„Ar trebui să-mi las copilul să folosească ChatGPT?” Ce riscă, ce câștigă și de ce interdicția nu este întotdeauna soluția

Este inteligența artificială (IA) un ajutor sau un pericol? Ar trebui părinții să interzică folosirea ei?

Laura Udrea, redactor
scris pe
ChatGPT poate răspunde la orice întrebare a unui copil. Îl poate ajuta la teme și îi poate organiza timpul și sarcinile zilnice. Provocarea pentru părinți este să-i ajute pe copii să înțeleagă limitele și riscurile inteligenței artificiale. FOTO: Shutterstock

    Mulți părinți se tem că inteligența artificială le va afecta copiilor capacitatea de a gândi singuri. Dar interzicerea IA nu este neapărat soluția. Ce riscuri există, cum influențează IA învățarea și relațiile adolescenților și cum îi putem învăța să folosească responsabil o tehnologie care face deja parte din viața lor?

    Până nu demult, părinții își făceau griji pentru timpul petrecut de copii pe telefon, pentru rețelele sociale sau pentru jocurile video. Acum, un nou instrument aduce întrebări și provocări: inteligența artificială. Spre deosebire de rețelele sociale, IA nu se află doar într-o aplicație pe care o putem instala sau dezinstala. Este integrată în motoarele de căutare, în platformele educaționale, în aplicațiile de editare a fotografiilor, în jocuri și în numeroase instrumente digitale folosite zilnic. Copiii o utilizează pentru a găsi informații, pentru a rezolva probleme, pentru a crea imagini și povești, dar și pentru a purta conversații. Un articol publicat de Motherly analizează principalele întrebări pe care părinții și le pun despre relația copiilor cu inteligența artificială. Pornind de la aceste întrebări și de la cercetările disponibile în România, încercăm să înțelegem ce înseamnă, concret, să crești un copil într-o lume în care un chatbot poate răspunde instantaneu la orice întrebare.

    Cum folosesc adolescenții inteligența artificială?

    Adolescenții folosesc inteligența artificială pentru a căuta informații, pentru a-și face temele, pentru a genera imagini și pentru a rezolva probleme de matematică. Tot mai mulți interacționează și cu chatboturi, programe concepute să simuleze conversația umană. Printre cele mai cunoscute se numără ChatGPT, Claude, Google Gemini și Perplexity. În România, utilizarea IA este deja foarte răspândită. Potrivit raportului EU Kids Online 2026, 82% dintre copiii români de 10-16 ani chestionați au folosit inteligența artificială generativă cel puțin o dată în ultima lună. Dintre ei, 45% au utilizat-o pentru a scrie texte școlare, 36% pentru a rezuma sau explica texte mai lungi, iar 26% pentru a crea imagini sau videoclipuri.

    La vârsta de 15-16 ani, 66% dintre adolescenții români declară că folosesc inteligența artificială pentru lucrări școlare. Cu acest procent, România ocupă primul loc dintre cele 19 țări analizate în privința utilizării IA. Un alt studiu, The Future Report România 2026 (vezi documentul pdf de mai jos) oferă informații despre adolescenții de 16-18 ani. Cercetarea a inclus 1.000 de respondenți din România, pe un eșantion reprezentativ după gen, caracteristici socioeconomice și regiune.

    Dintre adolescenții chestionați, 49% au folosit IA pentru teme și activități școlare în ultimul an, 26% pentru scrierea unor texte creative, 25% ca motor de căutare, 23% pentru generarea de imagini și 20% pentru învățarea unei limbi străine.

    Dar chatboturile nu sunt folosite numai pentru informații sau teme. În același studiu, 22% dintre adolescenți au declarat că au purtat conversații cu IA ca și cum ar vorbi cu un prieten. Această utilizare, diferită de cea educațională, ridică alte întrebări: cât de mult se pot baza adolescenții pe răspunsurile unui chatbot și ce se întâmplă atunci când încep să-i ceară sfaturi despre probleme personale?

    Care sunt cele mai mari riscuri ale IA pentru educația copiilor?

    Una dintre cele mai mari îngrijorări ale specialiștilor este că inteligența artificială poate ajunge să gândească în locul elevilor. Școala ar trebui să-i învețe să analizeze informațiile, să formuleze argumente și să rezolve probleme. Un chatbot poate însă să le ofere în câteva secunde un răspuns complet, fără ca ei să mai parcurgă aceste etape.

    Profesorul Jason Gibson, de la Alcorn State University din Statele Unite, a folosit un truc pentru a descoperi dacă studenții își făceau lucrările cu ajutorul inteligenței artificiale. Le-a dat o temă în care trebuiau să compare Revoluția Industrială cu epoca digitală actuală. În documentul cu cerințele temei a introdus însă și o instrucțiune ascunsă: a scris-o cu litere albe, pe fundal alb, astfel încât studenții să nu o observe când citeau documentul. Instrucțiunea îi cerea unui chatbot să includă în răspuns cuvântul „Madagascar”, deși acesta nu avea nicio legătură cu subiectul lucrării. Capcana funcționa dacă studentul copia textul cerinței și îl introducea într-un chatbot. Odată cu cerința, era copiată și instrucțiunea ascunsă. Chatbotul o putea interpreta ca pe o comandă și introducea „Madagascar” în lucrare.

    Astfel, când profesorul a găsit cuvântul în răspunsurile predate, a avut un indiciu că studenții folosiseră IA fără să verifice atent textul generat. Potrivit relatării din Motherly, 32 dintre cei 35 de studenți au picat o parte a acelui test. Exemplul arată că un răspuns fluent și bine structurat nu este neapărat rezultatul înțelegerii subiectului. În plus, chatboturile pot produce informații incorecte, chiar dacă le prezintă într-un mod convingător.

    Ce riscuri emoționale prezintă IA pentru copii?

    Pentru unii adolescenți, chatboturile au devenit mai mult decât instrumente de învățare. Le folosesc pentru a vorbi despre probleme personale, relații, anxietate sau singurătate. În 2025, Common Sense Media și Brainstorm Lab for Mental Health de la Stanford Medicine au evaluat riscurile utilizării chatboturilor pentru sprijin în probleme de sănătate mintală. Cercetarea a arătat că aceste instrumente nu identifică întotdeauna semnele unor probleme psihologice și pot oferi răspunsuri nepotrivite sau chiar periculoase adolescenților aflați în situații vulnerabile.

    Riscul este cu atât mai mare cu cât chatboturile pot părea înțelegătoare și disponibile permanent. Mai mult, răspunsurile lor sunt formulate adesea pe un ton empatic, ceea ce poate crea impresia că oferă același tip de sprijin ca o persoană apropiată sau ca un specialist. Un caz care arată cât de periculoase pot deveni răspunsurile unui chatbot pentru un adolescent vulnerabil este cel al lui Luca Walker, un băiat de 16 ani din Marea Britanie, care a murit prin suicid în mai 2025. Cu câteva ore înainte de moartea sa, adolescentul folosise ChatGPT pentru a căuta informații despre sinucidere. Ancheta a arătat că reușise să ocolească mecanismele de siguranță ale chatbotului, prezentând întrebările drept parte a unei cercetări.

    Așa cum am relatat pe larg în articolul „Povestea unui adolescent care s-a sinucis după ce s-a sfătuit cu ChatGPT”, ancheta a evidențiat și alte dificultăți prin care trecuse Luca, inclusiv experiențe de bullying și impactul morții unui fost coleg. Anchetatorii au arătat că tragedia nu a avut o singură cauză, ci a fost rezultatul mai multor factori. Cazul ridică însă o întrebare importantă despre siguranța IA: ce se întâmplă când un adolescent aflat în suferință primește de la un chatbot informații periculoase, în loc să fie îndrumat eficient către ajutor?

    Și în România există date despre această formă de utilizare a IA. Potrivit EU Kids Online 2026, în prezentarea rezultatelor pentru România, aproximativ 23% dintre copiii chestionați au folosit un chatbot pentru a discuta despre lucruri care îi îngrijorează sau pentru a cere sfaturi. Separat, 10% au cerut sfaturi legate de sănătatea mintală. În The Future Report România 2026, o adolescentă de 16 ani povestește că a apelat la IA într-o perioadă dificilă, pentru a găsi soluții concrete. Tot ea subliniază însă că un chatbot nu poate înlocui sprijinul emoțional al unei persoane, pentru că nu are sentimente și nu poate înțelege cu adevărat situația prin care trece cineva.

    Are inteligența artificială și beneficii pentru adolescenți?

    Da. Inteligența artificială poate fi un instrument util pentru învățare, atât timp cât nu înlocuiește efortul intelectual al copilului. Într-o declarație despre IA și bunăstarea adolescenților, American Psychological Association arată că aceste instrumente pot ajuta la generarea și organizarea ideilor, la sintetizarea informațiilor și la găsirea unor soluții pentru probleme dificile. Folosită pentru învățare ghidată, IA poate contribui și la dezvoltarea gândirii analitice, de exemplu prin întrebări care îl încurajează pe elev să examineze un subiect din mai multe perspective.

    Datele din România confirmă că adolescenții percep asemenea beneficii. În The Future Report România 2026, 44% dintre respondenți consideră că IA poate personaliza învățarea, 42% apreciază că îi ajută să învețe în propriul ritm, iar alți 42% spun că poate explica subiectele dificile în moduri diferite. De asemenea, 41% menționează posibilitatea de a primi feedback imediat. O adolescentă de 18 ani intervievată pentru raport povestește că îi cere uneori inteligenței artificiale să creeze diagrame atunci când are multă materie de învățat, pentru a reține informațiile mai ușor. Un alt adolescent, de 16 ani, spune că avantajul unui chatbot este că poate cere explicații fără teama de a fi judecat. Spre deosebire de situațiile în care un elev ezită să ridice mâna în clasă pentru a recunoaște că nu a înțeles, în conversația cu IA poate reveni asupra aceleiași întrebări de câte ori are nevoie. Raportul arată și că 64% dintre adolescenții care au folosit IA consideră că aceasta le-a îmbunătățit cel puțin un aspect al creativității. Beneficiile există, așadar, dar depind de modul în care este folosit instrumentul: pentru a sprijini învățarea sau pentru a o înlocui.

    Cum folosesc școlile inteligența artificială?

    Nu există o abordare unitară a utilizării IA în școli. Unele instituții încearcă să limiteze accesul elevilor la aceste instrumente, în timp ce altele le integrează în activitățile de învățare. În Statele Unite, școlile publice din New York au anunțat pentru anul școlar 2026-2027 un moratoriu privind utilizarea de către elevi a inteligenței artificiale până la clasa a VIII-a, cu posibilități limitate de folosire în licee. Dar interdicțiile nu înseamnă neapărat că elevii încetează să folosească IA. Potrivit unui raport Common Sense Media despre adolescenți și IA, citat de Motherly, 44% dintre adolescenții americani care folosesc IA pentru activități școlare învață în instituții unde accesul la aceste instrumente este blocat. Mulți le accesează totuși de pe dispozitivele personale.

    În România, The Future Report 2026 arată că adolescenții au experiențe diferite. Unii spun că profesorii folosesc IA la clasă, inclusiv pentru aprofundarea lecțiilor de matematică și fizică. Alții povestesc că profesorii nu încurajează utilizarea acestor instrumente sau le asociază în primul rând cu copiatul. Raportul consemnează și răspunsurile elevilor privind instrumentele IA aprobate de școlile lor. Problema nu este doar dacă elevii au voie să folosească IA la școală, ci și dacă primesc explicații despre funcționarea și limitele ei.

    Ar trebui să-i interzic adolescentului meu să folosească IA?

    Răspunsul scurt al experților consultați de Motherly este: nu neapărat. Inteligența artificială este deja integrată în multe dintre aplicațiile și platformele pe care adolescenții le folosesc zilnic, astfel că o interdicție totală este greu de aplicat. Mai important decât să le interzicem accesul este să înțelegem cum și de ce folosesc această tehnologie. Un adolescent care apelează la IA pentru a înțelege o lecție are nevoi diferite de unul care îi cere unui chatbot să-i rezolve toate temele sau care începe să-l considere principalul său confident.

    Asta nu înseamnă că părinții trebuie să accepte orice utilizare. Pot stabili limite clare, mai ales în privința temelor școlare, a informațiilor personale împărtășite chatboturilor și a conversațiilor despre probleme emoționale. Înainte de a impune o interdicție, merită însă să afle ce caută adolescentul în interacțiunea cu IA: o explicație pe care nu a înțeles-o la școală, o modalitate de a economisi timp sau pe cineva cu care să vorbească despre lucruri pe care îi este greu să le discute cu adulții.

    Cum îmi pot ajuta copilul să învețe să folosească responsabil IA?

    Învățarea utilizării inteligenței artificiale poate fi comparată cu învățarea înotului. Nu lăsăm un copil să intre singur în apă înainte să știe să înoate, dar nici nu îl ținem departe de piscină până când crește. Îl însoțim, îl supraveghem și îi oferim treptat mai multă independență, pe măsură ce capătă experiență. Această comparație, făcută de educatorul american Ash Brandin în articolul Motherly, ilustrează o abordare posibilă și în cazul IA: copiii au nevoie să descopere tehnologia treptat, cu explicații și sprijin adaptate vârstei.

    Dar cum îi putem arăta unui copil că un chatbot nu are întotdeauna dreptate? Motherly prezintă un experiment simplu pe care părinții îl pot încerca împreună cu copiii: cereți chatbotului să explice ceva la care copilul se pricepe foarte bine. Poate fi un sport, un joc sau o activitate pe care o practică frecvent. În articolul Motherly, autoarea povestește că a încercat acest exercițiu împreună cu fiica ei de nouă ani, pasionată de gimnastică. I-au cerut ChatGPT să explice executarea unui element de gimnastică, iar fetița a identificat mai multe greșeli în explicație.

    Exercițiul arată cât de ușor poate un chatbot să ofere un răspuns convingător, dar incorect. Când copilul cunoaște bine subiectul, poate observa erorile. Când nu îl cunoaște, riscă să accepte informațiile fără să le verifice. De aceea, o abilitate importantă este verificarea răspunsurilor. Părinții le pot arăta copiilor cum caută sursa unei informații, cum compară explicațiile oferite de IA cu cele din alte materiale și cum își dau seama când un răspuns este incomplet sau greșit.

    La fel de important este ca părinții să cunoască instrumentele pe care le folosesc adolescenții. Pot încerca împreună un chatbot, pot discuta despre răspunsurile primite și pot stabili în ce situații este util să apeleze la IA și când este nevoie de ajutorul unui profesor, al unui părinte sau al unui specialist.

    Pentru părinții care vor să aprofundeze subiectul, există resurse gratuite despre alfabetizarea digitală, inteligența artificială și siguranța copiilor în mediul online. Iată câteva:

    1. Gândește Critic. Părinții care vor să discute cu copiii despre folosirea ChatGPT la teme pot consulta și ghidul gratuit publicat pe site-ul Gândește critic. Autoarea, Manuela Boldișor, propune trei întrebări concrete prin care părinții pot afla dacă adolescentul a înțeles ce a lucrat, cum a ajuns la anumite concluzii și în ce fel a folosit IA. Accentul cade pe dialog și dezvoltarea gândirii critice, nu pe verificarea sau pedepsirea copilului. În secțiunea „Pentru părinți” sunt reunite articole dedicate părinților, care propun trei întrebări concrete pentru a discuta cu adolescentul despre folosirea inteligenței artificiale la școală. Scopul este să afli ce a înțeles copilul din tema realizată cu ajutorul IA și să încurajezi dialogul, nu să transformi conversația într-un control.

    2. Siguranța Online este o platformă românească de educație pentru siguranța în mediul digital. Este relevantă pentru părinții care vor să înțeleagă riscurile online și să discute cu copiii despre protejarea datelor personale, fraude și comportamente sigure pe internet. Scopul nu este ca adolescentul să folosească IA fără greșeală, ci să învețe să pună întrebări, să recunoască limitele tehnologiei și să nu confunde un răspuns rapid cu unul neapărat corect.

    Te-ar mai putea interesa

    Te-ar mai putea interesa