În copilărie, am fost învățați să avem grijă de lucrurile noastre. Este drept, nu existau atâtea variante de jucării sau rechizite, însă era o lege nescrisă care ne făcea să fim foarte atenți cu ceea ce aveam pentru că știam că nu vom mai primi altele în schimb. Cel puțin nu prea curând. Astăzi, am devenit într-un fel mai sofisticați, iar copiii noștri primesc orice își doresc, când își doresc. Cercetătorul american Kim John Payne atrage atenția că, prin acest comportament, nu facem decât să distrugem sănătatea mintală a copiilor, scrie praisedgood.com.
Cum devine copilul independent un adult pe picioarele lui?
Psihologul Kim John Payne a condus un studiu prin care viața copiilor cu deficit de atenție a fost foarte mult simplificată pentru a vedea care sunt efectele. În doar 4 luni, 68% dintre aceștia au avut diagnosticul schimbat de la clinic disfuncționali la clinic funcționali. Mai mult, aptitudinile lor academice și cognitive s-au îmbunătățit cu 37%, efecte care nu au putut fi vizibile în urma tratamentelor medicamentoase, de exemplu.
Copiii au parte de prea multe
Payne povestește că la un moment dat a fost voluntar într-o tabără de refugiați din Indonezia, unde copiii sufereau de tulburare de stres post traumatic. Erau agitați, nervoși, mereu în gardă și speriați de tot ce reprezenta o noutate. După ani, aflat în Anglia în mijlocul unor copii cu vieți normale, sigure, a recunoscut aceleași simptome ca ale copiilor indonezieni. Psihologul a explicat că deși micuții englezi se simțeau fizic perfect, în mintea lor era aceeași situație cu a celor aflați în stres post-traumatic. ”În forul lor interior, copiii încercau să pună limite dincolo de ambițiile, temerile și năzuințele părinților lor. Erau mereu pe fugă în încercarea de a-și construi propriul lor nivel de siguranță și nu reușeau”, spune specialistul.Tot acest prea mult, denumit reacție cumulativă la stres, are un efect de bulgăre de zăpadă, copiii căutând propriile modalități de a face față situațiilor și de a se simți în siguranță.
Societatea, în general, și părinții, în mod particular, încearcă din răsputeri, în mod conștient, să protejeze copiii din punct de vedere fizic. S-au emis legi cu privire la obligativitatea scaunelor de mașină, a căștilor pentru biciclete și multe altele. Protecția psihică este încă într-o zonă obscură și pare că nu va ieși din această zonă. Copiii acestui secol sunt expuși în mod contant la o avalanșă de informații pe care nu le pot procesa și nici înțelege. Cresc mult mai repede pentru că noi le dăm roluri de adulți și creștem mereu așteptările pe care le avem de la ei. În acest fel, inconștient, ei caută alte zone ale vieții lor asupra cărora să dețină controlul.
Vrei un copil onest? Arată-i cât de mult aprecizi tu adevărul!
Cei patru stâlpi ai excesului și sănătatea mintală a copiilor
În mod natural, orice părinte vrea să-i asigure de la naștere copilului tot ce este mai bun. Și dacă puțin înseamnă bine, atunci mai mult înseamnă și mai bine, nu? Mergând pe acest principiu, îi înscriem la o mulțime de activități extrașcolare. Și muzică, și dans, și fotbal, și șah, și teatru, și gimnastică. Le stabilim până și programul de joacă și le planificăm minuțios întâlniri cu prietenii lor. Umplem fiecare colț al camerei cu jucării educaționale, cu cărți, cu tot felul de gadgeturi. Potrivit unui studiu, fiecare copil din Europa de Vest are în medie, în plus față de necesitățile lui, 150 de jucării și mai primește încă 70 în fiecare an. Nu este de mirare că devin de mici orbiți de atâtea lucruri și sunt copleșiți de alegerile pe care trebuie să le facă. Ajung să se joace superficial, fără să intre cu adevărat în joc și să-și folosească imaginația.
Parentingul simplist încurajează părinții să le ofere copiilor cât mai puține jucării pentru a le oferi șansa să le exploreze la maximum pe cele pe care le dețin. Payne explică faptul că cei 4 piloni ai excesului sunt: prea multe lucruri, prea multe alegeri, prea multe informații, prea multă viteză.
Când copiii se simt copleșiți de ceea ce au pierd mult timp să se decidă cu ce să se joace, ceea ce va atrage după sine tensiuni. Prea multe alegeri duc la erodarea stării de bine, le răpesc bucuria de a se plictisi care, până la urmă, este generatoare de creativitate și învățare.
Protejarea copilăriei
De zeci de ani, societatea a transformat ideea de copilărie, redefinind-o și luându-le celor mici aproape tot ce era idilic în peisaj, lăsându-le creierul imatur să se scufunde, fenomen pe care Payne îl numește ”războiul copilăriei”.
Psihologul David Elkind a constatat că cei mici au mai puțin cu 12 ore timp liber decât aveau în urmă cu 20 de ani, ceea ce înseamnă că posibilitatea de a se juca liberi este foarte redusă. El atrage atenția că și preșcolarii și copiii foarte mici sunt îndrumați spre activități intelectuale, în detrimentul jocului, iar unele școli au eliminat pauzele pentru ca elevii să aibă mai mult timp de studiu. Cercetări recente au arătat că numai două ore de joacă liberă sunt suficiente pentru creșterea creativității copiilor peste nivelul mediu.
Părinții trebuie să preia controlul
Cum își protejează părinții din zilele nostre copii? Spunând ”nu!”, astfel încât să le acordăm spațiu și timp să își trăiască copilăria. Refuzați participarea la evenimente doar pentru că merge toată lumea, refuzați activități pe care nu le considerați necesare.
Indicat ar trebui să le creăm timp de relaxare pentru a le aduce calm într-o lume care este haotică pentru ei. Copiii se vor elibera de tensiunea cotidiană dacă știu că au răgaz să se refacă și să crească, ceea ce este esențial pentru dezvoltarea lor.
De ce primii ani din viața copilului sunt cruciali pentru dezvoltarea IQ-ului său
Trebuie să filtrăm informațiile care ajung la ei. Nu este necesar să discutăm despre încălzirea globală la cină. Ne putem uita la știri după ce copiii merg la culcare. Din când în când, putem sorta jucăriile, astfel încât în camera lor să rămână doar câteva. Copiii au destul timp să fie adulți și să facă față complexității vieții, dar prea puțin timp să se bucure de anii copilăriei, cu veselia și candoarea ei.
Până la urmă, primii ani ai vieții au un scop anume în viața noastră. Nu sunt doar o perioadă prin care trecem. Au rolul de a ne transforma în niște adulți fericiți și sănătoși.
Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.
