Rezultatele simulării Evaluării Naționale 2026 arată dificultăți serioase ale copiilor de clasa a VIII-a la competențele de bază, atât la matematică, cât și la limba română. Analiza pe itemi publicată de Ministerul Educației arată că aproape 10% dintre elevii de clasa a VIII-a nu au reușit să calculeze 50% din 26, un exercițiu considerat elementar pentru această vârstă. În același timp, la limba română, mai mult de jumătate din cei care au susținut proba nu au știut cum se scrie corect „să nu fii”.
Datele publicate de Ministerul Educației sugerează dificultăți nu doar la exerciții complexe, ci chiar la aplicarea unor noțiuni fundamentale. Mulți dintre copiii evaluați au pierdut puncte importante în cazul unor cerințe de bază și la matematică, dar și la ortografie sau vocabular. Numeroase greșeli întâlnite frecvent în vorbirea curentă (folosirea lui „doar” în loc de „decât”) și-au făcut loc în lucrărilor copiilor evaluați.
Problemele de la matematică apar exact la exercițiile „ușoare”
Analiza pe itemi arată clar că dificultățile nu apar doar la exercițiile considerate dificile, ci chiar la cele de bază. Aproape 10% dintre elevii care au susținut simularea Evaluării Naționale 2026 nu au știut să calculeze 50% din 26, ceea ce înseamnă peste 12.000 de elevi din cei aproximativ 144.000 prezenți la probă. Acest tip de exercițiu este unul elementar, care nu presupune formule complexe sau pași multipli, ci doar înțelegerea unui procent simplu. Faptul că un număr atât de mare de elevi nu l-au rezolvat corect indică o problemă de bază, nu una punctuală. Nu vorbim despre o cerință „de departajare”, ci despre una care, în mod normal, ar trebui să fie rezolvată de majoritatea elevilor fără dificultăți.
Problemele continuă și la alți itemi considerați accesibili. Aproximativ jumătate dintre elevi nu au rezolvat corect exercițiile 4 și 5 de la subiectul I, adică exact zona în care, teoretic, se acumulează punctele sigure. Acest tipar arată că dificultățile sunt constante și apar la nivelul competențelor de bază, nu doar în situații mai complexe.
La limba română, greșelile sunt repetitive
Situația este la fel de îngrijorătoare și la limba română, unde analiza pe itemi arată dificultăți în aplicarea unor reguli gramaticale elementare. Peste 54% dintre elevi nu au știut forma corectă „să nu fii”, într-un exercițiu de încercuire a variantei corecte.
În plus, aproximativ 40% dintre elevi au obținut zero puncte la un item simplu pentru că nu au știut să scrie corect cuvântul „kilometri”, folosind greșit doi „i”. În același timp, 27% au scris incorect „simpli”, tot prin adăugarea unui „i” în plus. Aceste greșeli nu țin de interpretare sau exprimare liberă, ci de reguli de bază care ar trebui deja consolidate până la finalul gimnaziului.
Un alt exemplu relevant este folosirea greșită a cuvintelor „doar” și „decât”. Aproximativ 22% dintre elevi nu au știut să folosească „doar” în loc de „decât”, o confuzie frecventă în limbajul cotidian, care se transferă direct în lucrările de examen.
În același timp, analiza rezultatelor arată cu mulți dintre elevi au obținut punctaj maxim la exercițiile de tip grilă bazate pe texte la prima vedere, ceea ce sugerează că, în anumite tipuri de sarcini, elevii se descurcă bine. Diferența apare însă atunci când trebuie să aplice reguli sau să formuleze răspunsuri corecte, acolo unde lacunele devin vizibile.
Rezultate generale: aproape un elev din trei, sub nota 5
Rezultatele generale confirmă imaginea conturată de analiza pe itemi. Aproape o treime dintre elevii de clasa a VIII-a nu au reușit să obțină nota 5 la simularea Evaluării Naționale 2026, potrivit datelor publicate de Ministerul Educației. Mai exact, 30,13% dintre elevi au obținut note între 1 și 4,99 la Limba și literatura română, iar procentul este și mai mare la matematică, unde 34,54% dintre lucrări au fost notate sub 5. Restul de 69,87% la română și 65,46% la matematică au obținut note între 5 și 10.
Diferența dintre cele două probe confirmă tendința observată și în anii trecuți: matematica rămâne disciplina cu cele mai mari dificultăți pentru elevi. În același timp, chiar și la limba română, unde procentul notelor de trecere este mai mare, distribuția arată o concentrare în zona mediilor 7–9, dar și un număr semnificativ de elevi care se află la limita promovării, cu note între 4 și 6.
Evaluarea lucrărilor s-a desfășurat, ca și în anii anteriori, în sistem digitalizat, cu aproape 10.000 de profesori evaluatori implicați și peste 12.000 de profesori care au participat la scanarea lucrărilor. Distribuirea acestora s-a făcut aleatoriu la nivel național, pentru a asigura o corectare uniformă. Dincolo de acest mecanism tehnic, rezultatele arată însă clar că problemele semnalate la nivel de itemi se reflectă direct în note, iar pentru un număr important de elevi, competențele de bază rămân fragile înainte de examenul final.
Reacția ministrului: „Un semnal de alarmă și pentru părinți”
Rezultatele simulării sunt, în opinia ministrului Educației, Mihai Dimian, nu doar o problemă a școlii, ci și un semnal de alarmă pentru părinți. Acesta a declarat că implicarea familiei în rutina de învățare a copiilor rămâne esențială și că rezultatele slabe nu pot fi explicate exclusiv prin modul în care se predă în școală. „Solicit tuturor părinților, înainte de a mai vorbi de școală, să se întrebe dacă în fiecare zi le-au spus copiilor lor să învețe. Înainte de a mai vorbi și de a critica școala. Până nu facem acest lucru vă rog să nu mai discutăm despre ce fac și nu fac profesorii din școală”, a declarat ministrul pentru Știrile PRO TV.
Acesta a atras atenția și asupra absenteismului, pe care îl leagă direct de rezultatele foarte slabe. „Fiecare părinte să-și trimită copilul la școală, pentru că mulți dintre cei care au luat 1 nici nu se prezintă la școală și după aceea vin cu adeverințe de motivare a absențelor”, a adăugat el. Declarația vine în contextul în care o parte dintre notele foarte mici reflectă nu doar dificultăți de înțelegere, ci și lipsa contactului constant cu școala.
