Bugetul pentru începerea școlii depinde de clasa copilului, de lucrurile rămase din anii trecuți și de alegerile făcute de părinți la raft. Un ghiozdan, un penar și materialele pentru desen păstrate în stare bună pot reduce nota de plată cu câteva sute de lei. Alte cumpărături trebuie amânate până la „lista doamnei”, pentru a nu da bani pe caiete și materiale care nu vor fi folosite. Produsul cel mai ieftin nu este întotdeauna o economie: lipiciul care nu lipește, caietele prin care trece cerneala sau creioanele care se rup la ascuțire ajung repede la gunoi. La celălalt capăt al bugetului sunt rechizitele cu personajele și mărcile preferate de copii, care pot ridica substanțial nota de plată. Experiențele familiilor cu care am stat de vorbă arată unde pot fi reduse cheltuielile, ce merită refolosit și pentru ce produse economia făcută la raft se dovedește doar aparentă.
Începutul școlii nu obligă familia să facă toate cumpărăturile în același weekend. Dimpotrivă, părinții care reușesc să țină bugetul sub control împart lista în mai multe etape și urmăresc reducerile. Încep cu lucrurile care nu depind de cerințele profesorilor: hainele în culorile școlii, ghiozdanul, încălțămintea și echipamentul sportiv.
„Băiatul meu intră în clasa a III-a, așa că știam deja care este «uniforma» școlii. La prima rundă de reduceri, adică încă din vară, înainte de concediu, am cumpărat tricourile albe și pantalonii bleumarin, iar rechizitele le-am lăsat pentru următoarea rundă. Nu trebuie luate toate deodată și nici din același magazin. Am găsit două tricouri polo la 50 de lei setul, iar pantalonii cu talie reglabilă m-au costat tot atât, însă am luat două perechi”, ne-a spus Anca, mama unui elev de 9 ani.
„Eu am sunat la secretariat la sfârșitul lui august și am întrebat dacă elevii din clasele primare au o uniformă obligatorie sau trebuie doar să respecte anumite culori. Mi-au spus că pot cumpăra tricouri ori cămăși albe și pantaloni sau fuste bleumarin. Sigla școlii o vom lua după începerea cursurilor și o vom coase pe haine”, ne-a spus tatăl unei fetițe care începe clasa pregătitoare. Costul pentru „uniforma” fetiței a fost puțin peste 300 de lei, pentru că au adăugat și dresuri, pantofi și un pulover bleumarin pentru diminețile răcoroase.
Pentru primele luni pot fi suficiente două-trei tricouri sau cămăși și două perechi de pantaloni ori fuste, însă bugetul pentru haine nu se oprește aici. Părinții trebuie să ia în calcul și puloverul, vesta sau sacoul cerut de școală, lenjeria, maiourile, șosetele, treningul, tricourile și pantalonii pentru sport, precum și sacul pentru echipament. La acestea se pot adăuga două perechi de încălțăminte: una comodă, pentru fiecare zi, și una sport, folosită numai la ora de educație fizică. Restul garderobei poate fi completat după primele săptămâni, când părintele vede ce e necesar în realitate, cât de des trebuie spălat fiecare rând de haine și ce îi este comod copilului.
Ghiozdanul nou nu este obligatoriu
Un ghiozdan bun poate fi una dintre cele mai importante economii la început de an școlar. Dacă ghiozdanul pe care îl are copilul e în stare bună, arată bine, e încăpător și potrivit ca dimensiune, poate fi amânată achiziționarea unuia nou. „Anul acesta cumpărăm numai rechizitele. Ghiozdanele sunt de anul trecut și sunt încă foarte bune, așa că nu le schimbăm doar pentru că începe școala. La doi copii, numai această decizie ne scutește de câteva sute de lei”, spune Irina, mama a doi elevi.
Dacă ghiozdanul trebuie înlocuit, reducerea nu este singurul criteriu. Modelul trebuie să fie potrivit înălțimii copilului, ușor atunci când este gol și suficient de încăpător pentru lucrurile transportate zilnic. Un ghiozdan foarte ieftin, cu fermoare fragile ori bretele subțiri, poate trebui schimbat în timpul anului. Nici unul foarte mare, cumpărat „să-i rămână”, nu este o afacere dacă stă greșit pe spatele unui copil de clasa pregătitoare. Pentru detalii privind alegerea unui ghiozdan citește articolul: De ce trebuie să ții cont când alegi ghiozdanul copilului
Prețul unui ghiozdan poate crește și atunci când copilul își dorește o anumită marcă. În coșul de cumpărături pe care ni l-a trimis tatăl unui copil de școală primară apare un ghiozdan Jordan redus de la 259 la 208 lei. Alături se află o geantă mai mică din aceeași gamă, redusă la 92 de lei, și o pereche de pantofi sport de 799 de lei. După aplicarea unei reduceri suplimentare, totalul coșului era de 1.019 lei, înainte de cumpărarea rechizitelor.
„Fiul meu a vrut ghiozdan de la Jordan. Încerc să îi respect preferințele, dar trebuie să stabilim ce îi este într-adevăr necesar și ce este doar ceva ce își dorește. Am ales ghiozdanul pe care și-l dorea și ghetele sport, dar am renunțat la geanta mai mică”, spune tatăl. Fotografia coșului arată de ce bugetul pentru începerea școlii diferă atât de mult de la o familie la alta. Ghiozdanul de 208 lei poate fi o cheltuială necesară, dacă cel vechi nu mai poate fi folosit. Geanta suplimentară de 92 de lei este opțională, iar pantofii de 799 de lei reprezintă o alegere premium. Toate apar pe același bon, dar nu trebuie adunate și prezentate drept „cost obligatoriu pentru școală”.
Inventarul de făcut înainte de cumpărături. Ce nu trebuie înlocuit automat
„Înainte să mergem la cumpărături, golim ghiozdanul și sertarele și punem pe masă tot ce a rămas de anul trecut. Verificăm fiecare lucru, testăm consumabilele și abia după aceea scriem lista. În fiecare an descoperim că avem deja multe dintre produsele pe care eram gata să le cumpărăm din nou”, spune mama unui elev din ciclul primar.
Pe lângă ghiozdan, pot fi păstrate din anii trecuți:
- penarul, dacă fermoarele și căptușeala sunt întregi;
- rigla și trusa de geometrie, dacă nu lipsesc piese;
- foarfeca;
- ascuțitoarea;
- creioanele colorate care nu sunt prea scurte;
- cariocile care mai scriu;
- acuarelele care nu s-au uscat;
- pensulele care nu și-au pierdut forma;
- mapele și dosarele din plastic;
- cutia pentru mâncare, dacă se închide bine și nu a rămas cu miros;
- sticla de apă, dacă poate fi curățată complet și nu curge;
- sacul pentru echipamentul sportiv;
- treningul și încălțămintea sport, dacă îi mai vin copilului.
Lipiciul, cariocile, acuarelele și instrumentele de scris trebuie testate, nu păstrate numai pentru că se mai află în sertar. Un produs uscat, deteriorat sau greu de folosit nu reprezintă o economie. În schimb, refolosirea obiectelor aflate în stare bună poate elimina de pe lista nouă zeci de produse.
Unde nu e cazul să te calicești: rechizitele ieftine pe care ajungi să le cumperi de două ori
Inventarul lucrurilor rămase reduce cheltuiala prin eliminarea produselor de care copilul nu mai are nevoie. Următoarea economie este mai greu de făcut: alegerea unui produs cu preț rezonabil, dar suficient de bun pentru a fi folosit la școală. Părinții cu care am vorbit spun că există rechizite la care diferența de câțiva lei se poate transforma repede într-o a doua cumpărătură. „Am luat la un moment dat mai multe tuburi de lipici pentru că erau foarte ieftine. Numai că lipiciul nu prindea cartonul, copilul consuma aproape tot tubul la o lucrare și materialele se desprindeau până a doua zi. Le-am aruncat și am cumpărat altele. De atunci iau întâi un singur produs, îl încercăm acasă și abia apoi cumpăr rezerve”, povestește mama unei eleve din ciclul primar.
Aceeași regulă poate fi aplicată creioanelor, cariocilor și acuarelelor. Setul mare nu este automat mai avantajos dacă minele se rup la fiecare ascuțire, cariocile se usucă după câteva utilizări sau culorile nu se văd pe hârtie. În loc să cumpere de la început mai multe pachete, părintele poate testa un singur set și completa stocul numai dacă produsul funcționează bine. „La caiete nu mă mai uit doar la copertă și la preț. Verific foile, pentru că am cumpărat caiete prin care trecea cerneala și copilul nu putea scrie pe verso. Iar la blocurile de desen, hârtia foarte subțire se înmoaie și se rupe când folosește acuarele. Produsul pare ieftin, dar se consumă mai repede sau nu poate fi folosit”, spune tatăl unui elev de clasa I.
La caiete trebuie verificate numărul de file, tipul liniaturii și hârtia. Un caiet cu mai multe file nu este neapărat mai rentabil dacă învățătoarea cere un caiet subțire, ușor de manevrat. Un instrument de scris nu trebuie ales numai după preț sau după personajul imprimat pe el. Copilul trebuie să îl poată ține confortabil, să nu apese foarte tare și să obțină o linie continuă. În cazul elevilor mici, merită cumpărat un singur stilou sau roller pentru început, mai ales dacă profesorul nu a precizat încă ce acceptă la clasă.
„În clasa a II-a am schimbat zeci de stilouri. Unele curgeau, altele nu au mai scris după ce au căzut o dată din bancă. La un moment dat am trecut la roller, după ce am întrebat învățătoarea dacă este de acord. Nu mai cumpăr acum mai multe instrumente identice înainte să văd dacă i se potrivesc copilului”, spune o altă mamă.
Ce recomandă ANPC să verifici înainte să plătești
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor recomandă cumpărarea rechizitelor, uniformelor și accesoriilor școlare din magazine care pot elibera bon fiscal, factură sau chitanță. Documentul de cumpărare este necesar dacă produsul se dovedește neconform și părintele vrea să solicite înlocuirea ori să depună o reclamație. Rechizitele și ghiozdanele trebuie să aibă informații în limba română despre produs și despre producător, importator sau distribuitor. În funcție de articol, eticheta trebuie să indice dimensiunile, compoziția și instrucțiunile de utilizare sau întreținere.
ANPC atrage atenția și asupra produselor de marcă vândute la prețuri mult sub cele obișnuite, care pot fi contrafăcute. În controalele din anii anteriori, inspectorii au găsit rechizite fără informații în limba română, uniforme și ghiozdane fără compoziția materialului, markere cu termenul de valabilitate depășit și caiete sau blocuri de desen care aveau mai puține file decât numărul declarat pe copertă.
Cum recunoști varianta bună și ieftină
Un produs bun și ieftin nu este neapărat cel care are cel mai mic preț de pe raft, ci acela care își face treaba și nu trebuie înlocuit după câteva zile. Înainte să cumpere cantități mai mari, părintele poate:
- să ia un singur exemplar pentru test;
- să compare numărul de file și prețul pe bucată;
- să verifice dacă cerneala trece prin hârtie;
- să ascută un creion și să observe dacă mina se rupe;
- să testeze dacă lipiciul fixează hârtia și cartonul;
- să verifice data de valabilitate, acolo unde este indicată;
- să păstreze bonul până când produsele sunt încercate;
- să evite seturile mari care conțin articole de care copilul nu are nevoie.
Un produs ieftin nu aduce nicio economie dacă se strică repede și trebuie înlocuit. Dar nici prețul mare sau marca nu garantează calitatea. Varianta avantajoasă este cea care funcționează bine, rezistă și corespunde cerințelor de la clasă.
- CITEȘTE ȘI: Cumpărături pe care le poți face din timp pentru noul an școlar. Ponturi pentru a cheltui mai puțin
Ce cumperi abia după ce primești „lista doamnei”
Nu toate rechizitele pot fi cumpărate înainte de începerea școlii. În clasa pregătitoare și clasa I, învățătoarea poate cere un anumit tip și număr de caiete, instrumente de scris potrivite metodei folosite la clasă, mape, blocuri de desen și materiale care vor rămâne în dulapul elevilor. Cumpărate înainte, produsele pot avea liniatura, dimensiunea sau formatul greșit. Mădălina Simion, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială nr. 150 din București, recomandă părinților să privească listele generale doar ca pe un punct de plecare: necesarul exact este transmis de fiecare învățător.
- CITEȘTE ȘI: Ce să pregătești cu o săptămână înainte de școală. Checklist complet și recomandările unei învățătoare
„Pentru clasa pregătitoare cumpărasem din vară caiete tip I, pentru că așa văzusem pe listele de pe internet. După ședință am aflat că, la început, copiii vor lucra pe fișe și în caiete cu foaie velină, iar caietele tip I vor fi introduse mai târziu. Nu a fost o cheltuială foarte mare, dar puteam să o evit dacă așteptam”, povestește mama unei eleve. „Învățătoarea ne-a cerut anumite mape, un anumit format pentru blocul de desen și lipici solid, nu lichid. A stabilit și ce materiale vor rămâne la școală. Eu cumpărasem numai creioane, gumă, ascuțitoare și foarfecă, așa că nu am rămas cu lucruri inutile. La clasa pregătitoare, acestea sunt cam singurele produse pe care le-aș lua înainte de listă”, spune tatăl unui elev.
Pentru clasa pregătitoare și clasa I merită lăsate până la primirea listei:
- tipul și numărul caietelor;
- stiloul, rollerul sau alte instrumente de scris;
- mapele și dosarele pentru fișe;
- dimensiunea blocurilor de desen;
- tipul de lipici și materialele pentru lucru manual;
- copertele pentru manuale și auxiliare.
Copertele se cumpără după ce copilul primește manualele și auxiliarele, pentru că dimensiunile diferă. Pentru culegeri, părintele are nevoie de titlul, editura și ediția exactă. Un volum pentru aceeași clasă și aceeași disciplină nu poate înlocui automat auxiliarul ales la școală.
„Am cumpărat coperți așa-zis «universale» înainte de școală și jumătate nu s-au potrivit. Unele manuale erau mai late, iar auxiliarele aveau alte dimensiuni. Acum aștept să primim toate cărțile, le măsor și merg cu dimensiunile notate. Nu mai cumpăr coperți numai după indicația «pentru clasa I»”, spune mama unui elev.
La gimnaziu, „lista doamnei” se transformă în listele mai multor profesori. Unii cer caiete A4, alții A5, iar la aceeași disciplină pot solicita caiete separate pentru clasă și teme. Se pot adăuga dosare cu șină, atlase, truse de geometrie, dicționare și culegeri. „La intrarea în clasa a V-a am cumpărat câte un caiet pentru fiecare materie. După prima săptămână am aflat că la unele discipline trebuiau caiete A4, iar la română și matematică se cereau caiete separate pentru clasă și teme. Acum m-am învățat minte, nu mai iau nimic până nu aflăm cerințele fiecărui profesor”, spune mama unui elev de gimnaziu. În toate aceste situații, amânarea nu înseamnă lipsă de organizare. Este o metodă de a muta banii spre produsele despre care părintele știe sigur că vor fi folosite.
Tichetul educațional a rămas 500 de lei, deși rechizitele s-au scumpit
Copiii eligibili din familiile cu venituri mici pot primi și în anul școlar 2026-2027 un tichet social de 500 de lei pentru rechizite, ghiozdane, haine și încălțăminte necesare frecventării școlii. Programul este prevăzut de OUG nr. 83/2023 pentru perioada 2023-2027. Sprijinul se acordă preșcolarilor și elevilor din învățământul de stat primar și gimnazial care provin din familii cu venituri reduse. Liceenii și copiii înscriși în unități particulare nu sunt incluși în categoriile stabilite prin Ordonanța de Urgență.
Cererea se depune la școala copilului în cel mult 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor. După încheierea perioadei de înscriere, datele familiilor sunt verificate, sunt stabilite listele beneficiarilor, apoi cardurile sunt alimentate sau emise pentru copiii care intră pentru prima dată în program. Părinții eligibili nu ar trebui să includă cei 500 de lei în bugetul pentru cumpărăturile făcute înainte de prima zi de școală. Pentru anul școlar 2026-2027 nu a fost comunicată încă data alimentării cardurilor. În anul precedent, primele aproximativ 500.000 de carduri au fost încărcate pe 27 noiembrie, iar emiterea și alimentarea cardurilor noi au continuat în decembrie 2025 și ianuarie 2026, potrivit Edupedu.ro.
Valoarea ajutorului a rămas însă 500 de lei încă din 2023, deși rechizitele școlare s-au scumpit, în medie, cu 7,54% între iulie 2025 și iulie 2026, potrivit datelor Institutului Național de Statistică transmise la solicitarea Edupedu.ro. Aplicată la valoarea tichetului, această creștere înseamnă 37,70 lei: un coș de rechizite care costa 500 de lei în vara anului trecut ar costa acum aproximativ 538 de lei. Pentru ca ajutorul să acopere aceeași cantitate de produse, valoarea sa ar fi trebuit să crească cu aproape 38 de lei.
