alt domeniu, în timp ce îți cultivi pasiunea în timpul liber. De exemplu, poți să fii un director financiar de succes care să cânte într-o trupă de rock, formată din amatori pasionați ca și tine. Sau un inginer constructor cu venituri consistente, care să-ți permită să concurezi în curse de carturi, dacă mașinile sunt o pasiune de-a ta.
Cum își poate transforma un elev o pasiune aparent „neprofitabilă” într-un parcurs academic sau profesional viabil?
Alexandru Radu, consilier educațional: Transformarea unei pasiuni neprofitabile într-un parcurs viabil necesită creativitate, viziune, o abordare strategică și multă stăruință. Cel mai eficient mod este de a-ți combina pasiunea cu abilități căutate. De exemplu, dacă ești pasionat de poezie, dar știi că e greu să te întreții din asta, combin-o cu abilități de comunicare, cu content marketing sau cu copywriting. Pasiunea pentru poezie îți va oferi un stil unic și o înțelegere profundă a limbajului, putând funcționa ca un diferențiator puternic în favoarea ta.
Ai posibilitatea, de asemenea, să devii creator de conținut în domeniu respectiv. Dezvoltă-ți un brand personal și o prezență puternică în social media. Fă-ți un blog sau un canal de YouTube, un podcast sau orice alte forme de creare de conținut despre pasiunea ta. Odată ce acumulezi suficientă audiență, pot apărea oportunități de monetizare prin publicitate, colaborări sau produse/servicii derivate.
O carieră part-time poate fi o soluție mai simplă. Pasiunea nu trebuie neapărat să devină singura sursă de venit. Poate fi o sursă de venit secundară sau o sursă de împlinire personală, în timp ce ai un job stabil care îți permite să-ți finanțezi pasiunea.
Poți urma o carieră pur academică care să-ți aducă împlinire profesională. O bună prietenă, pasionată de Shakespeare din adolescență, a făcut Facultatea de Litere, masteratul în studii britanice și și-a dat doctoratul cu tema „Cultural Reworkings and Translations in/of Shakespeare’s Plays”. Acum, pe lângă diversele burse și granturi de cercetare în domeniu care îi permit să-și continue cercetarea și să publice lucrări științifice în domeniul care o pasionează, este profesor universitar, adăugând satisfacția de a împărtăși studenților cunoștințele ei.
Ce rol joacă perseverența și adaptabilitatea în cultivarea pasiunilor spre carieră?
Alexandru Radu, consilier educațional: Perseverența și adaptabilitatea sunt unii dintre pilonii principali pe care se construiește transformarea unei pasiuni într-o carieră de succes. Fără perseverență, o pasiune rămâne un vis nerealizat. Fără adaptabilitate, chiar și o pasiune cultivată poate deveni irelevantă într-o lume în continuă schimbare. Cele două abilități sunt cruciale pentru longevitatea și succesul unei cariere bazate pe pasiune.
În primul rând, niciun parcurs profesional nu este liniar, indiferent de domeniu sau de pasiunea care te motivează. Vor exista eșecuri, momente de demoralizare, critici și obstacole. Perseverența înseamnă să continui să depui efort, să înveți din greșeli și să nu renunți la visul tău, chiar și atunci când rezultatele întârzie să apară. Pasiunea este adesea cea care alimentează această perseverență. Când îți place cu adevărat ceea ce faci, ești dispus să muncești mai mult și să înfrunți dificultățile.
Piața muncii, tehnologia și chiar domeniile în sine evoluează constant. Adaptabilitatea înseamnă capacitatea de a-ți modifica abordarea, de a învăța abilități noi, de a-ți redefini strategiile și de a te alinia la cerințele emergente. Dacă ești pasionat de un domeniu, dar vezi că o anumită sub-ramură devine irelevantă, adaptabilitatea te va ajuta să pivotezi către o altă specializare relevantă din același domeniu. Este capacitatea de a „învăța, dezvăța și reînvăța” în mod continuu.
Cum își pot evalua elevii corect abilitățile înainte de a alege o facultate?
Alexandru Radu, consilier educațional: Evaluarea corectă a abilităților este crucială pentru a lua o decizie informată. Este un proces destul de complex, care combină o serie de acțiuni și analize ce pot fi întreprinse. Voi menționa câteva dintre acestea.
Prima și cea mai simplă este o analiză realistă a performanțele academice. Unde excelezi în școală? La ce materii obții rezultate bune cu efort relativ mic? Notele bune la matematică și informatică pot indica abilități analitice și logice, în timp ce notele bune la limba română sau istorie pot sugera abilități de comunicare, analiză sau memorare.
Descoperă-ți „super-puterile”. Ce faci tu mai bine decât majoritatea celor din jur? Poate ești un bun organizator, un excelent comunicator, un rezolvator de probleme rapid, un vizualizator de concepte complexe sau un lider natural. Acestea sunt abilități soft care pot fi transferabile în multe domenii.
Experimentează și testează. Participă la concursuri școlare, olimpiade, proiecte extrașcolare etc. Aceste experiențe practice îți permit să îți testezi abilitățile în situații reale și să vezi unde te descurci cel mai bine.
Cere feedback și ajutor. Vorbește cu părinții, cu profesorii sau cu mentorii tăi, ei văzându-te dintr-o perspectivă diferită. Întreabă-i deschis unde te văd că excelezi, ce puncte forte ai și unde ar trebui să te dezvolți. Apelează la consilieri de carieră care, printr-o abordare structurată, te pot ajuta să îți evaluezi cât mai bine abilitățile.
Ce este mai important în alegerea facultății: să te bazezi pe abilitățile tale actuale sau pe cele pe care îți dorești să le dezvolți?
Alexandru Radu, consilier educațional: Ideal este să te bazezi pe o combinație a ambelor, raportându-te la abilitățile tale actuale ca la o fundație și alegând o facultate care te va provoca și te va ajuta să dezvolți atât abilitățile pe care le ai într-o arie de funcționare eficientă, cât și pe cele pe care dorești să le îmbunătățești. Secretul este să construiești pe punctele tari sau pe care vrei să le dezvolți fără a încerca să transformi o slăbiciune într-o forță, ci doar să o „gestionezi” sau să o ameliorezi suficient încât să nu-ți saboteze performanța generală. Dorința de a învăța și adaptabilitatea sunt abilitățile „meta” cele mai valoroase, cu accent pe potențialul de dezvoltare și pe dorința de a învăța.
Abilitățile actuale îți oferă un punct de plecare solid, putând sugera domenii unde ai un talent natural și unde ești probabil să te descurci bine. De exemplu, dacă ai o abilitate înnăscută pentru matematică, un domeniu tehnic poate fi o alegere naturală. În același timp, abilitățile pe care dorești să le dezvolți reflectă motivația intrinsecă și potențialul tău de creștere. Dacă ești pasionat de un domeniu și ești dispus să muncești pentru a-ți dezvolta abilitățile necesare, vei ajunge mult mai departe decât cineva care se bazează doar pe talentul nativ, dar fără dorința de a învăța.
Cum îi ajută un consilier educațional pe elevi să descopere abilități pe care nu și le conștientizează?
Alexandru Radu, consilier educațional: Un consilier educațional (sau de carieră) are un rol important în a-i ajuta pe elevi să-și conștientizeze abilitățile ascunse, folosind diverse tehnici și instrumente la care tinerii sau părinții au acces mai greu sau pe care nu le conștientizează. Prin discuții structurate, consilierul ajută elevul să reflecteze asupra experiențelor trecute (proiecte școlare, hobby-uri, activități extrașcolare), identificând momentele de succes și abilitățile folosite.
De asemenea, folosind exerciții de auto-reflecție, proiective sau de brainstorming, se propun exerciții de tipul „ce-mi place să fac”, „la ce sunt bun”, „ce îmi spun alții că fac bine”, „cum îmi imaginez că arată o zi din viața mea profesională la un an după ce am obținut primul job”, ajutând tânărul să-și organizeze gândurile. Având cunoștințe despre diverse profesii și domenii de studiu, consilierii pot sugera elevului să exploreze opțiuni la care nu s-a gândit, unde abilitățile sale neconștientizate ar putea fi valorificate.
Și, mai ales, consilierul de carieră poate fi un partener imparțial de discuții pentru tineri, oferind un spațiu sigur și neutru în care aceștia se pot deschide și discuta despre viitorul lor profesional, spre deosebire de părinți. Părinții, oricât de bine intenționați ar fi, vin adesea cu propriile experiențe, așteptări, visuri neîmplinite sau frici legate de viitorul copiilor lor. Această încărcătură emoțională, deși iubitoare, poate fi percepută ca o presiune de către adolescenți, împiedicându-i să-și exprime liber îndoielile sau dorințele. Un consilier, fiind o persoană externă, nu are această legătură emoțională directă și poate oferi o perspectivă obiectivă, lipsită de judecată. Mai mult, tinerii pot ezita să împărtășească anumite gânduri sau temeri cu părinții de frica de a nu-i dezamăgi sau de a nu fi înțeleși. Cu un consilier, există un acord de confidențialitate, ceea ce creează un spațiu psihologic sigur în care pot explora idei, chiar și cele neconvenționale, fără teama de a fi judecați sau criticați.
Există cazuri când abilitățile și pasiunile nu se aliniază? Ce sfaturi aveți în astfel de situații?
Alexandru Radu, consilier educațional: Evident. Este un scenariu des întâlnit și este perfect normal. Poți fi pasionat de cântat, dar să nu ai neapărat o voce excepțională sau abilitățile muzicale necesare pentru o carieră de artist. Sau poți avea abilități excelente la matematică, dar să nu te pasioneze deloc să lucrezi cu numerele.
Sunt mai multe metode de abordare a acestei situații. În primul rând, poți prioritiza pe termen lung. Dacă pasiunea este puternică, dar abilitățile sunt mai slabe, întreabă-te cât de mult ești dispus să muncești pentru a-ți dezvolta acele abilități. Poți folosi facultatea ca pe o platformă de învățare intensivă? Sau e mai realist să cultivi pasiunea ca hobby, fără presiunea performanței profesionale? Dacă abilitățile sunt puternice, dar pasiunea lipsește, explorează domeniile care necesită acele abilități. Poate vei găsi un domeniu în care abilitățile tale sunt valorificate și care, în timp, îți va trezi și un interes. Aici trebuie luat în calcul și faptul că, adesea, pasiunea apare odată cu stăpânirea unui domeniu și cu satisfacția de a fi competent.
Încearcă să găsești puncte de intersecție sau complementaritate între pasiune și abilități. Poți combina o parte din pasiune cu o parte din abilitate. De exemplu, dacă ești pasionat de artă (fără abilități de artist profesionist) și ai abilități bune de comunicare, poți deveni curator de artă, critic de artă, specialist în marketing pentru galerii de artă. Ai întotdeauna varianta de a păstra pasiunea ca hobby, abilitatea ca profesie. Înțelege că nu orice pasiune trebuie să devină o carieră. Păstrează-ți pasiunile ca sursă de bucurie și relaxare în timpul liber, în timp ce construiești o carieră stabilă și satisfăcătoare bazată pe abilitățile tale forte.
Care sunt cele mai căutate abilități de către facultăți și angajatori în prezent?
Alexandru Radu, consilier educațional: Atât facultățile, cât și angajatorii, caută din ce în ce mai mult nu doar cunoștințe specifice, ci un set de abilități transferabile (soft skills) care permit adaptarea și succesul pe termen lung. Comunicarea, gândirea critică, rezolvarea problemelor, flexibilitatea și lucrul în echipă sunt esențiale pentru orice student și orice profesionist. Ele îți vor permite să te dezvolți și să te adaptezi, indiferent de direcția pe care o va lua piața muncii. Pe lângă acestea, mai putem menționa creativitatea, curiozitatea și dorința de a învăța sau colaborarea și lucrul în echipă. Este important de menționat că nu trebuie să fii expert în toate, dar o bază solidă de abilități soft universale combinată cu abilitățile „hard”, specifice fiecărui domeniu, având o mentalitate de creștere și învățare continuă, reprezintă cheia succesului.
Cum pot fi integrate armonios pasiunile și abilitățile într-o decizie educațională echilibrată și pe termen lung?
Alexandru Radu, consilier educațional: Acesta este scopul final al oricărui plan de carieră, care, în cazul elevilor, debutează cu următoarea decizie educațională. Sunt trei componente principale ale acestei strategii.
Prima este cea de a identifica punctele de intersecție dintre pasiuni și abilități. De a găsi suprapuneri între lucrurile care pasionează tinerii și abilitățile acestora. Apoi, de a identifica acele domenii sau profesii unde pasiunile pot fi aplicate folosind abilitățile. De exemplu, dacă ești pasionat de natură și ai abilități analitice, ingineria mediului poate fi o opțiune foarte potrivită.
A doua este de a avea o viziune pe termen lung. O facultate nu te pregătește doar pentru prima slujbă, ci pentru o carieră. Alege un domeniu care îți permite să te dezvolți și să te adaptezi. Înțelege că diploma de licență este doar începutul. Pasiunea te va motiva să înveți continuu pe tot parcursul vieții, iar abilitățile te vor ajuta să absorbi noile informații.
A treia este o abordare realistă, bazată pe informații concrete. Este foarte important ca tinerii să afle cât mai multe despre diversele domenii sau programe de studiu, trecând peste miturile și zvonurile care i-au influențat sau impresiile superficiale pe care și le-au format. Cercetarea și analiza cât mai amănunțite, ajută la înțelegerea profundă a caracteristicilor, cerințelor și beneficiilor unui job sau ale unei facultăți.
În esență, este vorba despre a găsi acel echilibru, unde pasiunea te propulsează și îți oferă sens, iar abilitățile îți oferă mijloacele și adaptabilitatea necesare pentru a performa și a avea o carieră de succes.
