Ce facem când copilul nu se poartă frumos în public? Cauze și soluții pe înțelesul tuturor

Chiar dacă vi se pare mult mai eficient să vă disciplinați copilul pe loc, fix în momentul în care greșește, indiferent de câți spectatori aveți, acest lucru nu este eficient. Creșterea copiilor presupune răbdare, încredere și dragoste.

Cristina Călin, redactor-șef
copilul nu se poartă frumos
Copilul nu se poartă frumos în public? Află de ce și mai ales ce ai de făcut!

Când copilul nu se poartă frumos, mai ales în public, pe părinți îi trec toate transpirațiile și simt că timpul se oprește în loc. Tuturor ni s-a întâmplat la un moment dat să fim martorii unor scene în care personajele principale sunt un părinte și copilul lui neastâmpărat. Nu ne-am simțit confortabil.

Ca să vă puteți înțelege mai bine copiii și pe voi părinții citiți și Parenting cu iubire – Descoperă-ți instinctele de părinte

Dacă nefericirea a făcut să ne intersectăm direct cu participanții și să devenim și noi protagoniști, atunci situația s-a transformat într-una jenantă pentru ambele părți. Pe de-o parte părintele care nu știe ce să mai facă pentru a nu fi judecat pentru comportamentul copilului, pe de altă parte noi. De cele mai multe ori, părintele își obligă copilul să-și ceară scuze, în ciuda insistențelor celorlalți de a renunța la demers.

Pentru un străin poate nu este mare lucru că un copil nu se poartă frumos și a alergat prin magazin și l-a lovit. De cele mai multe ori părinții sunt mai deranjați de comportament și țin osteci oameni pe care nu-i cunosc, dar față de care consideră că fiul sau fiica lor datorează scuze.

Evident copilul nu va face ceea ce îi cere părintele. Ba poate, pus într-o astfel de situație, va fi chiar lipsit de respect. Ca părinte, ultimul lucru pe care ți-l dorești este să atragi toate privirile asupra copilului tău care va deveni nepoliticos, obraznic, va da dovadă de lipsă de educație.

Atunci când copilul nu se poartă frumos, rezolvați problema acasă

Când episodul de obrăznicie are loc în public, părinții vor să îi atragă atenția copilului chiar pe loc. Sunt rușinați și vor să le arate tuturor că mama și tata nu tolerează astfel de comportamente. De asemenea, este o oportunitate grozavă de a servi o lecție de disciplină deoarece copilul nu se poartă frumos. Numai că trebuie să ia în considerare că totul se desfășoară cu o audiență, uneori destul de numeroasă.

Acest tip de atragere a atenției nu ajută cu nimic. Copilul deja este anxios pentru că a făcut ceva nepotrivit și mai este și certat de față cu toată lumea. Cel mai potrivit este ca părintele să își ceară scuze în numele copilului, dacă acesta nu pare dornic să o facă.

Lecțiile amânate pot fi mai valoroase

De cele mai multe ori, atunci când face câte o trăznaie în public, copilul nu știe cum să iasă mai repede din încurcătură, așa că va arunca un ”scuze”, doar ca să scape, fără să învețe nimic. Cel mai bine ar fi să stați de vorbă cu el atunci când amândoi sunteți mai liniștiți.

Faptul că vă cereți scuze în numele lui, nu înseamnă că îi tolerați copilului comportamente nepotrivite. Discuția, acasă, în liniște vă va da amândurora timp să aflați motivele pentru care a reacționat în acel mod. Ascultați ce are de spus, empatizați cu el dacă este cazul. Explicați-i (poate a mia oară) că atunci când se întâmplă astfel de lucruri trebuie să își asume responsabilitatea și să își ceară scuze. Atunci când sunteți doar voi doi va fi mult mai receptiv la ceea ce îi spuneți.

Chiar dacă vi se pare mult mai eficient să vă disciplinați copilul pe loc, fix în momentul în care greșește, indiferent de câți spectatori aveți, acest lucru nu este eficient. Creșterea copiilor presupune răbdare, încredere și dragoste. Nu contează ce cred ceilalți despre dvs și copil.

Din cartea ”Copii crescuți cu blândețe” vei afla cum să îți asculții instinctele și abilitățile naturale pentru a-i oferi cel mai bun început în viață copilului tău.

Copil obraznic la grădiniță? Iată ce e de făcut!

Grădiniţa nu-i pregăteşte doar pentru şcoală, ci şi pentru viaţa socială viitoare. Iată câteva beneficii:

  • Copilul se deprinde să se trezească la ore fixe, să aibă un program ordonat al zilei, să se îmbrace şi să se dezbrace singur, învaţă manierele la masă, deprinderi igienice.
  • Activităţile instructiv-educative îl pregătesc în vederea şcolarizării, iar disciplina şi viaţa în colectivitate acţionează pozitiv în sensul socializării lui.
  • Personalul specializat va observa acele tulburări uşoare pe care poate că familia i le-a trecut cu vederea (dificultăţi de concentrare, neîndemânarea, memoria deficitară, dificultăţi de înţelegere, defecte de vorbire, tulburări ale auzului sau văzului). Unele din aceste deficienţe pot fi corectate până la intrarea în şcoală.

Un studiu realizat de cercetătorii britanici arată că există un avans din punct de vedere al dezvoltării cognitive de 10, 12 luni la copiii care au stat 2, 3 ani în grădiniță comparativ cu cei care au stat acasă, cu familia.

Obraznic sau are probleme de comportament?

Problemele de comportament sunt cele sunt oarecum inevitabile și normale de-a lungul dezvoltării unui copil. Astfel obrăznicia, accesele de furie, aruncatul lucrurilor, sfidarea celor din jur (părinți, bunici, educatori) sunt lucruri cu care se confruntă o bună parte a părinților și care sunt asociate unei etape de dezvoltare. Pe de altă parte tulburările de comportament  sunt catalogate a fi stări patologice și aici putem include autismul, ADHD-ul, tulburarile de conduită, tulburarea de opoziție, ticurile, etc.

Ce trebuie să știe și părinții și educatorii

Există perioade în dezvoltarea copilului când manifestările de „obrăznicie” sunt mai pregnante. Între 2 şi 3 ani (și chiar până la 5 ani) micuţul tinde să reacţioneze ostil, încăpăţânat, aparent din senin. Aceasta este aşa-numita vârstă a negaţiei. Acum apar adesea crize de furie – nu-i place nimic, nu-l poţi mulţumi orice ai face. În această perioadă, copilul încă nu-şi poate controla sentimentele, aşa că manifestările de furie sunt, până la un punct, normale.

Sfat: Încearcă să-l liniştești, să-l temperezi, arătându-i că obţine mai uşor ceea ce doreşte când rămâne calm şi, mai ales, că nu poate avea mereu totul. Nu-l ajutaţi cu nimic dacă-l lăsaţi să facă numai ceea ce-şi  doreşte.

Accesele de acest fel se răresc înspre 4 ani şi sunt din ce în ce mai rare la 5 ani. Dar să nu crezi că ai scăpat definitiv. La pubertate şi adolescenţă, veţi da piept cu ele din nou – la puterea a zecea!

Iată ce poți face dacă au un copil obraznic la grădiniță:

  • Înarmează-te cu răbdare și muuult calm.
  • Impune limite fii consecventă, dar nu absurdă.
  • Nu răspunde niciodată furiei cu furie, nu te certa cu copilul.
  • Explică-i unde a greşit, numai după ce s-a calmat singur.
  • Caută întotdeauna cauza comportamentului său agresiv.
  • Nu pedepsi greşelile, încearcă să recompensezi atitudinea potrivită.
  • Fii un model decomportament pentru copil.
  • Respectă-i sentiementele și nu-i ridiculiza.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Te-ar mai putea interesa