Mai sunt uniformele binevenite în 2013?
Nu sunt absolut deloc bântuită de nostalgiile Epocii de Aur, dar anii de şcoală primară în care eram îmbrăcată cu clasicele uniformele pepit reuşesc să-mi aducă, după atâţia ani, un zâmbet pe chip. Îmi plăcea să mă îmbrac în uniformă, mai ales că a mea era diferită de a celorlalţi. De ce? Pentru că mama avea grijă să fie altfel: marginea şorţuleţului apretat era accentuată de o danteluţă din bumbac, iar la gât avea un frumos guler croşetat.
De la vechi, la nou
Deşi uniforma nu m-a deranjat cu nimic atunci, perioada de după ’89 a fost sinonimă cu libertatea, aşa că uniforma, considerată încorsetare şi regulă a vechiului, a fost brusc aruncată în cufărul cu amintiri, iar toată lumea a început să-şi scoată hainele de duminică din dulap, pentru a le purta la şcoală. Moda vremii a fost interesantă şi ne-a provocat să atentăm cât de des posibil la mărfurile aduse din bazarele turceşti de micii bişniţari ai vremii. Nimic nu era mai plăcut decât să faci o vizită în complexele en-gros din nord-estul capitalei, în căutare de haine în trend, pentru că magazinele de soi erau încă puţine în Bucureşti, iar preţurile produselor lor, prohibitive.
După câţiva ani, însă, uniformele au început să-şi caute din nou stăpânii şi, la dorinţele profesorilor, au revenit în sălile de clasă, spre dezamăgirea elevilor. În anumite licee din Bucureşti uniformele au devenit obligatorii, iar purtarea lor condiţiona accesul în şcoală şi chiar notele din catalog. Astăzi, pe lângă şcolile generale, mai multe instituţii de învăţământ liceal din ţară au uniforme, printre acestea aflându-se liceul Andrei Mureşanu din Braşov sau Colegiul Andrei Şaguna din acelaşi oraş de la poalele Tâmpei, Colegiul Naţional Mihai Eminescu şi Liceul Teoretic Vasile Alecsandri din Iaşi, dar şi Colegiul Naţional I. L. Caragiale din Bucureşti.
O uniformă şcolară tudoriană, extrem de populară la aproape 500 de ani de la debut
Cea mai veche uniformă şcolară din lume se regăseşte la Christ’s Hospital School din oraşul britanic Horsham, aflat nu departe de Londra. Elevii acestei instituţii de învăţământ de prestigiu poartă acelaşi model de uniformă că la începuturile şcolii, adică din 1552, şi nu doresc deloc să îl schimbe. Nici măcar profesorii n-au putut să-i determine pe copii să adopte variante mai moderne ale uniformei, pentru că un sondaj la care au fost supuşi elevii în urmă cu trei ani a arătat că 95% dintre cei 800 de elevi ai instituţiei vor să meargă în continuare la şcoală cu uniformele lor de inspiraţie tudoriana şi alcătuite din nişte mantii lungi bleumarin, şosete lungi galbene, pantaloni până la genunchi şi eşarfe scurte. Întrebaţi de ce nu doresc să renunţe la uniforme, mulţi elevi au declarat că uniforma li se pare că este cea mai importantă parte din tradiţia şcolii şi că se simt uniţi datorită acestei ţinute unice, care este recognoscibilă pe loc.
Dacă argumentul acestora nu vi se pare suficient de important, atunci iată alte câteva avantaje pe care partizanii purtării uniformelor le scot în evidenţă: