De ce e periculos să-i dai copilului crenvurști, salam sau brânză topită

Alimentele ultraprocesate sunt atractive pentru că sunt ieftine și au termen mare de valabilitate. În plus, pot oferi soluții la îndemână pentru copiii mofturoși. Însă, în spatele etichetei se ascund o serie de ingrediente nocive, cu efecte cancerigene sau care afectează dezvoltarea neurologică a copiilor.

Laura Bogaciu, redactor
salam și alimente ultraprocesate
Preferințele copiilor pentru anumite gusturi se dezvoltă în primii ani de viață. Cei care mănâncă produse sărate încă din copilărie vor face la fel și la vârsta adultă. FOTO: Shutterstock

Un sendviș cu parizer sau salam, o felie de pâine cu brânză topită, doi crenvurști fierți – sunt soluții rapide pentru micul dejun în multe familii. E vorba de alimente ultraprocesate, cu gust bun, pe care aproape niciun copil mofturos nu le refuză. Însă acest gust nu e decât o capcană, pentru că efectele consumului regulat sunt extrem de nocive pentru copii (și nu numai).

Ce este un aliment ultraprocesat?

Pe scurt, alimentele ultraprocesate sunt cele modificate semnificativ pentru a deveni mai gustoase sau pentru a avea o valabilitate mai mare. Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, putem numi aliment ultraprocesat orice tip de aliment ce conține ingrediente care nu se găsesc în mod normal într-o bucătărie sau care sunt folosite foarte rar atunci câmd gătim acasă. Ne referim, de exemplu, la emulgatori, coloranți, agenți de îngroșare, conservanți și îndulcitori. Ca regulă generală, dacă pe eticheta unui aliment sunt enumerate cinci sau mai multe ingrediente, cel mai probabil e vorba de un produs ultraprocesat.

Aceste alimente sunt atractive pentru că sunt ieftine și au termen mare de valabilitate. Însă, conținutul ridicat de aditivi, sare, grăsimi saturate și proteine de slabă calitate, și ponderea foarte scăzută a vitaminelor și a fibrelor, le fac total nepotrivite pentru alimentația copiilor. Pe termen lung, aceste alimente pot avea efecte negative asupra sănătății celor mici.

„Consumul de brânză topită crește riscul de boli cardiovasculare”

Dr. Vlad Roșca, nutriționist, spune că în comerț există o serie de alimente de care ne putem lipsi fără a risca vreo deficiență alimentară, reducând astfel riscul de îmbolnăvire. „Printre cele mai nocive alimente pe care trebuie să le evităm atât noi, dar mai ales copiii, se numără margarina, brânzeturile rafinate (în special brânza topită), carnea procesată (crenvurști, parizer, mezelurile din comerț – căci conțin nitriți și nitrați în concentrații mari), supele la plic, dulciurile rafinate și chipsurile. Precizez că margarina conține cel mai periculos tip de grăsime, crescând trigliceridele, iar acestea trebuie să reprezinte sub 1% din alimentația zilnică. Brânza topită, de asemenea, sursă de grăsime saturată, va crește valorile totale de colesterol și LDL (cel rău), ceea ce înseamnă risc mare de boală cardiovasculară.”

Majoritatea salamurilor și crenvurștilor conțin aditivi precum nitriți și nitrați, care sunt utilizați pentru a prelungi durata de viață a produsului și pentru a-i oferi o culoare atractivă. Acești compuși pot deveni cancerigeni atunci când sunt consumați în exces. Sistemul digestiv al copiilor este mai sensibil decât cel al adulților, iar expunerea timpurie la acești aditivi poate crește riscul de afecțiuni grave pe termen lung. De asemenea, spune medicul, aproape toate sortimentele de crenvurști și parizer de pe piață conțin caragenan, o substanță binecunoscută pentru faptul că este cancerigenă. „Anumiți coloranți din aceste preparate, precum dioxidul de titan, penetrează mucoasa gastrică, ajungând cu ușurință în sânge și în organe”, atenționează el.

85% dintre copiii obezi vor deveni adulți obezi

Dr. Roșca subliniază că mezelurile din comerț, alături de dulciuri, pot fi responsabile și de apariția diabetului, combinația dintre grăsime și zahăr fiind foarte periculoasă. „Știm că diabetul de tip 2 se dezvoltă la vârsta adultă, dar nu uitați că educația alimentară a copilului este reflexia sănătății adultului. 85% din copiii obezi vor deveni adulți obezi, spun studiile. Acestea arată că obezitatea crește de 80-110 ori riscul de diabet. Iar obezitatea atrage după ea diabet zaharat, boli cardiovasculare și riscuri semnificative de AVC și infarct miocardic acut”.

Conținutul mare de sare din salam, crenvurști și brânza topită poate afecta tensiunea arterială și sănătatea rinichilor încă imaturi ai copiilor. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă un aport limitat de sare la copii, însă aceste produse depășesc adesea limitele recomandate, contribuind la formarea unor obiceiuri alimentare nesănătoase. Într-un articol publicat în Jurnalul Asociației Internaționale de Nefrologie Pediatrică, în care sunt citate cercetări clinice legate de bolile acute și cronice care afectează funcția renală, tensiunea arterială și tulburările de electroliți la copii, se arată că o dietă săracă în sare pare să aibă aceleași efecte de protecție cardiovasculară ca și la adulți.

Teoretic, hipertensiunea arterială este, de obicei, observată la adulți, însă pediatrii o regăsesc din ce în ce mai des și la copii. Potrivit unui studiu al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, aproximativ 1 din 25 de tineri cu vârsta cuprinsă între 12 și 19 ani suferă de hipertensiune arterială, iar 1 din 10 are tensiune arterială crescută, ceea ce înseamnă risc de boli de inimă pe termen lung. Pe lângă problemele legate de tensiunea arterială, consumul exagerat de sare în copilărie contribuie la dezvoltarea preferințelor gustative, deci la o dietă sărată la maturitate. Și se perpetuează aceste cerc vicios nesănătos.

Un alt aspect demn de menționat este acela că mezelurile oferă calorii goale, fără un aport adecvat de nutrienți esențiali, precum vitamine, minerale și fibre. Deși aceste produse sunt promovate ca sursă de proteine, calitatea proteinelor din salam și crenvurști este inferioară celei din alimentele naturale precum carnea proaspătă, ouăle sau leguminoasele. Aceste produse conțin adesea resturi procesate din carne, care sunt mai puțin nutritive și mai dificil de digerat.

Cercetările realizate de-a lungul timpului au dovedit faptul că procesarea alimentelor are un impact semnificativ (negativ) asupra proteinelor, degradându-le. În plus, procesul de degradare al acestor alimente continuă și dincolo de porțile fabricii, în timpul expunerii la temperatura de gătire. Asta se întâmplă în cazul crenvurștilor, de exemplu, care se fierb înainte de a fi consumați.

Un atac asupra microbiomului intestinal

Aditivii și conservanții din aceste alimente pot afecta negativ echilibrul microbiomului intestinal al copiilor, influențând sănătatea digestivă, imunitatea și chiar dezvoltarea cognitivă. Un microbiom dezechilibrat poate duce la probleme precum constipația, balonarea și scăderea capacității de a absorbi nutrienții esențiali. Academia Americană de Pediatrie avertizează că un număr tot mai mare de studii sugerează că unii aditivi alimentari pot interfera cu hormonii, creșterea și dezvoltarea. Autoritatea americană amintită a realizat și un clasament al celor mai des utilizați aditivi – direcți (introduși în alimente) și indirecți (utilizați în procesare sau ambalare) – și a problemelor de sănătate pe care le generează. Dacă aditivii direcți sunt carcinogeni și influențează negativ hormonii tiroidieni, cei folosiți în procesare și ambalare aduc multe alte efecte negative asupra corpului, de la predispoziția spre obezitate, până la perturbarea dezvoltării neurologice.

Apetitul pentru alimente ultraprocesate crește odată cu vârsta

Copiii mici din Marea Britanie obțin aproape jumătate (47%) din caloriile lor din alimentele ultraprocesate, procent care crește la 59% până la vârsta de șapte ani, potrivit unui nou studiu condus de cercetătorii Colegiului Universitar din Londra. Studiul, publicat în European Journal of Nutrition și citat de News Medical Life Sciences, a analizat datele a 2.591 de copii născuți în Marea Britanie în 2007 și 2008.

Autorul principal al studiului, profesorul Clare Llewellyn, de la Institutul UCL de Epidemiologie și Îngrijire a Sănătății, a declarat că modele de alimentație din primii ani sunt importante, deoarece ajută la stabilirea unor obiceiuri care pot persista până la vârsta adultă. „Acest lucru a fost reflectat în descoperirile noastre, la copiii de un an și nouă luni care au mâncat mai multe alimente ultraprocesate. Riscul de a deveni mare consumator la 7 ani este de aproape 10 ori mai mare”, arată cercetarea citată.

Când alimentele sunt ultraprocesate, oamenii mănâncă mai mult

Creșterea prevalenței globale a obezității a avut loc în paralel cu creșterea consumului de alimente ultraprocesate în detrimentul consumului de produse naturale. Iar acest lucru se explică prin faptul că aceste alimente dau dependență. Pe de o parte, datorită gustului bun (pe care aditivii îl exagerează), pe de altă parte datorită ușurinței cu care le consumăm, pentru că sunt ieftine și la îndemână. În plus, aceste alimente nu trebuie tăiate și mestecate la fel de mult ca cele sănătoase, astfel că se deplasează rapid în stomac nostru, fără a activa semnalele de sațietate.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa