Un copil căruia să nu-i placă dulciurile este o raritate. Cei mici iubesc acest gust, iar lucrul acesta are și o explicație științifică.
Ne naștem cu preferința pentru gustul dulce, iar primul aliment – laptele matern – este dulceag. Pe măsura trecerii timpului, în sociatatea modernă dorința copiilor de a mânca dulce este amplificată de factori externi. Pe de o parte este publicitatea agresivă, care promovează intens, în reclame, produsele dulci. Iar ca să meargă direct la țintă, se folosesc adesea personaje și mesaje atractive pentru copii. Pe de altă parte, este vorba despre o accesibilitate crescută. Spre deosebire de trecut, dulciurile sunt azi disponibile peste tot, ceea ce face să fie dificil controlul consumului acestora.
De ce vor copiii să mănânce dulce
În perioadele de creștere, copiii sunt atrași de alimentele care oferă calorii. În trecut erau fructele și mierea, azi este zahărul. „Relația dintre preferința pentru gustul dulce și creștere are sens intuitiv, deoarece atunci când creșterea este rapidă, cerințele calorice cresc. Copiii sunt programați să le placă gustul dulce, deoarece el satisface o nevoie biologică, împingându-i către sursele de energie”, spune geneticianul Monell Danielle Reed, unul dintre autorii studiului ”The development of sweet taste: From biology to hedonics”. Studiul a dezvăluit că preferința pentru gustul dulce rămâne crescută pe parcursul copilăriei, scăzând apoi către sfârșitul pubertății.
Apetitul pentru dulce, de la biologie la psihologie
Copiii sunt programați biologic să prefere alimentele dulci, iar acest lucru are legături strânse cu supraviețuirea speciei. Alimentele dulci sunt bogate în zaharuri care oferă energie imediată. În trecut, când hrana era greu de găsit, preferința pentru dulce asigura supraviețuirea prin consumul unor alimente energetice.
Un alt răspuns la întrebarea „De ce vor copiii să mănânce dulce?” este acela că gustul dulce este asociat instinctiv cu alimente sigure, cum ar fi fructele coapte. Spre deosebire de gustul amar, care poate semnala prezența unor substanțe toxice, dulcele este perceput ca fiind inofensiv. În afara de asta, consumul de dulciuri stimulează eliberarea de dopamină, hormonul plăcerii, ceea ce creează o senzație de recompensă și îi determină pe copii să-și dorească să repete experiența. Preferința copiilor pentru dulce poate fi explicată și prin prisma emoțiilor și a obiceiurilor dobândite. Dulciurile sunt adesea asociate cu momente plăcute, cum ar fi sărbătorile, aniversările sau recompensele primite pentru un comportament bun. Aceste legături emoționale contribuie la dorința de a consuma dulce.
- CITEȘTE ȘI: Câte dulciuri poate mânca un copil? Răspunsuri și informații importante de la nutriționist
Când apare pofta de dulce la copii
Pofta de dulce a copilului începe să se formeze când acesta este bebeluș. Predispoziția pentru gustul dulce este favorizată de sursele sale vitale de nutriție, laptele matern sau formula de lapte, ambele fiind dulci în mod natural. Pe măsură ce bebelușul crește, i se face cunoștință cu alimente mai complexe cu zaharuri adăugate, care le pot crește pofta de dulce. În multe situații, părinții chiar mizează pe alimente dulci tocmai pentru a masca, a schimba gustul unui aliment care, altfel, nu ar fi acceptat. Apoi, preferința pentru dulce este întreținută de faptul că aproape toate alimentele conțin zahăr ascuns. Chiar și cele care nu par să îl conțină, cum ar fi, de exemplu, iaurtul, pâinea, cerealele pentru micul dejun, ketchup-ul, sosurile sau muștarul.
Părinții pot lucra pentru a reduce pofta de dulce a copilului, recunoscând zaharurile adăugate pe etichetele alimentelor, concentrându-se pe alimentele cu nutrienți vitali și ajutându-și copilul să stabilească o relație sănătoasă și echilibrată cu dulciurile.
Când devine dependență
Pofta de dulce poate deveni o dependență la copii atunci când determină un comportament compulsiv care le influențează comportamentul, sănătatea și relația cu alimentele. Deși nu este considerat o dependență în sensul strict (cum ar fi în cazul drogurilor), consumul excesiv de zahăr poate avea efecte similare asupra creierului și comportamentului. Când un copil consumă excesiv și regulat dulciuri, zilnic sau de mai multe ori pe zi, când devine iritat, anxios sau frustrat dacă nu le primește dar se calmează imediat după ce le consumă, deja se poate vorbi despre dependență. Alte semne care indică acest lucru sunt refuzul de a consuma alimente sănătoase, așteptând să primească dulciuri, și folosirea dulciurilor ca mijloc de a face față emoțiilor negative, cum ar fi tristețea sau plictiseala. Copilul dependent de dulciuri se ascunde pentru a le mânca și minte în privința consumului lor, Treptat, cantitatea de dulciuri necesară pentru a-i satisface pofta crește, fiind semnul dezvoltării unei toleranțe.
Cariile sunt chiar cea mai mică problemă!
Impactul consumului excesiv de zahăr asupra sănătății copiilor este semnificativ. Experții de la Kidsville Pediatrics insistă asupra unor aspecte mai grave decât că zahărul contribuie la apariția cariilor dentare, lucru care este de notorietate. Ei atrag atenția asupra faptului că un consum excesiv de zahăr poate perturba procesele metabolice normale, făcând mai greu pentru copii să își gestioneze greutatea. Aportul ridicat de zahăr crește riscul de rezistență la insulină, un precursor al diabetului. Pentru copiii care consumă prea mult zahăr, acest lucru poate duce la niveluri crescute de zahăr din sânge și, în timp, îi poate expune riscului de a dezvolta diabet.
Există, de asemenea, dovezi tot mai evidente că zahărul afectează starea de spirit și comportamentul. Pediatrii de la Southlake au observat că acei copiii care consumă cantități mari de zahăr pot experimenta creșteri și blocaje bruște de energie, ceea ce duce la schimbări de dispoziție, iritabilitate și dificultăți de concentrare. Unele studii au legat zahărul de simptome de hiperactivitate și dificultăți de atenție, deși relația exactă dintre zahăr și tulburările de atenție este încă în studiu.
Cum să lupți cu dependența copilului de dulce
Lupta cu dependența de dulce este dificilă și poate fi de durată. Este nevoie de consecvență, de tăria de a nu ceda și, nu în ultimul rând, este obligatoriu ca toți adulții din viața copilului să acționeze la unison. A i se oferi copilului dulciuri, pe ascuns, încălcând regulile stabilite, nu face altceva decât să țină copilul captiv într-o dependență care îi afectează sănătatea fizică și comportamentul.
Reduceți disponibilitatea dulciurilor în casă și introduceți alternative sănătoase, precum fructele proaspete. Evitați folosirea dulciurilor ca recompense și încurajați copilul să persevereze prin alte mijloace. Înlocuiți dulciurile procesate cu gustări mai puțin dulci și explicați-le copiilor, pe înțelesul lor, efectele negative ale zahărului.
