Ecranele sunt peste tot – telefoane, televizoare, tablete, computere. Le folosim pentru a păstra legătura cu prietenii și familia, pentru cumpărături, pentru a ne informa și, uneori, chiar pentru a vedea meniul când suntem la un restaurant. Mulți copii le folosesc și la școală, începând chiar din clasele primare. Auzi multe lucruri interesante despre afinitatea noii generații pentru tehnologie și despre progresele care ar putea fi posibile în timpul vieții lor. Dar auzim la fel de mult (și uneori mai mult) despre pericolul de a petrece timp foarte mult în fața ecranelor. Așadar, e complet normal să te întrebi cât trebuie să stea un copil de 9 ani pe telefon? Ce spun specialiștii despre cât timp trebuie să petreacă un copil, în funcție de vârstă, în fața ecranelor și cum pot să gestioneze părinții acest timp.
Cât trebuie să stea un copil de 9 ani pe telefon ca să aibă un program echilibrat
Indiferent de vâstă, găsirea unui echilibru sănătos este esențială, când vine vorba despre activitatea copilului în fața ecranelor. Studiile arată atât aspecte pozitive, cât și negative ale timpului petrecut în fața ecranelor – iar aceste rezultate sunt strâns legate de utilizarea moderată versus excesivă a acestora. Iată ce arată cercetările despre timpul petrecut în fața ecranelor, recomandările pediatrilor în funcție de vârstă și modalitățile de a echilibra utilizarea media și „deconectarea” pentru bunăstarea atât a copiilor, cât și a părinților.
Statul pe rețelele sociale sau citirea e-mailurilor pe telefonul tău este timp petrecut în fața ecranelor. Dacă copilul tău se joacă pe o tabletă, da, și acesta este timp petrecut în fața ecranelor. Și dacă familia ta se uită la un film pe canapea sau merge la cinematograf pentru a vedea ultimul film cu supereroi, și acesta este timp petrecut în fața ecranelor. Conform unui studiu realizat în 2017 de D&D Research, copiii din România cu vârste cuprinse între 2 și 5 ani petrec, în medie, 3 ore pe zi în fața ecranelor, fie că este vorba de telefoane, tablete, televizoare sau calculatoare. Studiul evidenția, de asemenea, că timpul petrecut pe ecrane crește odată cu vârsta, astfel încât, la 9 ani, media de utilizare a tabletelor sau calculatoarelor ajunge aproape la 4 ore pe zi.
Totodată, intervalul de vârstă în care utilizarea rețelelor sociale devine semnificativă pentru copiii din România este de 5-10 ani. Potrivit unui studiu realizat de Organizația Salvați Copiii, 32% dintre părinții cu copii în această categorie de vârstă afirmă că micuții lor folosesc TikTok, 21% Instagram, 19% Facebook și 17% Snapchat. De asemenea, studiul relevă că vizionarea de conținut video este cea mai frecventă la copiii cu vârste sub 5 ani, atingând aproximativ 80%, și scade la aproximativ 50% în rândul adolescenților.
Potrivit recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, copiii sub doi ani ar trebui să evite complet expunerea la ecrane. Pentru cei cu vârsta între 2 și 5 ani, timpul zilnic petrecut în fața ecranelor ar trebui să fie limitat la maximum o oră. După vârsta de 6 ani, un timp total de expunere de cel mult 2 ore pe zi este suficient.
Este timpul petrecut în fața ecranelor dăunător pentru copii? Această întrebare este dezbătută frecvent, iar răspunsul pare să fie atât da, cât și nu. Beneficiile sau dezavantajele timpului petrecut în fața ecranelor depind de mai mulți factori, inclusiv de tipul și calitatea conținutului, de durata de timp petrecută, de nivelul de implicare activă față de vizionarea pasivă și de prezența altora care interacționează cu conținutul alături de privitor (numit și co-vizionare). Cu puține dovezi științifice care să arate că timpul petrecut în fața ecranelor este direct dăunător pentru copii, mulți experți sugerează că ar fi mai bine să ne concentrăm mai mult pe ceea ce fac copiii pe ecrane decât pe cât timp petrec pe acestea.
De exemplu, a lăsa un copil de un an să stea în fața televizorului pentru perioade lungi de timp s-a dovedit a avea efecte negative asupra bunăstării sale. Cu toate acestea, atunci când un părinte vizionează un program educativ alături de copilul său mai mare – atunci când ambii reacționează la ceea ce văd, pun întrebări și interacționează împreună – acest lucru poate avea un impact pozitiv. Conținutul, calitatea și factorii de implicare contează.
Timpul petrecut în fața ecranelor are de fapt multe aspecte pozitive care uneori pot fi trecute cu vederea. Un studiu publicat în Journal of the American Academy of Child & Adolescent Psychiatry (Academia Americană de Psihiatrie pentru Copii și Adolescenți) a arătat că, în mod moderat, timpul petrecut în fața ecranelor pare să aibă un efect pozitiv asupra copiilor. Studiul a fost bazat pe date de la 35.000 de copii și îngrijitorii lor, iar rezultatele sugerează că copiii care petrec 1-2 ore pe zi interacționând cu dispozitive digitale (inclusiv televizorul) sunt susceptibili de a avea niveluri crescute de bunăstare emoțională și socială în comparație cu non-utilizatorii.
Otilia Mantelers, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști români în parenting, spune că un copil între 6 și 9 ani ar trebui să petreacă o oră pe zi în fața ecranelor și tot ce depășește acest timp să fie vizionare alături de părinți, conform Hotnews.
Alte beneficii ale timpului petrecut în fața ecranelor:
- Media digitală poate fi educativă și o modalitate distractivă de a învăța și de a se angaja cu noi concepte.
- Crește vocabularul copiilor și modelează acele cuvinte noi în moduri pe care le pot conceptualiza și reține (chiar mai bine dacă un părinte este acolo pentru a le explica).
- Dispozitivele și instrumentele digitale sunt valoroase în activitățile școlare, de la clasele primare până la colegiu și mai departe.
- Jocurile video pot îmbunătăți coordonarea, abilitățile motorii fine și lucrul în echipă.
- Dispozitivele digitale și instrumentele, cum ar fi mesajele text, chat-urile video și jocurile video, pot fi modalități distractive de a comunica și socializa.
Timpul petrecut în fața ecranelor poate fi cu siguranță valoros, dar este important să ne asigurăm că cei mici sunt pregătiți din punct de vedere al dezvoltării și că ecranele nu înlocuiesc timpul pentru alte lucruri esențiale, cum ar fi somnul, exercițiile fizice, joaca, temele și socializarea în persoană.
Recomandările specialiștilor
În ceea ce-i privește pe adolescenți, este important să monitorizăm conținutul cu care interacționează și să fim atenți la semnele că devin dependenți de ecrane pentru divertisment constant sau conexiune (digitală). Părinții copiilor de toate vârstele trebuie, de asemenea, să se asigure că nu se bazează pe ecrane pentru a ține copiii ocupați sau pentru a gestiona comportamentul acestora. Conform Journal of American Medical Association (Jurnalul Asociației Medicale Americane), prea mult timp petrecut în fața ecranelor poate fi asociat cu probleme de atenție și învățare, performanțe academice scăzute, oboseală oculară digitală, obezitate și comportament negativ la copii. Dezvoltarea miopiei (vederea la distanță scurtă) la copii este, de asemenea, o preocupare.
Academia Americană de Pediatrie (AAP) a realizat numeroase studii asupra efectelor pe care le are utilizarea media asupra copiilor. Ei au descoperit că media poate fi benefică dacă este utilizată cu moderație de către copiii de vârstă potrivită. Pe de altă parte, au constatat că, în exces, timpul petrecut în fața ecranelor poate avea efecte nocive asupra sănătății mintale și fizice a copiilor. Iată recomandările AAP pentru timpul petrecut în fața ecranelor în funcție de vârstă. Pentru copiii cu vârste între 2 și 5 ani, AAP recomandă nu mai mult de o oră de timp petrecut în fața ecranelor zilnic. La această vârstă, unele utilizări ale media pot fi benefice pentru învățare, dar este important ca un părinte să fie prezent și să se angajeze alături de ei. Evită orice conținut media cu ritm rapid sau distras, deoarece copiii nu îl înțeleg la fel de bine, și evită conținutul violent. (Chiar și violența care pare blândă.) AAP avertizează, de asemenea, împotriva utilizării regulate a media ca principal mod de a calma un copil supărat.
Până la vârsta de 5 ani, copiii sunt pregătiți pentru a învăța și a beneficia de instrumentele media digitale. În mod moderat, acestea pot fi valoroase în multe feluri, mai ales când se implică și un părinte. Adulții trebuie să stabilească limite clare de timp în fiecare zi și să echilibreze timpul petrecut în fața ecranelor cu alte necesități pentru sănătatea copiilor – în special, asigurându-se că au parte de suficient somn, exerciții fizice, timp de joacă, timp de citit și interacțiuni sociale de calitate. Iată ce limite poți impune pentru copilul tău de 9 ani:
- Fără ecrane în timpul meselor
- Fără ecrane în dormitoare
- „Deconectează-te” cu două ore înainte de culcare și așteaptă o oră după trezirea de dimineață
- Părinții ar trebui să seteze controale parentale pentru a limita timpul petrecut în fața ecranelor și să monitorizeze conținutul pe dispozitivele digitale și conturi
- Părinții trebuie să știe tot timpul cu cine comunică online copilul.
- CITEȘTE ȘI: Cum combați dependența de ecrane a copiilor?
Ce activități poate avea un copil la 9 ani
Copiii de 9 ani sunt în plin proces de maturizare emoțională și cognitivă. Sunt în perioada în care cresc vizibil în înălțime și pot excela în sporturi și alte activități fizice. Dar nu vă mirați dacă devin brusc obosiți, își schimbă starea sau interesele rapid. Vârsta de 9 ani poate fi ca un montagne russe, așa că părinții ar trebui să se înarmeze cu multă răbdare. La vârsta de 9 ani, vorbirea copilului este aproape complet liberă de jargonul copilăriei timpurii. Un copil de 9 ani poate vorbi în mare parte cu aceleași structuri gramaticale ca adulții, iar persoanele care nu cunosc copilul dumneavoastră vor înțelege în general ce spune. „La această vârstă, copiii câștigă capacitatea de a verbaliza clar sentimentele și emoțiile către alții”, spune Liza Tibayan, specialistă în curriculum și implementare la Stratford School, conform parents.
S-ar putea să devii mai interesat să citești temele copilului la această vârstă. În clasele primare, copiii învață încă să formeze cuvinte și propoziții, dar la 9 ani copilul are o capacitate mai sofisticată de a pune gânduri sau sentimente complete pe hârtie. El ar putea petrece mai mult timp explorând rafturile de la bibliotecă și s-ar putea să-l găsești stând treaz până târziu pentru a citi capitolul următor dintr-o carte sau interesându-se despre un domeniu care îl pasionează. El va fi capabil să citească diferite tipuri de lucrări de ficțiune și non-ficțiune, inclusiv biografii, poezii, ficțiune istorică, serii pline de suspans și altele.
Deși copiii de 9 ani au o atenție mai mare, ei își schimbă destul de repede interesele. Sunt o mulțime de activități pe care le poți face cu un copil de 9 ani. Acesta va înțelege conceptul de spațiu într-un mod mai abstract și este mai capabil să vizualizeze obiectele în spațiu și pot trage concluzii despre unde va fi un obiect sau cum va arăta dintr-o perspectivă diferită. Urmărirea instrucțiunilor pentru seturi de construcție Lego, jocurile precum Tetris sau completarea puzzle-urilor de conștientizare spațială pot ajuta copilul să-și dezvolte inteligența spațială.
Ar trebui să te asiguri că cel mic petrece cel puțin o oră pe zi implicat în activități fizice. Pe lângă acestea, iată câteva activități pe care le puteți face împreună zilnic:
- Citiți cu voce tare pentru a crește abilități literare și lingvistice.
- Încurajați copilul să citească independent și să aleagă materialul de lectură pentru a cultiva dragostea pentru cărți.
- Profitați de conștientizarea socială în creștere a celui mic încurajând proiectele de servicii sociale care ajută alții sau care sprijină mediu. Puteți dona jucării sau participa la târguri caritabile ori la acțiuni de mediu.
- Începeți să discutați cu copilul despre pubertate.
