Copiii au adesea episoade de teamă în timpul somnului, iar acest fenomen este destul de comun în procesul lor de dezvoltare. De la vise înfricoșătoare, la senzația de neliniște cauzată de zgomote necunoscute, mulți părinți se confruntă cu dificultăți în a-i liniști pe cei mici în astfel de momente. Dar de ce se sperie copiii în somn? Înțelegerea cauzelor acestor frici nocturne poate ajuta părinții să găsească soluții și să creeze un mediu potrivit, astfel încât cei mici să poată avea un somn odihnitor.
De ce se sperie copiii în somn
Copiii se sperie în somn dintr-o varietate de motive care sunt adesea legate de dezvoltarea lor cognitivă și emoțională, precum și de modul în care percep lumea din jurul lor. Pe măsură ce cresc, imaginația lor devine tot mai activă, ceea ce poate transforma experiențe de peste zi în frici nocturne. Mai jos sunt câteva dintre principalele cauze pentru care cei mici se sperie în timpul somnului:
Coșmaruri
Coșmarurile pot apărea la orice vârstă, dar studiile sugerează că sunt extrem de frecvente în rândul copiilor mici. Aproximativ jumătate dintre copiii cu vârste între 3 și 6 ani raportează coșmaruri frecvente. Același lucru este valabil și pentru 20% dintre copiii cu vârste între 6 și 12 ani. Deși majoritatea copiilor depășesc în cele din urmă aceste coșmaruri, unii pot dezvolta o tulburare de coșmaruri, o afecțiune caracterizată prin vise recurente neplăcute sau înfricoșătoare care provoacă tulburări de somn. Terorile nocturne, izbucniri în timpul somnului care pot dura câteva minute, sunt, de asemenea, mai frecvente la copii decât la adulți. La copii, coșmarurile sunt destul de comune, în special între vârstele de 3 și 6 ani, deoarece imaginația lor este în plină expansiune, iar ei nu au încă maturitatea necesară pentru a diferenția complet între fantezie și realitate..
Terori nocturne
Terorile nocturne (sau pavoruri nocturne) sunt episoade de țipete sau plâns, frică intensă și uneori mișcări ale brațelor și picioarelor, care apar atunci când persoana nu este complet trezită. Aceste episoade pot duce la somnambulism. La fel ca somnambulismul, terorile nocturne sunt un tip de parasomnie – comportament sau experiență ciudată sau tulburătoare în timpul somnului. Un episod de teroare nocturnă durează de obicei de la câteva secunde la câteva minute, dar poate dura și mai mult.
Pavorul nocturn apare la copiii cu vârste cuprinse între 1 și 12 ani, iar la adulți sunt extrem de rare. Deși aceste episoade pot fi înfricoșătoare pentru cei din jurul persoanei afectate, de obicei, ele nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Majoritatea copiilor depășesc aceste episoade până la adolescență. Terorile nocturne pot necesita tratament dacă afectează somnul sau reprezintă un risc pentru siguranță. Aceste episoade pot fi declanșate de oboseală extremă, stres sau lipsa unei rutine de somn regulate.
Teama de întuneric
Teama de întuneric este una dintre cele mai comune frici ale copiilor, începând chiar de la vârste fragede. Această frică apare de obicei în jurul vârstei de 2 ani. Pe măsură ce copiii mici își dezvoltă memoria și imaginația, devin mai vulnerabili la anxietăți care provin din întâmplări de pe terenul de joacă sau din expunerea la elemente înfricoșătoare din filme sau cărți. În plus, imaginația bogată a celor mici îi face să vadă umbre sau forme necunoscute în întuneric, pe care le pot asocia cu monștri, intruși sau alte pericole. Această frică este naturală și face parte din dezvoltarea cognitivă, deoarece copilul începe să fie conștient de potențialele pericole din lume, chiar dacă acestea nu sunt reale.
Schimbări în rutină
Copiii sunt extrem de sensibili la schimbările din mediul lor, iar orice modificare în rutina zilnică – fie că este vorba despre mutarea într-o casă nouă, mutarea la o școală nouă sau începerea școlii, sosirea unui nou membru în familie sau discuțiile în familie – toate acestea pot provoca stres, care se poate manifesta noaptea prin frici sau neliniște, ducând la treziri frecvente sau coșmaruri.
Expunerea la conținut înfricoșător
Chiar și poveștile sau desenele animate care par inofensive pot avea un impact puternic asupra imaginației unui copil. Expunerea la scene înfricoșătoare, fie la televizor, fie în cărți, poate să-i facă pe copii să își imagineze scenarii similare în somn. Aceste imagini pot declanșa coșmaruri sau frici nocturne, în special dacă sunt legate de monștri, fantome sau alte personaje negative. Mulți copii se confruntă cu frici, chiar dacă părinții nu sunt conștienți de problemă. Nu există nicio îndoială că tipul de conținut media înfricoșător poate contribui la dezvoltarea anxietății nocturne. Poveștile despre fantome sau monștri, filmele și emisiunile de groază pot declanșa frica. Mai mult, copiii pot prelua frica prin învățare observațională — internalizând teama pe care au văzut-o la alții. De asemenea, copiii pot fi sensibili la comentariile pe care le aud.
Ei pot rămâne treji noaptea, îngrijorați, pentru că cineva le-a spus că le va crește un copac în burtă dacă înghit o sămânță. Sau pot lua în serios un avertisment imaginar și manipulator, crezând cu adevărat adultul care le spune: „Mai bine stai în pat, altfel te ia bau-bau!” Astfel, copiii își pot dezvolta fricile din vizionarea de conținut înfricoșător, observarea fricii la alte persoane sau tragerea unor concluzii false și grave din lucrurile pe care le aud.
Anxietatea de separare
Anxietatea de separare este o etapă normală în dezvoltarea copilului și apare, de obicei, între 6 luni și 3 ani. În această perioadă, copiii devin mai conștienți de absența părinților, iar această teamă poate să persiste și pe parcursul nopții. Trezirile frecvente, cerințele de a dormi cu părinții sau refuzul de a merge la culcare sunt semne comune ale anxietății de separare.
Zgomotele necunoscute
Noaptea, când totul este liniștit, orice zgomot necunoscut poate părea mult mai puternic și amenințător. Sunetele de afară, precum vântul sau crengile care lovesc fereastra, tunetele sau alte sunete pot fi interpretate de copii ca fiind un pericol. Aceste sunete pot declanșa frici nocturne sau coșmaruri, deoarece copilul nu are capacitatea de a înțelege complet sursa zgomotelor.
Probleme de sănătate
Unele probleme de sănătate pot contribui la treziri frecvente sau episoade de teamă în timpul somnului. Apneea de somn, refluxul gastroesofagian sau chiar febra pot face ca somnul să fie mai agitat, iar copilul să fie mai predispus la a se trezi speriat. În aceste cazuri, este important ca părinții să fie atenți la semnele care indică o problemă medicală și să consulte un medic dacă este necesar.
Motivul pentru care copiii pot avea un somn agitat
Mulți copii nu au probleme în a adormi, însă au probleme în timpul somnului: tresăriri, gemete, vise cu impact emoțional puternic și coșmaruri care le rămân întipărite în memorie și îi fac să fugă în patul părinților. Toate aceste lucruri sunt rezultatul unor trăiri, vorbe sau întâmplări de peste zi. De asemenea, trebuie să iei în calcul faptul că mulți copii se tem de întuneric. Ei își pot crea o mulțime de scenarii până să adoarmă, iar frica și anxietatea pot duce la coșmaruri.
Când suntem în întuneric, devenim mai reactivi la mișcări sau sunete bruște. Experimentele sugerează că amigdala — o regiune a creierului care procesează evenimentele emoționale — devine hiperactivă atunci când suntem obosiți. Așadar, emoțiile negative pot veni natural noaptea. Dormitul singur ar putea declanșa anxietatea de separare — un răspuns de panică provenind dintr-o parte primitivă a creierului, responsabilă și de procesarea durerii fizice.
Un studiu realizat de Muris și colaboratorii săi (2001) a arătat că 73,3% dintre copii au frici nocturne. Aceste temeri sunt comune în rândul copiilor de 4-6 ani, devin și mai frecvente la copiii de 7-9 ani și rămân relativ constante la cei de 10-12 ani. Studiul a mai arătat că părinții tind să subestimeze frecvența acestor frici nocturne, comparativ cu ceea ce raportează copiii lor. Majoritatea sperieturilor în somn și fricilor privind întunericul fac parte din dezvoltarea normală a copiilor și apar pe măsură ce aceștia devin conștienți de pericolele din jurul lor. De asemenea, abilitatea lor cognitivă în creștere îi determină să își imagineze scene înfricoșătoare, care sunt imposibile sau foarte puțin probabile (de exemplu, fantome, extratereștri, răpitori care intră în casă, monștri).
De aceea, ora de culcare poate fi dificilă. Este normal ca cei mici să se simtă speriați sau îngrijorați când vine momentul să se culce. Ei pot fi preocupați de faptul că ar putea avea coșmaruri sau că le este frică de întuneric. Dar există multe moduri prin care îi poți ajuta să facă ora de culcare mai ușoară și mai calmă.
Cum îi poți asigura odihna necesară copilului tău
Vorbește cu copilul despre cum se simte
Recunoaște temerile copilului tău. Spune-i că observi cât de speriat sau îngrijorat este. Asigură-ți copilul că știe că îi înțelegi, ca să poată veni la tine oricând se simte temător sau anxios. De asemenea, poți:
- Reflecta asupra lucrurilor pozitive. Încurajează-l să-ți spună care a fost partea lui preferată din zi sau ce l-a făcut să râdă astăzi.
- „Alegeți” vise împreună. Vorbește cu ei despre ce ar dori să viseze. Dacă s-au trezit din cauza unui coșmar, încurajează-i să „schimbe canalul”, la fel cum ar face cu televizorul. În loc de coșmar, pot alege un „canal cu vise fericite”.
- Alungă coșmarul. Roagă copilul să-și imagineze că închide orice coșmar într-o cutie. Apoi să își imagineze că pune cutia pe un camion mare, care merge la un vapor. Vaporul pleacă în largul mării, unde cutia este aruncată peste bord. Spune-i să se uite cum cutia se scufundă tot mai adânc în oceanul adânc și vast.
Ajută-i să se simtă calmi
Încearcă câteva tehnici pentru a-i calma și liniști:
- Încurajează-l să aleagă o jucărie de pluș preferată pentru a dormi cu ea în pat. Acest lucru îl poate ajuta să se simtă mai liniștit și mai puțin singur.
- Spune-i sau citește-i o poveste de culcare sau cântați împreună câteva cântece sau poezii preferate. Încearcă să îi cânți un cântec de leagăn în timp ce își închide ochii.
- Liniștește-l cu atingeri ușoare. Acest lucru poate fi reconfortant pentru unii copii. Încearcă să îi mângâi ușor brațul, de la umăr până la mână. Sau trasează cercuri lente pe spatele copilului. Unii copii preferă să fie mângâiați pe păr.
- Practică relaxarea mușchilor împreună. Roagă-ți copilul să încordeze fiecare grup de mușchi, să țină câteva secunde și apoi să elibereze tensiunea. Observă cum mușchii devin moi și relaxați. Începe cu degetele de la picioare, apoi picioarele, abdomenul, umerii, brațele, mâinile și, în final, fața.
Știm cu toții cât de importantă este o rutină constantă de somn, însă uneori se întâmplă să nu poată fi respectată. În perioadele în care copilul se sperie în somn, ar fi bine ca rutina să rămână constantă. De asemenea, asigură-te că nu îi este frică de camera lui sau de casă în sine. Pentru asta, poți să îl iei cu tine când faci ultimele verificări: încuiați împreună ușa, închideți geamurile, puneți alarma casei (dacă există) și apoi pregătiți-vă împreună de culcare. Aceste lucruri ar putea să îl facă să se simtă mai în siguranță.
Răspunde la întrebări și curiozități
Copiii sunt mici ființe curioase și adoră să pună întrebări despre orice, mai ales când vine vorba de culcare și frici. Răspunde cât mai mult la aceste întrebări, pentru că cel mic își va face propriile gânduri și percepții în funcție de răspunsurile tale.
Sfaturi pentru a ajuta copilul cu fricile nocturne
- În cele 30-60 de minute dinaintea somnului, este indicat să eviți expunerea copilului la filme înfricoșătoare, emisiuni TV, povești cu teme înspăimântătoare, muzică sau videoclipuri care l-ar putea deranja.
- Creează un ritual de seară liniștitor pentru copil, pentru a-l ajuta să se relaxeze înainte de culcare. Acest lucru va trimite semnale corpului că este timpul de somn – baia, un masaj sau citirea unei povești sunt bune opțiuni.
- Asigură-te că dormitorul copilului este liniștit șieste folosit doar pentru somn, nu ca un loc de joacă. Verifică să nu fie prea cald, prea frig sau prea mult zgomot.
- Păstrează rutina de culcare la maximum 35 de minute. Dacă prelungești rutina de somn, copilul va avea mai multe ocazii să devină anxios. Poate fi necesar să schimbi ora de culcare, permițându-i să se culce mai târziu la început și apoi revenind treptat la ora normală de culcare. Stresul și grija de a rămâne treaz pot împiedica adormirea.
- Dacă se teme de întuneric, o lumină de veghe poate fi de ajutor. O lampă slabă într-un colț al camerei poate face minuni. Sau poți lăsa ușa dormitorului întredeschisă, cu o lumină aprinsă pe hol. Atât timp cât este liniște, lăsarea ușii întredeschise îi poate ajuta să se simtă mai puțin separați de tine. Doar asigură-te că lumina nu este atât de puternică încât să le împiedice somnul.
- Verifică-l din când în când. Dacă copilul tău este îngrijorat că va rămâne singur, spune-i că vei reveni să-l verifici în cinci minute. Dacă este încă treaz, îl poți liniști din nou și îi poți spune că vei reveni în 10 minute. Repetă acest lucru până când adoarme. De fiecare dată, mărește intervalul de timp înainte de a-l verifica. Treci la 15 minute, apoi 20 de minute, și așa mai departe.
- Dacă copilul tău este foarte supărat și crezi că nu va adormi dacă îl lași singur, nu ezita să rămâi cu el o perioadă.
