Școala începe în câteva zile, iar anul acesta e marcat de o serie de schimbări care vizează atât elevii, cât și profesorii și părinții. Pentru familii, aceste schimbări sunt extrem de importante: copiii trebuie să știe din timp ce se modifică, ce reguli sunt deja aprobate și ce propuneri sunt încă în discuție, pentru că unele dintre aceste decizii pot influența modul în care învață, materiile cărora le acordă o atenție suplimentară și alegerile pe care le fac în următorii ani. Am adunat într-un singur loc cele mai importante noutăți și explicăm, pentru fiecare dintre ele, cine și în ce mod va fi afectat.
PE SCURT: din toamnă, profesorii de la clasele primare și cele de gimnaziu vor trebui să evalueze și noteze copiii după repere naționale comune (noile standarde de evaluare). Elevii care intră în clasa a IX-a vor fi prima generație care începe liceul după noi programe școlare, aprobate după aproape 20 de ani de la ultima reformă curriculară. Tot ei se vor pregăti pentru un bacalaureat diferit de cel pe care îl cunoaștem acum. Pentru elevii care dau examenele naționale în 2027 sunt propuse reguli noi de corectare, iar copiii care intră acum în clasa a VIII-a vor afla zilele următoare dacă admiterea la liceu va avea două probe sau, pentru anumite colegii, patru.
Profesorii vor folosi aceleași repere de evaluare, dar nu și aceeași formulă de notare
- Pe cine afectează: elevii din clasele I-VIII
- Ce este sigur: standardele naționale de evaluare pentru clasele I-VIII au fost aprobate și se aplică în toate școlile din anul școlar 2026-2027
Un 7 primit într-o școală de la sat și un 7 acordat într-un colegiu dintr-un oraș mare ar trebui să descrie un nivel apropiat de pregătire. Aceasta este miza standardelor naționale de evaluare: profesorii să nu mai stabilească nivelul elevului numai prin raportare la propria clasă, ci să folosească repere valabile în toate școlile.
Etapa de pilotare s-a încheiat, iar standardele au fost aprobate. Potrivit unui răspuns transmis Totul Despre Mame de Ministerul Educației și Cercetării, standardele au fost testate în perioada aprilie-iunie 2026 în 53 de școli din toate regiunile țării. La pilotare au participat 6.988 de elevi și aproximativ 600 de profesori. Cadrele didactice au fost instruite înaintea testării, apoi au folosit standardele atât la proiectarea unităților de învățare, cât și la evaluările curente și sumative. Documentele au fost revizuite pe baza observațiilor transmise de profesori. După această etapă, standardele pentru învățământul primar și gimnazial au fost aprobate prin Ordinul nr. 4.615/2026 și se aplică la nivel național din anul școlar 2026-2027.
Ce ar trebui să știe și să poată face copilul pentru fiecare nivel
Standardele nu înlocuiesc notele și calificativele. Ele descriu ce trebuie să știe și să poată face elevul pentru fiecare competență din programă, la trei niveluri de performanță. La nivelul de bază, copilul demonstrează un nivel minim acceptabil și poate folosi ceea ce a învățat în situații familiare, dar are nevoie de sprijin constant. La nivelul consolidat, aplică noțiunile în contexte variate și are nevoie de ajutor numai ocazional. La nivelul avansat, poate transfera cunoștințele în situații complexe și lucrează cu mai multă autonomie. Profesorul nu ar trebui, așadar, să verifice numai dacă elevul poate reproduce o definiție sau o formulă. Va trebui să urmărească și dacă acesta înțelege informația, o poate aplica, argumenta și folosi într-o situație diferită de cea exersată la clasă. Pentru părinte, schimbarea ar trebui să însemne o explicație mai clară decât „este de 7” sau „trebuie să învețe mai mult”. Cadrul didactic ar trebui să poată arăta ce competențe stăpânește copilul, unde se blochează și ce are de recuperat.
Notele și calificativele rămân
Elevii de gimnaziu vor primi în catalog tot note de la 1 la 10, iar cei din învățământul primar, calificative. „De bază”, „consolidat” sau „avansat” nu vor fi trecute în catalog în locul acestora. Sunt repere pe care profesorul trebuie să le folosească atunci când verifică ce știe și ce poate face copilul. Ministrul Educației, Mihai Dimian, a explicat că nivelul de bază ar corespunde, în general, notelor 5-6, nivelul consolidat, notelor 7-8, iar cel avansat, notelor 9-10. Această împărțire nu este însă prevăzută în ordin și nu funcționează ca o regulă automată. Nu se poate spune, prin urmare, că orice elev care primește 7 se află obligatoriu la nivelul consolidat sau că orice notă de 5 înseamnă automat nivelul de bază.
O singură lucrare poate verifica mai multe competențe. La Română, de exemplu, copilul poate demonstra un nivel avansat la înțelegerea textului, unul consolidat la redactare și doar nivelul de bază la argumentare. Standardele îi arată profesorului cum se poziționează elevul la fiecare dintre acestea, dar nu îi oferă o formulă pentru transformarea lor într-o singură notă.
Ministerul Educației a confirmat că nu există o metodologie națională de transformare a nivelurilor în note și calificative. Profesorul va decide în continuare nota, ținând cont de competențele verificate, de importanța lor în cadrul disciplinei și de contextul în care s-a desfășurat evaluarea. Așadar, două lucrări care arată performanțe asemănătoare ar trebui evaluate pornind de la aceleași repere naționale, indiferent de școală. Dar standardele nu garantează că doi profesori vor acorda exact aceeași notă, pentru că decizia finală le aparține în continuare. Documentul oficial al pilotării arată că standardele au reprezentat o sursă de informații pentru acordarea notei, nu o grilă care stabilea nota în locul cadrului didactic.
Cine verifică dacă profesorii folosesc standardele
Folosirea standardelor nu este opțională. Potrivit răspunsului Ministerului Educației, respectarea lor va fi controlată prin inspecția școlară, de inspectoratele județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București. În interiorul școlii, aplicarea va fi urmărită de director, împreună cu responsabilul comisiei pentru curriculum, inclusiv prin asistențe la ore. Obligația profesorului privește modul în care ajunge la evaluare: trebuie să construiască probele, să formuleze criteriile și să interpreteze rezultatele prin raportare la competențele și nivelurile descrise în standarde. Controlul poate urmări, așadar, dacă profesorul a folosit aceste repere și dacă poate explica ce a demonstrat elevul prin răspunsurile sale.
La o lucrare de Matematică, de exemplu, se poate verifica dacă exercițiile au urmărit competențele corespunzătoare clasei și dacă au testat numai reproducerea unei metode cunoscute sau și folosirea noțiunilor într-o situație nouă. Nu există însă o grilă națională după care inspectorul să recalculeze lucrarea și să stabilească automat că răspunsurile copilului valorează 8, nu 7. Aceasta este limita principală a schimbării. Profesorii trebuie să pornească de la aceleași repere și să poată explica ce știe copilul, ce poate aplica și unde are dificultăți. Decizia finală asupra notei sau calificativului le aparține însă în continuare, astfel că standardele nu garantează că doi profesori vor evalua identic performanțe apropiate.
Clasa a IX-a funcționează pe programe noi, restul claselor de liceu rămân pe programe de studiu vechi
- Pe cine afectează: elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026.
- Ce este sigur: noile programe școlare au fost aprobate și intră în vigoare în anul școlar 2026-2027.
Elevii care încep liceul în această toamnă vor fi primii care învață, după aproape 20 de ani, după programe școlare noi. Schimbarea îi privește acum numai pe elevii de clasa a IX-a. Noile programe vor avansa odată cu această generație. În anul școlar 2027–2028 se vor aplica și la clasa a X-a, în 2028-2029 vor ajunge la clasa a XI-a, iar în 2029-2030, la clasa a XII-a. Elevii care încep acum liceul vor fi, astfel, prima generație care parcurge toți cei patru ani după noul curriculum și susține bacalaureatul în formula pregătită pentru 2030.
Mai mult timp pentru copilul care nu a înțeles lecția
Una dintre schimbările care ar trebui să se vadă direct la clasă este modul în care profesorul își poate împărți timpul. Până la 25% din orele fiecărei discipline pot fi folosite pentru recapitulare, consolidare, recuperarea materiei neînțelese, activități practice, proiecte care combină mai multe discipline sau aprofundare pentru elevii care pot avansa mai repede. Pentru un copil care intră în liceu cu lacune la Matematică, de exemplu, asta ar trebui să însemne că profesorul are loc în programă să revină asupra unor noțiuni, nu doar să predea lecția următoare pentru a termina materia la timp. Pentru un elev care stăpânește deja conținuturile, același interval poate fi folosit pentru probleme mai dificile sau proiecte suplimentare.
Cele 25 de procente nu înseamnă ore în plus și nici un program mai lung. Ele sunt incluse în timpul alocat deja fiecărei materii. Diferența este că profesorul primește libertatea de a adapta o parte dintre ore la nivelul clasei. Rămâne însă de văzut cum va fi aplicată această libertate de la o școală la alta și dacă timpul va fi folosit efectiv pentru nevoile elevilor.
Gramatica revine la liceu, dar programa de Română a stârnit controverse
La Limba și literatura română, gramatica revine sistematic în programa de liceu după 16 ani. Controversa nu a pornit de la reintroducerea ei, ci de la volumul și dificultatea noțiunilor propuse. Primele variante începeau literatura română cu textele vechi și acordau mult spațiu istoriei limbii, alfabetelor și apariției tiparului. Profesorii, cercetătorii și scriitorii care au contestat proiectul au considerat materia prea teoretică pentru adolescenții de 14–15 ani și au criticat absența autorilor contemporani. Programa a fost modificată după consultarea publică. Pentru elev, rezultatul se va vedea în textele alese și în felul în care profesorul leagă literatura veche și noțiunile despre limbă de lumea actuală.
Dirigenția se face după programă, iar elevul își construiește un portofoliu
La clasa a IX-a, vechea oră de dirigenție este înlocuită cu disciplina „Dezvoltare personală și consiliere în carieră”, organizată o oră pe săptămână. Programa include autocunoașterea, gestionarea emoțiilor și a stresului, relațiile cu ceilalți, sănătatea și starea de bine, siguranța în mediul online, luarea deciziilor și orientarea în carieră. Concret, elevul ar trebui să primească ajutor pentru a-și identifica punctele forte și interesele, pentru a înțelege ce traseu școlar i se potrivește și pentru a lua decizii mai informate despre facultate sau meserie.
La această disciplină, elevul va realiza și un portofoliu în care va reuni activități și informații despre interesele, aptitudinile, rezultatele și opțiunile sale educaționale și profesionale. Portofoliul nu este doar un dosar cu diplome și nici o mapă în care părintele trebuie să adune toate lucrările copilului. Acesta ar trebui construit treptat, în timpul liceului, și folosit pentru a urmări evoluția elevului. La finalul clasei a XII-a, informațiile strânse ar trebui să ajute la formularea unor recomandări privind continuarea studiilor și alegerea unei ocupații.
Manualele noi ajung mai târziu în școli
- Pe cine afectează: tot elevii care intră în clasa a IX-a.
- Ce este sigur: manualele tipărite nu vor fi pe bănci la începutul anului școlar și nu vor apărea toate în același timp pentru elevii de a IX-a.
Deși bobocii de liceu vor începe să învețe după noile programe din prima săptămână de școală, manualele construite pe baza acestora sunt încă în lucru. În lipsa lor, profesorii vor trebui să-și pregătească lecțiile direct după programele aprobate și să le ofere elevilor materialele necesare: fișe de lucru, texte, exerciții, prezentări sau fragmente din alte resurse.
Ministerul Educației nu a putut preciza, la solicitarea Totul Despre Mame, data la care vor ajunge manualele tipărite în școli. Cristian Greșanu, președintele Uniunii Editorilor din România, estimează că variantele digitale ale titlurilor necontestate ar putea fi publicate în septembrie, iar primele cărți tipărite ar putea ajunge în octombrie. Însă aceste date sunt estimări, nu termene garantate. Pe măsură ce sunt aprobate și finalizate, variantele digitale ar trebui să fie încărcate pe platforma oficială a manualelor școlare.
Bobocii din 2026 vor fi prima generație care dă noul examen de bac
- Pe cine afectează: elevii care intră acum în clasa a IX-a, indiferent dacă urmează un liceu teoretic, tehnologic sau vocațional.
- Ce este sigur: structura bacalaureatului din 2030 a fost aprobată pentru prima generație care va parcurge liceul după noile programe.
Examenul lor va avea mai multe componente, va fi diferențiat mai clar în funcție de profil și va verifica inclusiv cunoștințe din afara domeniului principal ales la liceu.
A doua limbă străină devine materie de bac
În prezent, elevii susțin o probă de evaluare a competențelor la o singură limbă străină. La bacalaureatul din 2030 vor fi evaluate competențele dobândite la ambele limbi moderne studiate în liceu. La fel ca în prezent, rezultatele vor arăta nivelul de competență al elevului, nu vor fi note folosite la calcularea mediei generale de la bacalaureat. O eventuală problemă constă în faptul că, la unele profiluri, elevii vor studia limba modernă 2 numai o oră pe săptămână, dar vor fi obligați să susțină evaluarea la finalul liceului. Profesoara Giorgiana Mihaela, de la Colegiul Național „Sfântul Sava”, a explicat pentru Totul Despre Mame că unii copii pornesc de la nivel începător la această limbă și că reducerea numărului de ore face dificilă atingerea unui nivel bun până în clasa a XII-a.
Profilul ales în clasa a IX-a stabilește bacul din 2030
Din 2030, elevii vor susține examenul la Limba și literatura română, două probe scrise diferențiate în funcție de profil și încă o probă complementară, din afara zonei în care s-au specializat. Detaliem pentru fiecare profil:
La real, Matematica nu mai este obligatorie pentru toți
La Matematică-Informatică, elevii vor avea:
- Limba și literatura română;
- Matematică, probă obligatorie;
- o probă la alegere dintre Informatică, Fizică, Chimie și Biologie;
- o probă complementară la alegere din zona umanistă: Istorie, Geografie, discipline socio-umane sau Religie.
Matematica rămâne, așadar, obligatorie. Noutatea este că elevul va fi evaluat și la o disciplină din afara profilului real. Un adolescent care alege Matematică-Informatică nu va putea abandona complet Istoria, Geografia sau materiile socio-umane după clasa a IX-a, pentru că una dintre ele va deveni probă la bacalaureat.
La Științe ale naturii, elevii vor avea:
- Limba și literatura română;
- o probă obligatorie la alegere dintre Fizică, Chimie și Biologie;
- o a doua probă, la o disciplină diferită de prima, aleasă dintre Fizică, Chimie, Biologie, Matematică și Informatică;
- o probă complementară la alegere dintre Istorie, Geografie, discipline socio-umane și Religie.
Cea mai importantă schimbare pentru părinți este că Matematica nu mai este obligatorie la bacalaureat pentru elevii de la Științe ale naturii. Copilul va putea susține două discipline din zona științelor, fără să aleagă Matematica: de exemplu, Biologie și Chimie. Alegerea exactă va trebui făcută dintre discipline diferite.
La uman, apare obligatoriu o probă de la profilul real
La Științe sociale, elevii vor avea:
- Limba și literatura română, probă scrisă;
- Istorie, probă scrisă obligatorie;
- o probă scrisă la alegere dintre Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie și Religie;
- o probă complementară la alegere dintre Matematică, Fizică, Chimie și Biologie.
Istoria rămâne obligatorie. Noutatea importantă este proba complementară din zona reală. Un adolescent care alege Științe sociale tocmai pentru a evita Matematica va putea opta pentru Fizică, Chimie sau Biologie, însă nu va putea evita toate disciplinele reale. Proba se va desfășura în timpul anului școlar și va fi evaluată cu „admis” sau „respins”, fără notă inclusă în media bacalaureatului.
La Filologie, elevii vor avea:
- Limba și literatura română, probă scrisă;
- Limba și literatura unei limbi de circulație internațională, probă scrisă obligatorie;
- o probă scrisă la alegere dintre Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie și Religie;
- o probă complementară la alegere dintre Matematică, Fizică, Chimie și Biologie.
Schimbarea majoră este că Istoria nu mai reprezintă proba obligatorie a profilului. În locul ei, elevii de la Filologie vor susține obligatoriu o probă scrisă la o limbă de circulație internațională. Istoria rămâne disponibilă, dar numai ca opțiune pentru cealaltă probă scrisă.
Proba scrisă de limbă străină de la Filologie nu trebuie confundată cu evaluarea competențelor la două limbi moderne, obligatorie pentru toți absolvenții. Elevii de la Filologie vor avea și evaluarea competențelor la două limbi, și proba scrisă obligatorie la o limbă de circulație internațională.
Bacul tehnologic și vocațional intră în specializarea elevului
Pentru elevii de la liceele tehnologice și vocaționale, bacalaureatul din 2030 va arăta foarte diferit de examenul actual. La filiera tehnologică, Matematica nu mai este automat proba obligatorie pentru toți elevii. În locul ei apare o disciplină legată de calificarea profesională. Elevul va mai susține o probă la alegere dintre Matematică, Fizică, Chimie și Biologie, apoi proba complementară, la o disciplină diferită de cele alese deja.
De exemplu:
- un elev care se califică drept tehnician în activități economice va alege prima probă dintre Economia firmei, Marketing și Contabilitate. Pentru a doua probă va alege dintre Matematică, Fizică, Chimie și Biologie;
- un elev care se pregătește pentru calificarea de tehnician veterinar va avea ca primă probă Anatomia animalelor, iar pentru a doua va alege dintre Matematică, Fizică, Chimie și Biologie;
- un elev care se califică drept coafor stilist va fi evaluat la conținuturi de specialitate despre coafuri, vopsirea și decolorarea părului, apoi va alege o probă dintre Matematică, Fizică, Chimie și Biologie.
Și elevii de la filiera vocațională vor avea două probe scrise adaptate specializării. Prima este stabilită direct de profil, iar pentru a doua există o listă de discipline din care elevul poate alege.
De exemplu:
- un elev de la Arta actorului va susține obligatoriu Istoria teatrului românesc și universal. Pentru a doua probă va putea alege Artele spectacolului, Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Filosofie sau Economie și educație antreprenorială;
- un elev de la profilul sportiv va susține Pregătire sportivă teoretică, apoi va alege între Psihologia sportului și Anatomia, fiziologia și biomecanica sportului;
- un elev de la specializarea Pedagogia învățământului primar va avea prima probă la Psihologia dezvoltării. Pentru a doua va putea alege între Teoria și metodologia instruirii și evaluării, Didactici inovative și alternative educaționale și Aritmetică.
Lista este foarte detaliată și diferă nu doar de la un profil la altul, ci și între calificările aceluiași profil. De aceea, părintele trebuie să caute în anexa Ordinului nr. 4.138/2026 denumirea exactă a calificării copilului.
Clasele a VIII-a și a XII-a: reguli noi propuse pentru corectarea lucrărilor
- Pe cine afectează: elevii care intră în clasele a VIII-a și a XII-a și vor susține Evaluarea Națională, respectiv bacalaureatul, în 2027.
- Ce este sigur: deocamdată, numai faptul că Ministerul Educației a propus modificarea regulilor. Proiectele nu sunt încă aprobate și pot fi schimbate.
Propunerea vine după un an cu diferențe mari de notare și mii de contestații. La bacalaureatul din 2026 au fost contestate 55.454 de lucrări, iar 95,4% au primit altă notă după recorectare. La Evaluarea Națională, nota s-a modificat în 12.961 dintre cele 14.176 de cazuri contestate.
Când sunt obligați primii doi corectori să verifice din nou lucrarea
Fiecare lucrare de la Evaluarea Națională și bacalaureat este corectată inițial de doi profesori. Potrivit noilor reguli propuse de Ministerul Educației, atunci când între notele acordate de aceștia apare o diferență mare, platforma îi va avertiza automat, iar profesorii vor trebui să-și verifice din nou punctajele. Pragurile de la care va fi declanșată reanalizarea sunt:
- la bacalaureat: o diferență mai mare de un punct, la oricare dintre probele scrise;
- la Evaluarea Națională: o diferență mai mare de un punct la Limba și literatura română și la Limba maternă și mai mare de 0,50 puncte la Matematică.
Schimbarea cea mai importantă apare la proba de Matematică de la Evaluarea Națională, unde pragul scade de la un punct la 0,50. De exemplu, dacă un profesor acordă nota 8, iar celălalt 8,60, ambii vor primi o notificare și vor trebui să-și verifice din nou punctajele. În prezent, o asemenea diferență nu ar trimite automat lucrarea la reanalizare, pentru că nu depășește un punct. Dacă, după verificare, diferența rămâne mai mare de 0,50 puncte, lucrarea la Matematică va fi repartizată automat și aleatoriu altor doi profesori. La Română și Limba maternă de la Evaluarea Națională, precum și la toate probele scrise de la bacalaureat, lucrarea va ajunge la alți doi evaluatori dacă se menține o diferență mai mare de un punct. În această situație vor exista patru note. Cea mai mare și cea mai mică vor fi eliminate, iar nota finală va fi media aritmetică a celor două valori rămase, calculată cu două zecimale, fără rotunjire.
Contestația poate porni o nouă recorectare
O nouă etapă de verificare este propusă și pentru contestații. Dacă nota acordată la contestație diferă cu mai mult de un punct, în plus sau în minus, față de nota inițială, profesorii care au recorectat lucrarea vor fi avertizați automat și vor trebui să-și reanalizeze punctajele. Dacă diferența se menține, lucrarea va ajunge la alți doi profesori decât cei care au realizat evaluarea anterioară. În această ultimă etapă, noii evaluatori vor putea vedea punctajele acordate anterior, astfel încât să poată identifica locurile în care au apărut diferențele. La bacalaureat, pragul care declanșează această nouă reevaluare după contestație scade de la 1,5 puncte la un punct.
Clasa a VIII-a începe anul examenului fără să știe câte probe va da
- Pe cine afectează: elevii care intră în clasa a VIII-a în septembrie 2026 și participă la admiterea la liceu în vara lui 2027.
- Ce este sigur: Evaluarea Națională rămâne obligatorie pentru toți. Concursul separat este încă prevăzut de lege, dar Parlamentul încearcă să-l amâne sau să-l elimine.
Cum ar funcționa concursul organizat de licee
Toți elevii ar susține mai întâi Evaluarea Națională la Limba și literatura română și la Matematică. După afișarea rezultatelor finale, cei care vor să ocupe unul dintre locurile scoase la concurs de anumite licee ar da încă două probe, alese în funcție de profil și specializare. Un liceu ar putea ocupa prin concurs propriu cel mult 50% dintre locurile unei specializări.
Participarea nu ar fi obligatorie. Fiecare liceu ar decide dacă organizează acest concurs, pentru ce specializări și ce discipline alege din lista permisă pentru profilul respectiv. La Matematică-Informatică, de exemplu, probele ar putea fi alese dintre Matematică, Informatică și Fizică; la Filologie, dintre Limba română, o limbă modernă de circulație internațională și Limba latină și cultura romanică.
Subiectele nu ar fi alcătuite de fiecare liceu, ci ar fi unice și elaborate la nivel național. Pentru a se putea înscrie la concurs, elevul ar trebui să fi obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale. De asemenea, ar trebui să obțină cel puțin 5 la fiecare dintre cele două probe suplimentare.
Proiectul de metodologie publicat de Ministerul Educației prevede că fiecare liceu își va stabili formula de calcul și ponderea pe care o au probele suplimentare în media de admitere. Aceste informații ar trebui anunțate din timp, astfel încât părinții să știe pentru ce materii trebuie să se pregătească elevul.
Dacă nu intră prin concurs, elevul revine la repartizare
Un copil care nu participă la concursul separat ar susține numai cele două probe ale Evaluării Naționale. Un elev care dorește unul dintre locurile scoase la concurs de un liceu ar susține, după Evaluarea Națională, încă două probe. Dacă susține cele două probe suplimentare, dar nu obține un loc prin concurs, elevul poate participa în continuare la repartizarea computerizată. Notele primite la concursul liceului nu intră în calculul acestei repartizări, care se face pe baza rezultatelor de la Evaluarea Națională.
Pentru familie, dificultatea nu constă numai în numărul examenelor. În funcție de profilul urmărit, copilul ar putea avea nevoie de pregătire suplimentară la Fizică, Informatică, Biologie, Chimie, Istorie, Geografie sau la o limbă străină. Profesorii și părinții care au contestat proiectul au avertizat că sistemul poate extinde meditațiile și poate crea un avantaj pentru familiile care își permit pregătire la mai multe discipline.
De ce Parlamentul nu a dat încă un răspuns
Parlamentarii au încercat să decidă înainte de începerea anului școlar dacă admiterea separată se aplică generației care intră acum în clasa a VIII-a. Camera Deputaților a votat însă un text contradictoriu, care prevedea în același timp și amânarea și eliminarea concursului. În Senat au fost susținute succesiv două variante: păstrarea concursului în lege, dar amânarea lui pentru o generație mai mică, precum și eliminarea sa completă. Proiectul nu a primit votul final și a fost retrimis la Comisia pentru învățământ, care urmează să-l rediscute pe 1 septembrie.
Până când Parlamentul adoptă o formă definitivă, iar noua lege intră în vigoare, concursul separat rămâne prevăzut de Legea învățământului. Asta nu înseamnă că se va organiza sigur în vara lui 2027: Senatul poate decide fie eliminarea lui, fie amânarea aplicării pentru o generație mai mică.
