Disciplina pozitivă. Ce este și cum o punem în practică zi de zi

Disciplina pozitivă este modul prin care pot fi corectate blând, dar ferm, comportamentele neadecvate ale copiilor.

Roxana Ioana Ancuța

Disciplina pozitivă este metoda prin care părinții sau educatorii pot corecta comportamentele neadecvate ale copiilor. O metodă care educă prin blândețe și dragoste, dar și fermitate. Copiilor le sunt communicate într-o manieră agreabilă greșelile pe care le-au făcut și sunt ajutați să le repare.

Conectare înainte de corectare

Indiferent de situație, copilul trebuie să știe că ești aliatul lui. Că ești acolo pentru el chiar și în momentele lui de criză și că ești pregătită să îl ajuți în depășirea momentelor problemă. ”Când fiul meu avea patru ani era tare dulce, amuzant, dar destul de obraznic. Doar un moment dacă rămânea nesupravegheat, ceva se întâmpla. Spărgea o farfurie, vărsa ori trântea ceva pe jos. Dar erau și zile când se concentra pe activitățile lui de la joacă”.

Probabil sunt multe mămici care se regăsesc în această poveste, Mai ales acele mămici care au copii excesiv de activi și din cale afară de creativi. Deși obrăzniciile pot fi considerate normale la anumite vârste, ele nu trebuie pedepsite. Se recomandă corectarea acestor comportamente prin disciplina pozitivă. Dar cum implementăm această disciplină? Cum alegem să ne comportăm în astfel de situații? Ce îi spunem copilului?

Comunicare, calm, corectarea greșelii prin blândețe

Poți fi blândă și caldă în explicațiile pe care i le dai copilului tău atunci când greșește, dar trebuie să fii și fermă.

L-ai surprins în baie, de exemplu, cu toate recipientele de șampon și gel de duș goale, iar baia plină de spumă și de apă. Sau poate l-ai surprins făcând „artă” cu markerele pe pereții apartamentului. El, evident, îți arată mândru opera, dar tu ce simți în acel moment? „De fiecare dată când l-am surprins făcând ceva nepotrivit, am căutat soluții și alternative la ceea ce făcea fiul meu. Pentru asta, l-am luat de-o parte, la o discuție pașnică. Ne-am jucat puțin, i-am mai explicat lucruri legate de ceea ce a făcut. L-am lăsat să își privească mai bine <creația>, după care iarăși am vorbit, ne-am luat în brațe și, în final, i-am dat ocazia să repare ceea ce greșise.”

În funcție de ceea ce face, îl poți ajuta și tu să repare stricăciunile. De exemplu, dacă a spart o vază, lipiți-o împreună. Dacă a murdărit pereții, ajută-l și tu să îi curețe. În timpul procesului de „remediere” explică-i încă o dată de ce nu a procedat bine și propune-i alte jocuri care să-l mulțumească și să-i satisfacă acele curiozități în materie de „creativitate”.

Te temi că disciplina pozitivă nu dă roade?

Poate te macină neîncrederea și te gândești cum poate da roade acest tip de atitudine. Până la urmă, a greși este omenește. Chiar și pentru copii. Și chiar dacă este posibil să se repete greșelile. Dar va veni momentul în care copilul va demonstra că a învățat ceva din experiențele trecute. Iar asta, doar cu ajutorul tău, aplicând o educație pozitivă în relația cu el.

Un alt exemplu. Dacă a pictat toți pereții cu markerul, înseamnă că se simte un mic pictor, nu? Prin urmare, oferă-i ca alternativă mai multe instrumente pentru desen și pictură și arată-i unde și cum pictează adevărații artiști.

Dacă vezi că are tendința să spargă și să trântească obiecte prin casă, cu siguranță trebuie să își consume energia. Înscrie-l la un sport sau organizează programe regulate de alergat sau de jucat fotbal. Ori cumpără-i niște tobe pe care să le lovească.

De ce se simte bine copilul când distruge? Înțelege-i acțiunile

Înainte să te conectezi cu copilul tău, după un moment de criză al lui, stabilește o pace interioară cu tine însăți

Copiii manifestă deseori o curiozitate mărită și au tendința să depășească unele limite acceptate de părinți. Conectându-te cu cel mic, încercând să stabilești o comunicare bună, în loc să decizi că trebuie pedepsit, vei obține rezultate incomparabil mai bune și mai eficiente. Dar nu putem să le inspirăm copiilor o atitudine pozitivă, dacă nu stabilim acea legătură de comunicare pozitivă.

De fiecare dată când observi că micuțul tău depășește o limită, încalcă o regulă, sparge sau strică ceva, încearcă întâi să te liniștești tu. Acest calm interior te va ajuta să iei atitudinea potrivită și să transmiți mesajele dorite într-un mod eficient. De asemenea, încearcă să pătrunzi în lumea lui. Să o analizezi și să o descoperi. Numai atunci vei obține răspunsurile la întrebările ”de ce a făcut asta?” ”de ce a trebuit să strice lucrurile? Și amintește-i că ești aliatul lui. chiar și atunci când spui nu. Sau când îl oprești din activități care știi că au o finalitate mai puțin bună.

Are nevoie de tine în momentele lui de criză

Cu siguranță nu este întotdeauna ușor să rămâi calmă. Și să te prefaci că nu-i nicio problemă atunci când îți vezi toți pereții colorați cu negru sau când găsești baia plină de șampon și de săpun. Sunt situațiile în care copilul are nevoie să te vadă calmă.

„În perioada în care fiul meu făcea toate acele năzdrăvănii, nu l-am considerat a fi rău ori lipsit de respect. Am văzut acele momente ca pe niște ocazii bune de a oferi îndrumări. Păstrându-mi calmul, am reușit să comunic bine cu el și, de asemenea, să îl ajut să înțeleagă cum trebuie să își corecteze greșeala. Odată ce am intrat în lumea lui, l-am văzut cu alți ochi. L-am văzut ca pe un copil curios și jucăuș. Iar el a devenit atent, interesat și deschis la sugestii. Ba chiar încântat că are parte de îndrumări”.

Cum să te conectezi cu copilul tău folosind disciplina pozitivă

  • Ponderează-ți așteptările și înțelege că și copilul tău, la fel ca fiecare dintre noi, este imperfect și este suspus greșelii.
  • Intră în lumea lui, vei reuși, astfel, să analizezi și să experiența din punctul lui de vedere.
  • Ai răbdare cu el și dă-i șansa să spună ce are de spus.
  • Concentrează-te pe soluții și posibilități.
  • Folosește gesturi delicate în interacțiunea cu el.
  • Privește-l în ochi și coboară la nivelul înălțimii lui.
  • Vino cu soluții încurajatoare și decente.
  • Ai încredere că atunci când cooperați, copilul tău poate învăța să facă o alegere nouă mai bună.

Disciplina care vine dintr-un mediu armonios, plin de dragoste și de grijă, se poate însuși foarte ușor. Atunci când te conectezi, vorbești inimii și minții copilului tău. Acesta este răspunsul. Disciplina pozitivă este calea către un comportament mai bun.

Reguli Montessori pe care le include disciplina pozitivă

Maria Montessori a transmis copiilor și educatorilor câteva reguli de aur. Este bine să le conștientizăm și noi:

  • copiii învață din ceea ce înconjoară
  • dacă un copil este des criticat, el va învăța să condamne
  • dacă ai o atitudine răutăcioasă față de copil, va învăța și el să fie la fel
  • dacă ești sincer, copilul va învăța să fie la fel
  • dacă un copil este umilit, va învăța să se simtă vinovat
  • dacă copilul trăiește într-o atmosferă prietenoasă și se simte important, învață să găsească dragostea în această lume
  • concentrează-te asupra dezvoltării constructive a copilului, astfel nu va atrage lucrurile negative
  • respectă copilul atunci când greșește, mai devreme sau mai târziu se va corecta
  • se spune că relațiile cu copiii nu sunt complicate. Vrei un copil bun, fii un părinte bun.

Disciplina pozitivă este un model echilibrat de educație. Ea urmărește să implice copilul, într-un mod civilizat, constructiv și, totodată, îndeamnă părinții să-și amintească că micuții lor sunt mai capabili decât s-au gândit să se descurce singuri.

Ea implică atitudinea bazată pe tact, blândețe, dragoste, bunăvoință, dar și fermitate. Este nici permisivă, nici punitivă. Scopul ei primar este implementarea în comportamentul și personalitatea copilului a unor deprinderi cu valoare etică ridicată: cooperarea, stima de sine, respectul, anumită independență, autodisciplina.

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa