Psiholog: „Lipsa jocului liber este cauza principală a problemelor de sănătate mintală la copii”

„Lipsa jocului liber este cauza anxietății la copii și a depresiei la adolescenți”, spune un doctor în psihologia dezvoltării copiilor alarmat de rata mare a cazurilor de depresie din rândul copiilor și adolescenților.

Laura Udrea, redactor
anxietatea la copii
Școlarii sunt anxioși, iar adolescenții depresivi. Cauza este lipsa jocului liber din copilărie, arată un psiholog renumit. FOTO: Shutterstock

Copiii au nevoie să petreacă timp jucându-se liber, fără amestecul adulților. Au nevoie să exploreze ca să își dezvolte abilitățile cognitive și emoționale. Au nevoie să descopere singuri ce le place și cum să rezolve probleme. „Procesul prin care copiii își aleg subiectele de studiu și își dirijează propria educație poate fi mai eficient și mai captivant decât un curriculum impus”, spune dr. Peter Gray, psiholog și cercetător în domeniul psihologiei evoluționiste și al dezvoltării copiilor. Dr. Peter Gray este cunoscut mai ales pentru cercetările sale asupra jocului și a auto-educației la copii. În cel mai recent articol publicat în The Journal of Pediatrics, psihologul atrage atenția că lipsa jocului liber este cauza principală a problemelor de sănătate mintală la copii – anxietate și depresie.

Ratele de anxietate și depresie în rândul copiilor de vârstă școlară și adolescenți sunt la un nivel record peste tot în lume. În SUA, Academia Americană de Pediatrie, Academia Americană de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului și Spitalul de Copii Asociația a emis, în 2021, o declarație comună către administrația Biden în care se cerea ca sănătatea mintală a adolescenților să fie declarată urgență națională.

În România, conform datelor Organizației Salvați Copiii România, 1 din 3 copii și 7 din 10 adolescenți au manifestat anxietate și tulburări emoționale în ultimii 2 ani. Cele mai multe cazuri de depresie s-au înregistrat în rândul copiilor cu vârste între 11 și 14 ani (32%) și al adolescenților (54%). Au fost înregistrate și cazuri severe, în care tulburările de anxietate și depresia au dus la tentative de suicid – 3, la grupa de vârstă 11-14 ani, și 5 în rândul adolescenților.

Ce se ascunde în spatele depresiei copiilor?

Psihologul Peter Gray consideră că lipsa jocului liber și diminuarea libertății copiilor de a se descoperi prin joacă sunt cauzele cele mai importante spre care ar trebui să privim.

„Cu fiecare deceniu, copiii au pierdut din ce în ce mai mult din timpul petrecut în joaca liberă, departe de adulți. Au pierdut hoinăreala și explorarea de unii singuri ori alături de alți copii. Sunt din ce în ce mai puțin liberi să iasă în spații publice fără vreun adult pe post de gardian. Se înregistrează un declin continuu și uriaș al libertății copiilor de a se juca independent de monitorizarea și controlul direct al adulților”, scrie psihologul în articol.

Conform specialistului, cauza principală a acestui declin este creșterea semnificativă a temerilor părinților că micuții ar putea păți ceva dacă nu sunt păziți mereu. Psihologul dă vina și pe activitățile extrașcolare, alese și programate de părinți. Atrage atenția și asupra faptului că a crescut timpul pe care copiii îl petrec la școală, dar și cu temele, acasă. Toate sub supravegherea unui adult, specialist care coordonează, limitează și dirijează jocul copiilor.

Joaca îi ajută pe copii să rămână fericiți

Studiile arată, fără putință de tăgadă, că jocul este o sursă directă de fericire pentru copii. Iar joaca liberă, fără constrângeri din partea adulților este primordială. Când li se cere celor mici să descrie activități care îi fac fericiți, cu toții povestesc întâmplări din timpul jocului. În articolul său, dr. Grey spune că există studii care arată că în timpul vacanței de vară copiii sunt mai fericiți. Și că ratele de căderi emoționale și sinucideri în rândul copiilor cresc odată cu redeschiderea școlilor. Există dovezi, mai scrie psihologul, că adolescenții care au locuri de muncă cu jumătate de normă sunt mai fericiți decât cei care nu au, datorită sentimentului de independență și încredere pe care îl câștigă la locul de muncă.

Cercetările arată, de asemenea, că jocul este considerat de către copii o activitate pe care ei înșiși o inițiază și o controlează. Dacă un adult o regizează, nu este joacă. Bucuria jocului este bucuria eliberării de controlul adulților.

Dr. Peter Grey

Beneficiile jocului liber atât de important în anii copilăriei se întind pe termen lung, arată psihologul. Joaca liberă dezvoltă capacitatea de a rezolva probleme mai târziu, în viață, relațiile sociale și capacitățile de autoreglare.

În joacă, copilul învață tot ce are nevoie în viață

Sănătatea noastră mintală depinde de capacitatea noastră de a satisface 3 nevoi de bază: autonomie, competență și relaționare. Pentru a putea depăși obstacolele vieții cu calm, trebuie să ne simțim liberi să ne alegem propriile căi (autonomie), să fim suficient de calificați pentru a urma aceste căi (competență) și să avem oameni pe care ne putem sprijini la nevoie (relaționare).

Jocul este o activitate autonomă; prin joc, copilul construiește abilități (competențe) în eforturile de care este interesat și care îl pregătesc pentru maturitate; jocul este principalul mijloc prin care copiii își fac prieteni (înrudire).

Dr. Peter Grey

Privându-i de joacă și de alte activități independente, îi privăm de experiențele de care au nevoie. Acele experiențe care le modelează capacitatea de a-și conduce propriile vieți, scrie psihologul.

Ce putem face?

Nu de medicamente și terapie au nevoie copiii pentru a redeveni fericiți. Ci de reîntoarcerea la copilăria aceea normală, scrie psihologul. „Copiii noștri suferă de privarea de joacă. În niciun moment din istoria omenirii de până acum, copiii nu au avut atât de puțină libertate de joacă cum au astăzi!”

Cartierul, leagănul copilăriei noastre, nu mai există așa cum exista pe vremea noastră. Parcurile s-au transformat în locuri de joacă. Curtea școlii s-a golit după ce pauzele copiilor s-au scurtat, bibliotecile au devenit „locuri de joacă” astăzi. Ce putem face?

  • Organizați împreună cu alți părinți întâlniri în parcuri. Alege-ți zone unde nu există leagăne sau alte atracții și explicați-le cum arăta jocul în copilăria voastră. Explicații-le cum construiați cazemate. Sau piste pentru mașinuțele de jucărie ori cum vă jucați pe vremea când nici jucării nu prea existau. Apoi îndepărtați-vă și lăsați copiii să se joace liber.
  • Organizați vacanțe în familie sau cu prietenii. Mergeți în locuri unde copii pot alerga liberi, pot cerceta și socializa cu alți copii de vârsta lor. Și nu interveniți în jocul lor. Astfel de ieșiri cu prietenii îi pot ajuta să dezvolte prietenii pe viață.
  • Refaceți cartierul copilăriei voastre. Mai știți jocurile care vă țineau ocupați serile din vacanțele de vară până târziu? Încercați să cunoașteți alți părinți din cartier și organizați seri de joacă pe lângă casă. Avantajul este că puteți supraveghea copiii pe rând.
  • Militați pentru joaca în curtea școlii chiar în timpul programelor de afterschool. Cereți mai multă joacă în aer liber de la cei care supraveghează copiii până vă întoarceți de la serviciu. Organizați-vă cu alți părinți și asigurați-vă că, după școală, copiii petrec câteva ore de joacă liberă înainte de a-i lua acasă.

Dacă ți-a plăcut acest articol, te-ar putea interesa și următoarele:

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa