ARTICOL SUSȚINUT DE

„Am devenit o familie sustenabilă fiindcă ne dorim să fim un exemplu pentru copii. Ce facem mai exact”

Suntem pe locul doi de la coadă la rata deșeurilor municipale reciclate, cu 11%, față de 47% cât e media europeană. Ce am făcut pentru a deveni o familie mai sustenabilă, vă explic mai jos.

Veronica Guzun, redactor
Pentru a nu îngroșa rândurile celor care aruncă gunoiul la grămadă, am decis să devenim o familie sustenabilă.
Pentru a nu îngroșa rândurile celor care aruncă gunoiul la grămadă, am decis să devenim o familie sustenabilă. Foto: Shutterstock

De jumătate de an am început să reciclăm. Obiceiul a intrat treptat în viața noastră de familie, iar acum ne-am obișnuit atât de mult, încât nu ni se mai pare un efort. Vreau să vă povestesc ce am făcut mai exact ca să devenim o familie sustenabilă în România și ce idei de reciclare am descoperit pe parcurs, în speranța că măcar pe cineva voi încuraja să încerce.

Îmi amintesc că, 15 ani în urmă, lucram într-o agenție de comunicare și șefa mea era o româncă ce a stat câțiva ani buni în Marea Britanie. Încă din prima ei zi de muncă, după ce am citit împreună niște ciorne ale unui document tipărit a întrebat unde găsește cutia de reciclat hârtie. Nu exista așa ceva, așa că a instituit chiar ea o asemenea cutie. Am aflat atunci că la englezi amenzile sunt usturătoare dacă arunci gunoiul neselectat.

Câțiva ani mai târziu, în vizită la verișoara din Italia am văzut că la bucătărie avea un coș de gunoi ciudat, format din patru găleți de culori diferite pentru: hârtie, sticlă/metal, plastic și gunoi biodegradabil. Aveau grădină, așa că își făceau compost din toate resturile biodegradabile. Celelalte deșeuri erau lăsate la poartă, în recipiente dedicate, cu adresa pe ele, pentru a fi colectate selectiv. Dacă la verificare se observa că gunoiul nu a fost separat corect, familia primea un avertisment, iar la a doua abatere primeau o amendă serioasă.

În ceea ce ne privește, nu amenzile ne-au făcut să devenim o familie sustenabilă în România, ci dorința de a fi un exemplu pentru cei doi copii ai noștri, Rareș și Lara. Ne-am dorit să învețe de mici să fie responsabili și respectuoși cu natura, pentru că nu știm ce le rezervă viitorul.

Mai întâi, am redus consumul de plastic

Primul lucru pe care l-am schimbat și asta a redus semnificativ consumul de plastic în casă a fost să instalăm un filtru de apă. Pe vremuri, zilnic cumpăram un bidon de 5 litri de apă (30 pe lună, 365! pe an). Acum, cu filtrul, nu rămânem niciodată fără apă potabilă și nici nu aruncăm kilograme de plastic.

Pana recent, cumpăram și sticle de câte jumătate de litru pe care să le pun copiilor în ghiozdan. O dată la câteva zile, trebuia să le pun câte o sticlă nouă, pentru că le uitau la grădiniță sau la școală. Așa că am luat pentru fiecare câte o sticlă reutilizabilă. Rareș o ia la școală cu apă, Lara, la grădiniță. Acum nu le mai pierd, pentru că le-am dat ocazia să și le aleagă după placul propriu. În plus, și le-au personalizat cu autocolante și periodic le schimbă aspectul, ceea  ce îi distrează nespus.  

Pentru restul ambalajelor de plastic, am instituit o cutie specială unde le aruncăm și apoi le ducem la coșul pentru plastic. Menționez că, în București, unde locuim noi, avem coșuri de gunoi dedicate pentru fiecare tip de deșeu. Așa că, știm sigur că atunci când aruncăm plasticul la ghena de plastic, va ajunge să fie reutilizat și nu aruncat la groapa de gunoi de la marginea Capitalei. Înainte de a le pune în cutia dedicată, le clătim bine de conținut și le compactăm, pentru a putea pune cât mai multe ambalaje și a nu face drumuri zilnice la ghenă.

Atunci când avem ocazia, alegem produse de la companii care au în politică reducerea amprentei de carbon. Cel mai recent exemplu este Napolact, care a anunțat că au schimbat ambalajele produselor lor și că acestea conțin o cantitate mai mică de plastic.

Chiar dacă la magazine primim pungi biodegradabile, preferăm să avem propria plasă de pânză pe care să o utilizăm în mod repetat. Pentru a evita situația neplăcută de a uita sacoșa acasă, avem câteva în portbagaj și câte una în fiecare geantă. Ne-am creat obiceiul de a pune plasa goală înapoi în geantă după ce am golit-o de cumpărături.

Ușor-ușor am început să remarcăm că plasticul este foarte prezent în viața noastră și ne-am propus să îl folosim cât mai puțin. Acum, dacă vrem să comandăm mâncare acasă, menționăm că nu dorim tacâmuri. În plus, pentru petreceri aniversare optăm pentru paie, pahare și farfurii din carton, iar tacâmurile sunt din bambus. Am înlocuit chiar și bețișoarele de urechi. În locul celor de plastic luăm din lemn sau de hârtie.

Cum am redus consumul de hârtie

Pe lângă atenția la consumul de plastic, suntem chibzuiți și în utilizarea hârtiei.

Pentru a scoate la imprimantă, avem câteva reguli clare:

  • Listăm doar dacă e necesar
  • Doar față-verso (am setat astfel imprimanta)
  • Reducem spațiile goale de pe margini la maximum
  • Reducem corpul de literă sau îl schimbăm în Garamond (fontul care economisește cel mai mult cerneala)
  • Folosim print-preview înainte de a lista, pentru a evita erorile
  • Depozităm foile care au una dintre fețe curate pentru a le folosi ca ciorne.

De asemenea:

  • În bucătărie, am renunțat la prosoapele din hârtie și le-am înlocuit cu cele de pânză
  • Am solicitat la toți furnizorii de servicii sa nu mai trimită facturi prin posta, ci prin e-mail, pe care le plătim online
  • Nu luăm din magazine revistele cu promoții, ci le consultăm online
  • De câte ori avem ocazia, folosim ambalaje sau produse din hârtie reciclată
  • Depozităm hârtia și cartoanele care nu ne mai folosesc pentru a le duce la reciclat.

Alte idei de a fi o familie sustenabilă

Colectarea selectivă este doar o fațetă a reciclării. Atenția la cât și ce consumăm contează la fel de mult.

O familie sustenabilă nu face cumpărături iraționale

Cu cât cumpărăm mai mult, cu atât rezultă mai multe ambalaje și cu atât mai mult aruncăm. De aceea, avem câteva principii legate și de cumpărături.

  • Nu mergem la magazin pe stomacul gol. Este demonstrat că dacă îți este foame sau ești nervos, ai tendința să cumperi mult mai mult decât ai nevoie. În plus, cumperi alimente nu tocmai sănătoase (cu mult zahăr, grăsimi, puternic procesate).
  • Ținem pe frigider o foaie pe care notăm de fiecare dată când un aliment se termină. Pe baza acesteia, facem lista de cumpărături de care ne ținem cât putem de mult pentru a nu lua dubluri.
  • Companiile de textile sunt printre cei mai mari poluatori. De aceea alegem să cumpărăm haine mai puține, dar de calitate, decât mult, des și care se uzează rapid. La  începutul și finalul fiecărui sezon facem o evaluare a hainelor disponibile și le sortăm. Donăm ce este în stare bună, dar nu folosim pentru că din diverse motive nu ni se mai potrivesc. Pentru aceasta sunt numeroase opțiuni creative. Magazin caritabil, yard sale online. Hainele uzate le dăm fie cutiile de reciclare haine în marile magazine sau, cei îndemânatici pot încerca să creeze covoare din ele. Iată aici 13 idei creative.  

Ducem la containere speciale deșeurile electronice și electrocasnice

Acasă avem câteva seturi de baterii reîncărcabile (acumulatori) de diverse dimensiuni și un încărcător pentru ele. Astfel, cumpărăm mult mai puține baterii simple. De asemenea, am luat un aparat care măsoară cât de încărcate sunt bateriile. Dacă un aparat care consumă multă energie nu mai funcționează, vedem starea bateriilor și dacă mai au putere le mutăm în aparate mai puțin consumatoare cum ar fi ceasurile, luminițele. În acest mod ne asigurăm că utilizăm în totalitate bateria înainte de a o duce la containerele speciale.

La aceleași containere, amplasate de obicei în magazinele mari ducem electrocasnicele mici, becurile etc. Nu în ultimul rând, căutăm să cumpărăm electrocasnice noi în sistem buy-back. Adică să îl dăm la schimb pe cel defectat. 

Dacă aveți grădină, luați în considerare să faceți propriul îngrășământ de sol

Compostul mai este numit și humus artificial, chiar dacă nu e nimic nenatural în el, fiind compus din deșeuri organice. Este cea mai veche metodă de a recicla deșeurile. Resturile organice rezultate în urma pregătirii mâncării (coji de  ou, de fructe, legume, nuci, cotoare etc) sunt o minunată bază pentru compost. Pentru cine vrea să încerce, aici sunt enumerate toate etapele.

Idei de a fi mai sustenabili în familie sunt numeroase și ce am punctat aici sunt doar cele mai simple moduri de a deveni mai conștiincioși în ceea ce privește reciclarea.

La final, vă las cu o poveste. Se făcea că, într-o pădure, a izbucnit un incendiu uriaș. Animalele fugeau speriate care încotro, până şi cele mai voinice dintre ele. Doar o micuță pasăre colibri zbura până la un râu din apropiere şi aducea neobosită apă în ciocul ei, în încercarea zadarnică de a stinge focul. Privind la nenumăratele ei drumuri, un elefant i-a spus:

– Tu chiar nu vezi că muncești degeaba?

– Îmi fac şi eu partea mea, a răspuns mica vietate şi a continuat să stropească, cu câte o picătură, flăcările imense.

Suntem pe locul doi de la coadă la rata deșeurilor municipale reciclate, cu 11%, față de 47% cât e media europeană. Am ales să devenim o familie sustenabilă, adică să fim acel Colibri din poveste și să ne facem responsabil ”partea noastră”.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa