Să îți vezi copilul cum se lovește singur poate fi tulburător. Deși poate părea ciudat, un copil mic poate avea un sentiment de ușurare atunci când se rănește, deoarece îl distrage de la frustrările sale. Comportamentul poate începe să se manifeste la sugari (care se pot lovi cu capul de barele pătuțului, de exemplu) și de obicei se oprește în jurul vârstei de 5 sau 6 ani, odată ce copilul își gestionează din ce în ce mai bine emoțiile. Gestul acesta este mai frecvent întâlnit la băieți decât la fete, conform cercetărilor. Iată de ce se lovesc copiii singuri și cum poți gestiona acest comportament.
Principalele cauze pentru care copiii se lovesc singuri
Cel mai adesea, un copil se lovește pentru că se simte copleșit de emoțiile sale. Nu este capabil încă să-și exprime nevoile și frustrările, iar asta e valabil mai ales pentru copiii mici care nu pot vorbi încă sau copiii care încearcă să comunice frustrări atunci când părinții lor nu înțeleg. Acest tip de comportament poate fi, de asemenea, un semn al unei tulburări de dezvoltare, cum ar fi autismul sau o leziune cerebrală. Cu toate acestea, un copil care se lovește pe el însuși nu are neapărat o tulburare. Un copil care este neglijat sau abuzat poate, de asemenea, să se lovească.
Toate comportamentele comunică ceva, spune Alexandra Carter, psiholog pentru copii în Canda, conform todaysparent. Așadar, copilul care se lovește este probabil frustrat sau caută atenție. Loviturile sau bătaia pot fi chiar auto-stimulante—adică pot să fie plăcute și să satisfacă o nevoie senzorială. Dacă nu este evidentă cauza principală, Carter sugerează ca familiile să petreacă o săptămână înregistrând observații. Caută modele: se întâmplă la un anumit moment al zilei? În timpul unei sarcini anume? După un anumit tip de eveniment? Într-un anumit mediu? Înregistrarea acestor detalii poate ajuta la determinarea contextului comportamentului și a cauzelor sale. Mulți copii care se lovesc trăiesc emoții puternice pe care nu le pot exprima verbal.
„Cuvintele legate de sentimentele copilului s-ar putea să nu fie încă în vocabularul lor”, spune Kiran Pure, psiholog clinic pentru copii, certificat în Canada, conform sursei citate. Cel mai bun mod de a aborda situația, spune specialistul, este să îți ajuți copilul să eticheteze emoțiile. Încearcă să spui, „pare că ești supărat” sau „se pare că ești trist”, și lucrează la învățarea unor strategii de a aborda aceste emoții. Dacă există un declanșator clar, experții recomandă modificarea mediului sau al programului copilului pentru a face mai puțin probabil ca acest comportament să apară. De exemplu, dacă cel mic începe să se lovească în momentul în care este timpul să oprească televizorul și să mănânce, s-ar putea să nu gestioneze bine tranzițiile. În acest caz, ai putea încerca să creezi un program vizual pentru a pregăti schimbarea și să folosești metoda numărătorii invers. Dacă pare să sufere, ține-l în brațe, spune-i ceva liniștitor, oferă-i un obiect care îl calmează și îndepărtează obiectele din apropiere care ar putea cauza rău, sfătuiește psihologul.
Motive pentru care copilul tău ar putea să se lovească singur:
- Lipsa abilităților de comunicare
Dacă copilul simte emoții puternice cum ar fi furie, gelozie, frică sau confuzie, dar vocabularul lui nu a evoluat încă, lovirea poate părea singura modalitate de a-ți arăta ce se întâmplă în mintea lui De asemenea, s-ar putea să fie deranjat de faptul că nu poate exprima ce se simt, iar lovirea poate fi o reacție de frustrare. - Autoreglare sau căutare de stimulare senzorială
Unii copii caută experiențe senzoriale fizice mai mult decât alții sau au o sensibilitate scăzută la durere; ca răspuns, ei pot apela la auto-lovire pentru a satisface dorința de stimulare fizică. De asemenea, unii copii recurg la mișcări fizice repetitive ca metodă de autoreglare atunci când sunt stresați sau obosiți. - Obținerea unei reacții
Copiiilor mici le place să aibă toată atenția ta și vor face aproape orice pentru a o obține. Dacă ai avut o reacție puternică prima dată când s-au lovit pe ei înșiși, ar putea repeta comportamentul pentru a obține o reacție din partea ta. Sau ar putea fi pentru a obține o reacție pozitivă: poate că copilul tău imita comportamentul altcuiva, tu sau partenerul tău ați râs, și acum ei caută din nou acea întărire pozitivă, scrie healthline. - Ceva îi doare
Dacă copilul tău are o infecție la ureche sau îi cresc dinții, dar nu poate să îți spună, ar putea să își lovească capul pentru a-ți indica disconfortul.
- CITEȘTE ȘI: Nevrotismul la copii. Atenție la tristețea permanentă, sensibilitate, ticuri și somatizări!
De ce își lovesc copiii părinții
Să fii lovit de copilul tău poate fi frustrant și supărător. Pentru unii părinți, acest lucru poate fi întâmpinat cu jenă și disperare, îngrijorându-se că agresivitatea copilului lor sugerează că au eșuat într-un fel ca părinți. Însă majoritatea copiilor mici lovesc la un moment dat. Modul în care reacționezi la loviturile copilului tău este esențial pentru a opri acest comportament. Iată ce trebuie să știi despre loviturile copiilor mici, inclusiv de ce le fac și cum să le oprești.
Există mai multe motive pentru care copiii își lovesc părinții, inclusiv următoarele:
- Nu știu cum să-și gestioneze sentimentele sau să le exprime într-un mod mai social acceptabil.
- Le lipsesc abilitățile de limbaj sau controlul impulsurilor pentru a face față emoțiilor lor.
- Vor să-și satisfacă nevoile, adesea fără a se gândi la consecințe.
- Folosesc loviturile pentru a încerca să obțină ce vor. Un copil care își lovește părintele când acesta spune nu ar putea spera că agresivitatea va schimba părerea părintelui.
Cum reacționezi la lovituri va influența cât de probabil este ca copilul tău să mai lovească din nou. Creează reguli care să abordeze respectul. Spune-i clar că loviturile, mușcăturile sau alte acte de agresiune nu sunt permise, scrie publicația parents. Formulează regulile într-un mod pozitiv de câte ori este posibil. În loc să spui „Nu lovi!”, spune „Folosește atingeri respectuoase!”. Vorbește cu copilul tău despre reguli pentru a te asigura că înțelege consecințele încălcării acestora. Când copilul te lovește, spune ferm: „Nu lovi! Loviturile dor!” Menține mesajele consistente pentru a învăța copilul că loviturile nu sunt permise și nu le vei tolera.
Recunoașterea comportamentelor bune cu consecințe pozitive poate încuraja copilul tău să înceteze să lovească. Observă momentele când copilul tău se comportă așa cum dorești să vadă și laudă-l atunci când o face. Acest lucru va întări comportamentul și va face mai probabil ca el să se angajeze în acel comportament în viitor. De exemplu, laudă sau recompensează copilul pentru folosirea „atingerilor blânde”.
Evită să spui copiilor „Nu lovi.” În schimb, spune lucruri de genul „folosește mângâieri” sau „spune ce simți” Studiile au arătat că este mai eficient să formulezi un comandament în mod pozitiv decât negativ. De asemenea, învață copilul tău abilități de gestionare a furiei.
