Dacă ai ieșit măcar o oră cu copilul în parc în zilele în care termometrele trec de 35°C, probabil ai observat același lucru: aleargă, transpiră, se joacă fără oprire și refuză aproape de fiecare dată sticla cu apă pe motiv că „nu îi este sete”. Pediatrii avertizează însă că, la copii, senzația de sete apare adesea după ce organismul a început deja să piardă lichide. Cu cât temperaturile sunt mai ridicate și copilul este mai activ, cu atât riscul de deshidratare crește mai repede decât în cazul unui adult.
Nu există o cantitate de apă potrivită pentru toți copiii. Necesarul de lichide diferă în funcție de vârstă, greutate, nivelul de activitate fizică și temperatura de afară. Totuși, recomandările oficiale ale autorităților europene și britanice privind aportul zilnic de lichide oferă un reper de la care părinții pot porni. În zilele caniculare sau atunci când copilul face multă mișcare, aceste cantități trebuie însă adaptate, deoarece organismul pierde mai multă apă prin transpirație.
De ce copiii se deshidratează mai repede decât adulții
Organismul unui copil reacționează diferit la temperaturile foarte ridicate față de cel al unui adult. Cei mici au un raport mai mare între suprafața corpului și greutate, ceea ce înseamnă că absorb mai repede căldura din mediul înconjurător și pierd lichide într-un ritm accelerat. În plus, mecanismele prin care corpul își reglează temperatura nu sunt încă pe deplin dezvoltate, iar copiii mici nu reușesc întotdeauna să recunoască sau să comunice că le este sete.
Din acest motiv, unul dintre cele mai răspândite mituri este și unul dintre cele mai periculoase: că un copil va cere apă atunci când organismul are nevoie de ea. În realitate, senzația de sete este un semnal care apare târziu, când deshidratarea poate fi deja instalată. De aceea, pediatrii recomandă ca apa să fie oferită în mod regulat, fără a aștepta ca micuțul să o ceară.
În zilele caniculare, pierderile de lichide cresc și mai mult. Joaca în parc, alergatul, mersul cu bicicleta sau practicarea unui sport accelerează pierderea de lichide prin transpirație. Dacă acestea nu sunt înlocuite la timp, pot apărea oboseala, durerile de cap, scăderea capacității de concentrare și, în cazurile severe, epuizarea termică sau chiar insolația. Hidratarea este, așadar, o măsură de prevenție, nu una care începe abia după apariția simptomelor.
Câtă apă trebuie să bea un copil când sunt peste 35°C
Necesarul de lichide diferă în funcție de vârstă, greutate, alimentație, nivelul de activitate fizică și temperatura de afară. Ca punct de reper, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a stabilit valori de referință privind aportul zilnic total de apă pentru fiecare grupă de vârstă. Aceste recomandări se referă la condiții de temperatură moderată și activitate fizică obișnuită, astfel că în zilele caniculare sau atunci când copilul face multă mișcare necesarul de lichide poate fi mai mare.
Este important de știut că valorile recomandate reprezintă aportul total de apă dintr-o zi, adică atât lichidele băute, cât și apa provenită din alimente, precum fructele, legumele, supele sau iaurtul. În general, aproximativ 70-80% din aportul zilnic provine din băuturi, iar restul din alimente.
Necesarul orientativ de lichide la copii
Deși părinții caută adesea un răspuns de tipul „câtă apă trebuie să bea un copil când sunt 35°C”, nu există recomandări oficiale care să stabilească un număr exact de mililitri în funcție de temperatura de afară. EFSA recomandă folosirea aportului zilnic din tabel ca reper, urmând ca acesta să fie crescut în zilele foarte călduroase sau atunci când copilul face efort fizic.
| Grupa de vârstă | Aport total zilnic de apă* | Echivalent orientativ în pahare |
|---|---|---|
| 6-12 luni | 800-1.000 ml | conform alimentației și recomandării medicului |
| 1-2 ani | 1.100-1.200 ml | 5-6 pahare mici (200 ml) |
| 2-3 ani | 1.300 ml | 6-7 pahare mici |
| 4-8 ani | 1.600 ml | 8 pahare mici |
| 9-13 ani (fete) | 1.900 ml | 9-10 pahare |
| 9-13 ani (băieți) | 2.100 ml | 10-11 pahare |
| 14-18 ani (fete)** | 2.000 ml | aproximativ 10 pahare |
| 14-18 ani (băieți)** | 2.500 ml | aproximativ 12-13 pahare |
** EFSA consideră adolescenții de 14 ani și peste drept adulți din perspectiva necesarului de apă.
*** În zilele caniculare sau atunci când copilul face efort fizic și transpiră abundent, necesarul de lichide poate fi mai mare decât valorile din tabel.
Apa este cea mai bună alegere pentru hidratare
În zilele caniculare, apa rămâne cea mai bună băutură pentru hidratarea copiilor. Academia Americană de Pediatrie recomandă ca apa și laptele să fie principalele băuturi din alimentația celor mici, în timp ce sucurile și băuturile îndulcite ar trebui limitate. Chiar și sucul 100% din fructe conține cantități mari de zaharuri și nu poate înlocui apa ca sursă principală de hidratare.
Dacă cel mic refuză apa simplă, îl poți încuraja să bea mai des folosind o sticlă pe care și-a ales-o singur, oferindu-i apă răcită (dar nu foarte rece), aromatizată cu felii de lămâie, portocală sau căpșuni ori completând aportul de lichide cu fructe și legume bogate în apă, precum pepenele verde, castraveții sau piersicile.
- CITEȘTE ȘI: Cum îmi conving copilul să bea mai multă apă?
Ce se întâmplă în organismul unui copil dacă nu bea suficientă apă pe caniculă
În zilele în care temperaturile depășesc 35°C, organismul copilului depune un efort continuu pentru a-și menține temperatura în limite normale. Pentru a se răcori, corpul produce transpirație și pierde odată cu aceasta apă și săruri minerale esențiale. Dacă aceste pierderi nu sunt compensate la timp, organismul începe să funcționeze din ce în ce mai greu.
Primele efecte pot părea banale. Copilul obosește mai repede, nu mai are chef de joacă, devine iritabil sau se plânge că îl doare capul. Pe măsură ce deshidratarea se accentuează, scade și capacitatea organismului de a elimina căldura prin transpirație. Temperatura corpului începe să crească, inima bate mai repede pentru a menține circulația sângelui, iar riscul de epuizare termică crește.
Lipsa lichidelor afectează și funcționarea creierului. Studiile arată că chiar și o deshidratare ușoară poate reduce atenția, memoria de scurtă durată și capacitatea de concentrare. Din acest motiv, copiii pot deveni apatici, confuzi sau pot reacționa mai greu la ceea ce se întâmplă în jurul lor. La cei mici, aceste schimbări sunt uneori greu de observat și pot fi confundate cu oboseala sau cu lipsa de chef.
În cazurile severe, când organismul nu mai reușește să-și controleze temperatura, se poate ajunge la insolație, o urgență medicală. Temperatura corpului poate depăși 39-40°C, iar copilul poate deveni confuz, poate avea convulsii sau își poate pierde cunoștința. Fără intervenție rapidă, insolația poate afecta creierul, rinichii și alte organe vitale și necesită asistență medicală de urgență.
Iată care sunt recomandările UNICEF legate de rehidratarea copiilor
Dacă un copil a transpirat abundent sau prezintă semne de deshidratare, UNICEF recomandă rehidratarea în funcție de vârstă:
- Bebeluși sub șase luni: continuați alăptarea cât mai des. UNICEF recomandă și ca mama să se hidrateze corespunzător dacă alăptează.
- Bebeluși peste șase luni și copii mici: oferiți apă în cantități mici și dese, pentru a preveni agravarea deshidratării.
- Copii mai mari și femei însărcinate: adăugați săruri de rehidratare orală în apă dacă transpiră excesiv. Acestea trebuie să bea 100 ml la fiecare cinci minute până când se simt mai bine.
Dacă deshidratarea este mai accentuată sau copilul a pierdut multe lichide prin transpirație ori diaree, pot fi folosite sărurile de rehidratare orală, conform instrucțiunilor de pe ambalaj.
- Un copil cu vârsta sub doi ani are nevoie de cel puțin 1/4 până la 1/2 dintr-o cană mare (250 ml) de lichid cu săruri de rehidratare orală
- Un copil cu vârsta de doi ani sau mai mare are nevoie de cel puțin 1/2 până la o cană mare întreagă (250 ml) de lichid cu săruri de rehidratare orală
În cazul în care nu este disponibilă o soluție de săruri de rehidratare orală dinainte preparată, se dizolvă șase lingurițe rase de zahăr și 1/2 de linguriță de sare într-un litru de apă potabilă.
Cum îți convingi copilul să bea apă dacă o refuză
Dacă cel mic refuză apa, câteva schimbări simple îl pot încuraja să se hidrateze mai des:
- lasă sticla la îndemână, nu în rucsac sau în mașină;
- oferă-i apă în mod regulat, nu doar când o cere;
- adaugă felii de lămâie, portocală sau căpșuni pentru un gust discret, fără zahăr;
- lasă-l să își aleagă singur sticla sau cana din care bea;
- transformă hidratarea într-un joc potrivit vârstei;
- include în alimentație fructe și legume bogate în apă, precum pepenele verde, pepenele galben, castraveții, piersicile sau căpșunile;
- fii tu exemplul lui: copiii sunt mult mai dispuși să bea apă atunci când îi văd și pe adulți făcând același lucru.
În zilele caniculare, cea mai eficientă metodă de a preveni deshidratarea rămâne una simplă: apa oferită des, înainte ca organismul copilului să ajungă să ceară ajutor.
