Subiectul I de la Limba și literatura română din examenul de Bacalaureat valorează 50 de puncte din cele 90. Este partea examenului pe care mulți elevi o consideră cea mai accesibilă, însă profesorii spun că aici se pierd frecvent puncte din motive aparent minore: răspunsuri formulate incomplet, citate lipsă, concluzii uitate sau omiterea unor cerințe. Cristina Văduva, profesoară de limba română la Colegiul Național „Sf. Sava” din București, explică modul în care este construit subiectul I și ce trebuie să urmărească elevii pentru a obține punctaj maxim.
Proba de Limba și literatura română este prima probă scrisă din cadrul examenului național de Bacalaureat 2026. În sesiunea de vară, aceasta este programată pe 29 iunie 2026 și este susținută de toți absolvenții de liceu, indiferent de profil.
Subiectul I are o miză importantă: valorează 50 de puncte din cele 90 acordate pentru rezolvarea lucrării, iar baremul este aplicat foarte strict. „Pentru că baremul nu permite jumătăți de măsură, elevul nu poate primi 0,5 sau 1,5 puncte. Fie îndeplinește criteriul și primește punctajul întreg, fie nu îl îndeplinește și primește zero”, explică profesoara Cristina Văduva. Acesta este unul dintre motivele pentru care subiectul I produce surprize la corectare. Chiar și atunci când elevul înțelege textul și cunoaște materia, puncte importante pot fi pierdute dacă răspunsul nu respectă exact cerința formulată în subiect. Cum este construit subiectul I și ce urmăresc evaluatorii la fiecare exercițiu explică profesoara, pas cu pas, în ghidul de mai jos.
Cum se rezolvă corect subiectul I A
Subiectul I A conține cinci cerințe legate de textul-suport. Primele patru cerințe urmăresc, de regulă, înțelegerea textului, identificarea unor informații explicite, explicarea unor idei sau susținerea unui răspuns prin citat. La aceste exerciții, nu este suficient ca elevul să fi înțeles sensul textului. Răspunsul trebuie formulat complet, în enunț, și trebuie să respecte exact verbul de comandă din cerință: indică, menționează, precizează, explică.
„Fiecare cerință folosește un anumit tip de verb: indică, menționează, precizează, explică. Mulți elevi tratează toate aceste verbe la fel, deși baremul face diferențe foarte clare între ele”, explică profesoara Cristina Văduva. De aceea, înainte de a căuta răspunsul în text, elevul trebuie să fie atent la verbul folosit în cerință. Pe scurt, iată ce așteaptă evaluatorii la fiecare dintre ele:
Dacă exercițiul cere să „indice”:
- răspunsul trebuie să fie scurt și foarte precis, dar într-un enunț complet, nu sub forma unei egalități. „Am întâlnit situații când au scris, de exemplu :crepuscul = apus. Nu este corect”, precizează profesoara.
- de regulă, este vorba despre identificarea sensului unui cuvânt sau al unei expresii. „Nu uita să scrii între ghilimele cuvântul sau expresia pe care trebuie să o explici, exact cum apare în cerință”, amintește profesoara. În schimb, adaugă aceasta, sensul găsit nu trebuie pus între ghilimele.
- nu sunt necesare explicații ample, ci formularea exactă a răspunsului cerut.
Dacă exercițiul cere să „menționeze”:
- identifică informația cerută în text;
- formulează răspunsul într-un enunț complet;
- nu este nevoie de dezvoltări sau comentarii suplimentare;
- atenție la exprimare și ortografie.
Dacă cerința spune „precizează”:
- identifică aspectul cerut;
- formulează răspunsul clar și complet;
- verifică dacă se cere și un citat din text. Dacă în cerință apare formularea «justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat», asta înseamnă că trebuie să adaugi și citatul care susține răspunsul.
Dacă cerința spune „explică”:
- nu este suficient să identifici informația din text;
- trebuie să arăți de ce se întâmplă acel lucru;
- explică relația cauză-efect sau logica situației prezentate;
- răspunsul trebuie să conțină atât motivul, cât și explicația lui.
„La cerința 4, cele 4 puncte se distribuie astfel: 2 puncte că a fost precizat motivul și alte 2 puncte că a fost explicat motivul. Mulți uită să explice motivul”, spune profesoara. Cu alte cuvinte, dacă exercițiul cere o explicație, simpla identificare a răspunsului din text nu este suficientă pentru punctaj maxim. Elevul trebuie să facă și pasul următor: să explice informația găsită. Aceasta este una dintre cele mai frecvente cauze ale pierderii punctelor la subiectul I A.
Cerința 5: nu este suficient să identifici o trăsătură, trebuie să o dezvolți
La cerința a cincea, elevii trebuie de regulă să prezinte o caracteristică, o trăsătură sau o idee care reiese din text. Mulți cred că este suficient să o numească în câteva cuvinte. În realitate, baremul cere două lucruri diferite: identificarea și dezvoltarea răspunsului.
„Pentru cerința 5, punctele se distribuie astfel: 2 puncte pentru că s-a precizat ceea ce se cere, de regulă o caracteristică sau o trăsătură, și alte 2 puncte pentru că răspunsul dat este dezvoltat”, explică profesoara Cristina Văduva.
Pentru punctaj maxim la cerința 5, verifică dacă:
- ai identificat corect caracteristica sau trăsătura cerută?
- ai dezvoltat răspunsul, explicând de ce acea caracteristică reiese din text?
- te-ai încadrat în numărul de cuvinte cerut?
- ai respectat regulile de ortografie și punctuație?
Profesorii observă două greșeli frecvente. Unii elevi scriu doar una-două propoziții și nu dezvoltă suficient răspunsul. Alții scriu foarte mult, ajung să rezume textul și se îndepărtează de cerință. De aceea, recomandarea este simplă: identifică mai întâi exact trăsătura cerută, apoi susține-o cu explicații și exemple din text. Nu transforma răspunsul într-un rezumat și nu uita să verifici la final dacă ai respectat numărul minim de cuvinte. Chiar și un răspuns foarte bun ca idee poate primi puncte mai puține dacă este prea scurt sau dacă are greșeli de ortografie și punctuație.
Cum verifici dacă ai scris corect numărul de cuvinte?
Mulți elevi estimează numărul de cuvinte și descoperă abia după examen că nu s-au încadrat în limita cerută. Profesoara Cristina Văduva recomandă să fie numărate toate cuvintele care apar în text: „Se numără fiecare cuvânt, mai exact fiecare parte de vorbire. Sunt luate în calcul inclusiv articolul nehotărât «un», «o» sau formele neaccentuate ale pronumelui personal, precum «i-» și «ți-»”.
Pentru siguranță, profesorii recomandă să nu te oprești exact la limita minimă cerută de subiect, ci să scrii câteva cuvinte în plus, astfel încât să nu existe riscul de a pierde punctajul acordat pentru încadrarea în numărul de cuvinte.
Cum se rezolvă corect subiectul I B
Subiectul I B presupune redactarea unui text argumentativ. Deși mulți elevi cred că trebuie doar să își spună părerea despre tema propusă, baremul urmărește o structură foarte clară. „Elevii trebuie să știe, în prealabil, că, fiind vorba despre realizarea unui text, e nevoie să existe cele trei părți: introducere, cuprins și încheiere. De asemenea, fiind un text argumentativ, elevii trebuie să aibă în vedere cele trei părți: ipoteza, demonstrația și concluzia”, explică profesoara Cristina Văduva.
Textul argumentativ trebuie construit după următoarea schemă:
- Introducerea (ipoteza) – precizezi clar tema despre care vei scrie; spui dacă ești de acord sau nu cu afirmația din cerință; îți formulezi poziția încă de la început.
- Cuprinsul (demonstrația) – construiești două argumente. Pentru primul argument folosești obligatoriu textul-suport primit la examen. Pentru al doilea argument folosești un exemplu din afara textului: o carte, un film, o piesă de teatru, un eveniment istoric, o experiență personală etc.
- Încheierea (concluzia) – reiei ideea principală; formulezi clar concluzia la care ai ajuns; nu lăsa textul să se termine brusc.
Potrivit profesoarei, una dintre cele mai frecvente greșeli apare chiar în construcția argumentelor. „Baremul este astfel construit încât să țină seama de structura unui argument: afirmație, explicație, exemplu. Cu alte cuvinte, exemplul se află la final, nu se începe cu el”, atrage atenția Cristina Văduva.
Fiecare argument ar trebui construit astfel:
- Pasul 1: faci o afirmație.
- Pasul 2: explici de ce susții acea afirmație.
- Pasul 3: aduci un exemplu care să o demonstreze.
Mulți elevi procedează invers: încep direct cu un exemplu dintr-o carte, un film sau o experiență personală și abia apoi încearcă să formuleze argumentul. Din perspectiva baremului, aceasta este o construcție defectuoasă.
Ce exemple sunt cele mai potrivite pentru al doilea argument
Pentru a obține punctaj maxim, elevul trebuie să construiască două argumente diferite și să le susțină prin exemple din surse diferite. „Primul argument trebuie să se refere la textul-suport și cel de-al doilea trebuie să valorifice experiența culturală sau personală. E de preferat să găsească un exemplu din experiența culturală”, recomandă profesoara Cristina Văduva. De exemplu, dacă tema este importanța perseverenței, elevul poate folosi în al doilea argument un personaj literar care își atinge scopul prin efort constant sau o situație istorică relevantă.
Unde se pierd cel mai ușor puncte la subiectul I B
Chiar și atunci când argumentele sunt bune, copiii pot pierde puncte din motive aparent minore. Profesoara Cristina Văduva atrage atenția în special asupra următoarelor greșeli pe care le fac elevii:
- nu precizează clar poziția în introducere;
- formulează argumente, dar nu le explică;
- încep direct cu exemplele;
- uită concluzia;
- nu folosesc conectori logici („de asemenea”, „totodată”, „de altfel”, „în concluzie”);
- nu respectă numărul minim de cuvinte;
- fac greșeli de ortografie și punctuație.
„Toți acești pași înseamnă 14 puncte. Celelalte 6 puncte sunt acordate pentru redactare”, explică profesoara Cristina Văduva. Aceste puncte vizează:
- utilizarea conectorilor logici;
- respectarea normelor limbii literare;
- ortografia și punctuația;
- lizibilitatea scrisului;
- respectarea numărului minim de cuvinte.
„În încheiere trebuie să apară formularea: «În concluzie…» urmată de un enunț care să cuprindă esența celor formulate în introducere”, subliniază profesoara Cristina Văduva.
La subiectul I, cele mai multe puncte nu se pierd pentru că elevii nu cunosc materia, ci pentru că nu respectă exact ceea ce cere baremul. Diferența dintre un răspuns bun și unul punctat integral este adesea un citat uitat, o explicație incompletă sau o concluzie care lipsește. De aceea, recomandarea este ca ultimele minute înainte de predarea lucrării să fie folosite pentru verificarea atentă a fiecărei cerințe.
Acesta este cel de-al doilea articol din seria de ghiduri pentru proba scrisă la Limba și literatura română de la BAC 2026, realizată împreună cu profesoara Cristina Văduva. Primul articol, despre rezolvarea corectă a celui de-al III-lea subiect, este disponibil AICI.
