Polițiștii din România fac primii pași spre punerea în aplicare a legii care le permite să amendeze părinții ai căror copii lipsesc de la școală fără motive întemeiate. Deși legea există de mulți ani, singurii pedepsiți până acum pentru absențele școlare au fost elevii, prin scăderea notei la purtare. Nu la fel stau lucrurile în alte state, unde părinții primesc amenzi de sute de euro dacă decid să plece în vacanță în afara vacanțelor școlare și chiar sunt întorși din aeroport dacă nu pot justifica urgența deplasării cu copilul.
În primăvara anului 2022, opinia publică din România era șocată de faptul că o familie de români a fost interogată de Poliție, pe un aeroport din Germania, cu privire la lipsa copilului de la școală. Informația a fost prezentată eronat de mai multe publicații, care au scris atunci că polițiștii germani au alertat autoritățile din România pentru ca familia să fie amendată. Adevărul, prezentat ulterior de edupedu.ro, a fost că familia de români trăia în Germania, copiii învățau acolo, iar polițiștii au notificat autoritatea școlară pentru amendarea familiei.
Pentru multe țări din Europa, și nu numai, o astfel de situație reprezintă normalitatea: copiii pot lipsi de la școală doar în situații justificate (boală, evenimente deosebite sau diverse urgențe). Dacă părinții îi iau de la școală pentru a merge în vacanțe în timpul școlii, când cazările și zborurile sunt mai ieftine, primesc amendă.
În România, într-un an școlar, copiii au dreptul la 40 de ore de învoire, pentru alte motive decât cele medicale. Numărul maxim de învoiri nu poate depăși 20% din numărul orelor alocate unei discipline.
Primul pas înaintea amenzii: notificarea
Legea prevede aplicarea de amenzi în cazul în care un copil absentează mai mult, însă, până acum, totul a rămas la nivel de teorie. Un prim pas a fost făcut totuși în primăvara anului 2023 la Arad, unde zeci de părinți au primit notificări că vor fi amendați cu sume până la 1.000 de lei pentru absențele nemotivate ale copiilor. O inițiativă similară s-a înregistrat la Craiova, tot la începutul anului 2023, unde Poliția Locală a trimis școlilor o adresă prin care le anunța că este împuternicită să aplice amenzi familiilor care nu asigură frecvența școlară a copiilor înscriși în învățământul obligatoriu.
Lege clară, aplicare strâmbă
Realitatea este că, în România, preocuparea autorităților vizează mai degrabă abandonul școlar în comunitățile defavorizate, și nu absențele ocazionale. Avem una dintre cele mai mari rate de abandon din Uniunea Europeană (15,6%), cauza principală fiind sărăcia, dublată de dezinteresul față de educație al unor familii, precum și de lipsa unor măsuri eficiente de ale statului român pentru a se lupta concret cu această problemă.
Ordinul 4183, emis de Ministerul Educației, arată că părinții sunt obligați să asigure frecvența școlară pe perioada învățământului obligatoriu. Altfel, vor fi sancționați cu amendă cuprinsă între 100 și 1.000 de lei sau, dacă nu dispun de acești bani, pot face muncă în folosul comunității. Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale se realizează de către Poliția Locală, la sesizarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
Cum sunt amendați părinții din alte țări
Alte țări au făcut de mult timp pasul de la atenționare la amendare. „La școala din Londra la care merge fiica mea, părinții pot primi amendă pentru lipsa de la școală pe motive neîntemeiate. Dacă părinții sunt divorțați, custodia fiind comună, amenda o primește fiecare dintre părinți, deci inclusiv cel nerezident. Școala e obligată să trimită datele la Primărie după 5 zile de absență, iar dacă elevul lipsește mai puțin e la latitudinea școlii dacă anunță sau nu Primăria. La noi, amenda e de 60 de lire pentru o perioadă de absență de câteva zile, însă în alte locuri poți primi 60 de lire pentru o singură zi”, explică mama unei fetițe de 10 ani care învață în Londra.
„Un gest periculos și pentru copil, care ajunge să privească școala ca pe ceva opțional”
O altă mamă, cu doi copii școlari care învață în Luxemburg, spune că acolo amenzile pentru absențe nejustificate sunt între 25 și 250 de euro: „La școala copiilor mei, elevii au voie să lipsească două zile fără certificat, iar din a treia zi trebuie certificat medical. Dacă lipsesc în zilele de dinainte sau de imediat după vacanță, trebuie certificat medical. În cazul în care părintele vrea să învoiască elevul mai mult de o zi, fără motive medicale, trebuie făcută cerere motivată la director. Iar dacă e vorba de mai mult de 5 zile, se face cerere motivată la Minister. Pentru încălcarea regulilor se dă mai întâi un avertisment, apoi amendă, între 25 și 250 de euro”, explică ea.
Mama mai spune că, în general, părinții de acolo iau mult mai în serios prezența copiilor la școală și ajung foarte rar în situația de a-i învoi din alte motive decât medicale. „Mie mi se pare foarte important și ca mesaj pe care îl transmiți copilului, învoindu-l atât de ușor de la școală. Ajunge să privească școala ca pe ceva opțional. Pe lângă învățarea în sine, e vorba de reguli, de un angajament luat, de o responsabilitate a lui. Dacă învață de acum că lasă/ se rezolvă/ merge și așa, unde ajunge când va fi mare și va avea responsabilități?”, spune ea.
Amenda, un pas spre civilizare?
„E o chestiune care ține de civilizație”, admite și Mariana Manea, profesor de limba română și fost inspector în cadrul Inspectoratului Școlar al Municipiului București. Aplicarea acestor amenzi ar fi o oportunitate de a ne civiliza, spune ea, dat fiind faptul că un copil care lipsește de la școală fără motiv serios e un copil care perturbă actul didactic și care pierde materia predată. „Pentru el, nu există recuperare a materiei pierdute, pentru că niciun profesor din școala de masă nu are timp să-l ajute să recupereze. Poate lua temele de la colegi, dar recuperarea eficientă a materiei nu se poate face”, spune ea.
Profesorul mai atrage atenția asupra unei probleme care duce la perpetuarea absentării: la nivel național, sau măcar județean, nu există date centralizate în ceea ce privește absenteismul. „Fără aceste date, nu se poate face o analiză, nu putem vedea care sunt tendințele și, evident, nu putem face un plan de intervenție”.
