Unul dintre exercițiile care a stârnit cele mai multe discuții după proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2026 a fost subiectul 8, unde se cerea elevilor să completeze un mesaj redactat din perspectiva unui părinte și să aleagă forma corectă pentru șase cuvinte. Deși exercițiul poate părea unul simplu, una dintre variante a mizat pe o greșeală pe care mulți români o fac zilnic: folosirea lui „decât” în propoziții afirmative.
Elevii au primit următorul enunț: „Mi-ar place / plăcea (1) să-i spun lui Maria / Mariei (2) că am decât / doar (3) o mare dorință, aceia / aceea (4) de a călători / călătorii (5) împreună cu fica / fiica (6) mea”.
Cerința era să completeze spațiile punctate cu forma corectă a fiecărui cuvânt. Răspunsul corect era: „Mi-ar plăcea să-i spun Mariei că am doar o mare dorință, aceea de a călători împreună cu fiica mea”.

Capcana lui „decât”
Dintre toate cele șase variante, alegerea dintre „decât” și „doar” este, probabil, cea care generează cele mai multe greșeli. Greșeala este atât de răspândită în limbajul de zi cu zi încât este posibil ca mulți elevi să fi fost tentați să aleagă varianta incorectă, tocmai pentru că o aud frecvent în jurul lor. În enunțul din examen, forma corectă era „am doar o mare dorință” și nu „am decât o mare dorință”.
Regula gramaticală aplicată: în limba română literară, „decât” se folosește, de regulă, în propoziții negative, în timp ce „doar” sau „numai” apar în propoziții afirmative. Prin urmare, variantele corecte de exprimare a acestei idei sunt:
- Am doar o dorință.
- Am numai o dorință.
- Nu am decât o dorință.
Am decât o dorință.
Profesorii de limba română atrag atenția de ani buni că acesta este unul dintre cazurile în care uzul colocvial intră în conflict cu norma limbii literare. Într-un examen însă, elevii trebuie să respecte regula gramaticală, nu forma întâlnită în conversațiile obișnuite.
„Mi-ar plăcea”, nu „mi-ar place”
Primele cuvinte ale enunțului de la Subiectul 8 verifică o altă greșeală întâlnită frecvent în vorbirea de zi cu zi. Forma corectă este „mi-ar plăcea”, deoarece verbul este la condițional-optativ. Deși expresia „mi-ar place” este destul de uzitată, aceasta nu este varianta acceptată și corectă din punct de vedere gramatical.
Astfel, în enunțul din fișa de examen, elevii trebuiau să completeze: „Mi-ar plăcea să-i spun…”. Exercițiul verifica nu doar scrierea corectă a cuvântului, ci și recunoașterea unei forme verbale studiate în gimnaziu.
De ce era corect „Mariei”
La al doilea punct, elevii aveau de ales între „lui Maria” și „Mariei”. Forma corectă era „Mariei”, deoarece substantivul propriu feminin apare la dativ, cerut de construcția „să-i spun”. În limba română literară, spunem „îi spun Mariei”, la fel cum vom formula „îi spun Anei”, „îi spun Elenei” sau „îi spun Ioanei”.
„Aceea” se acordă cu „dorință”
La punctul patru, răspunsul corect era „aceea”. Cuvântul se referă la substantivul „dorință”, aflat la feminin singular, astfel că pronumele demonstrativ trebuia să se acorde cu acesta. Forma corectă era: „o mare dorință, aceea de a călători”. Varianta „aceia” este o formă de masculin plural și nu se potrivește în contextul dat.
„A călători” – verbul la infinitiv
La punctul cinci, elevii trebuiau să observe că după construcția „de a” urmează infinitivul verbului. Din acest motiv, forma corectă era „a călători”. Exercițiul verifică recunoașterea infinitivului și scrierea sa corectă, într-o perioadă în care mulți elevi întâmpină dificultăți la formele care conțin unul sau doi „i”, precum „copii/copiii” sau „membri/membrii”.
„Fiica mea”, nu „fica mea”
Ultima dintre variantele exercițiului de la Subiectul 8 verifică o regulă de ortografie învățată încă din clasele primare. În limba română standard, forma corectă este „fiică”, iar în contextul exercițiului răspunsul corect era „fiica mea”. Varianta „fica” apare uneori în vorbirea familiară, însă nu este acceptată de normele actuale ale limbii române.
Un exercițiu care a verificat mai mult decât ortografia
Spre deosebire de exercițiul similar de la Evaluarea Națională 2025, care a verificat în principal ortografia – prin perechi precum „deodată/de odată”, „s-a/sa” sau „aruncându-și/aruncânduși” – subiectul din acest an a testat noțiuni de gramatică din capitole diferite. Elevii trebuiau să recunoască forme verbale, cazuri ale substantivului, acorduri și utilizarea corectă a unor cuvinte frecvent întâlnite în limba română vorbită.
Deși ocupă doar câteva rânduri pe foaia de examen, subiectul 8 a trecut elevii prin mai multe capitole studiate pe parcursul gimnaziului. Iar dintre toate cele șase alegeri, cea dintre „decât” și „doar” este probabil cea care va continua să stârnească cele mai multe discuții și după încheierea examenului, pentru că este una dintre puținele situații în care regula gramaticală intră în conflict cu felul în care mulți români vorbesc în viața de zi cu zi.
















