În timp ce adulții aleargă de colo-colo să se asigure că au ce le trebuie pentru masa de Crăciun și că sub brad se găsesc cadourile mult dorite, o nouă platformă de socializare a luat avânt încă din prima zi de lansare în România. Este vorba de platforma Threads, lansată de Meta, ca un înlocuitor (nu prea) subtil la fostul Twitter, actual X, al lui Elon Musk.
În România, platforma a fost primită cu brațele complet deschise, cu precădere de către (pre)adolescenți. Sunt puși pe glume acide, n-au scrupule și nu tolerează măștile perfecte ale influencerilor. Dacă încerci să le vinzi ceva acolo, îți vei dori rapid să nu fi încercat.
Dacă pe Facebook, Instagram și TikTok focusul este pe informație, fotografii perfecte și respectiv glume în format video, pe Threads lucrurile se schimbă dramatic. Aici pare că felul în care este organizată platforma îndeamnă la interacțiune directă și nemijlocită cu ceilalți utilizatori, chiar și cu cei ultrafaimoși. Această invitație este mult prea tentantă pentru adolescenți. Înarmați, cel mai probabil, cu hormoni și impulsivitate, aruncă lejer cu miștouri, transformând Threads într-o platformă de roast.
Cu ce a fost comparată platforma până acum?
- Grupul clasei de Whatsapp, acolo unde interacțiunile n-au filtre prea multe, cu o dinamică imprevizibilă
- Ora petrecută fără supervizare în clasă, la școală, atunci când lipsește profesorul și este haos
- Ședință în scara blocului
- mIRC/Yahoo Messenger/Ask.fm
- Locul unde Vadim Tudor s-ar fi simțit în elementul lui
- Celebra (printre adolescenți și fani ai genului muzical, desigur) ceartă dintre trapperii din România de la Gojira din emisiune
- Orice ceartă dintre Diana Șoșoacă și George Simion
- Emisiunile lui Dan Diaconescu de pe OTV
Momentele-cheie pe care le-ai ratat săptămâna asta pe Threads:
- Cătălin Măruță a crezut că a înțeles ce are de făcut pentru a fi super cool pe Threads și a ales să se pună la mintea trolilor (minori sau nu) și să le răspundă cam așa:
- Radu Bucălae, comediant, a aflat destul de repede că glumele lui nu sunt pe placul Gen Z. Este taxat la fiecare postare. Până când se așază algoritmii, comedianții din România sunt pe teren minat.
- Influencerii din zona de mâncare/gătit sunt cei mai apreciați de Gen Z.
👉 Dragoș Neacșa, chef și food influencer, este etichetat în postări cu mâncare și i se cer păreri sincere. Ele nu încetează să apară.
👉 Jamila, cunoscută pentru blogul JamilaCuisine, este aproape de 10k urmăritori și este protejata Gen Z. Tinerii o apreciază și îi roagă pe ceilalți să nu se lege de ea. Are și umor.
👉 Chef Florin Dumitrescu, fost jurat în emisiunea Chefi la cuțite, a fost primit, inițial, cu scepticism, dar acum este tolerat și pare chiar că începe să le intre în grații tinerilor. Atât timp cât nu încearcă să le vândă cratițe și spatule.
- Dan Negru se plânge de traficul din București pe Threads. Gen Z îi transmite că el însuși este participant la traficul infernal și că există STB și metrou. I-au mai spus că a greșit aplicația și l-au invitat să se ducă înapoi pe Facebook.
Dincolo de glume și memes, Threads are, ca orice altă platformă de socializare, pericolele ei. Tinerii urcă și imagini cu ei pe platformă. Unii se expun voit la glume, ba chiar îi invită pe ceilalți să facă mișto de ei. Însă vorbim în continuare și de prezența bullyingului, a sexualizării excesive și a tuturor lucrurilor rele de care ne-am lovit până acum în mediul online.
Ce e de făcut?
(Pre)adolescenții au nevoie de îndrumarea adulților și de conversații sincere și deschise, chiar dacă nu pare. Rolul nostru este să ne îndreptăm cu empatie și curiozitate către ei și să îi lăsăm să ne povestească cum văd ei activitatea pe Threads (sau oricare altă platformă de socializare).
În cartea Ups, pubertatea! Cum arată lumea adolescenților de azi și cum vorbim cu ei despre teme dificile, publicată de Editura ZYX, partener Totul Despre Mame, găsim sfaturi despre cum să purtăm discuții cu (pre)adolescenții și cum să abordăm întreaga situație astfel încât să depășim teama noastră și să încercăm să trecem de barierele lor:
„Ne referim la conversații, nu la monologuri – trebuie să fie niște experiențe active, nu unele pasive, pentru copii. Copiii cărora li se ține o predică primesc informația în mod pasiv (sunt, probabil, plictisiți și iritați), dar cei cărora li se cere părerea sunt implicați în mod activ. Și mai bine e să‐i întrebați pe ei ce ar face, în loc să le spuneți ce ar trebui să facă, astfel dezvăluie ce știu și ce nu, dacă au un plan, când au nevoie de ajutor și când sunt în regulă.”
Prezența pe social media influențează modul în care tinerii (și nu numai) se raportează la imaginea propriului corp. Fiecare scroll reprezintă o nouă oportunitate de comparație în raport cu acele poze care au reușit să strângă un număr impresionant de like-uri și comentarii. (Pre)adolescenții caută să își contureze propria identitate, să se rupă de privirea uneori prescriptivă a părinților și să decidă pentru ei cine vor să fie. Riscul suprapunerii acestei perioade tumultoase cu prezența activă pe platformele de socializare este de a absorbi trenduri, opinii populare și feluri de a fi împrumutate de la influenceri, celebrități și colegi de școală.
Această tendință a existat dintotdeauna. Ne comparam cu cei mai populari copii din școală, ne doream să ne îmbrăcăm precum celebritățile din revistele Bravo și Popcorn și ne lipeam cu scotch pe pereți postere uriașe cu actori chipeși sau actrițe perfecte și atrăgătoare. Nimic nou sub soare. Însă volumul de informație de acest tip era considerabil mai mic. La fel și feedbackul pe care îl primeai despre felul în care te prezinți în lume. Volumul de păreri era mai scăzut și mai ușor de gestionat. Când ai mii de urmăritori pe care nici nu îi cunoști, părerile se înmulțesc și presiunea de a performa pentru a te afirma în lumea virtuală crește.
“Copiii care frunzăresc postările de pe social media văd tot felul de imagini. Timpul petrecut pe astfel de aplicații se corelează direct cu stima de sine scăzută și nemulțumirea față de propriul corp. Platformele care pun accent pe selfie‐uri și like‐uri (cea mai notabilă fiind Instagramul, care are un adevărat cult pentru imaginea perfectă) validează idealuri corporale greu de atins”, menționează autoarele Cara Natterson și Vanessa Kroll Bennett, în cartea citată.
Ce putem face în acest sens?
- O variantă ar fi să nu îi dai pe mână copilului tău un smartphone până la o anumită vârstă. Să nu aibă deloc conturi de social media.
- Pentru cei care nu vor neapărat o soluție drastică, o soluție ar fi să discuți deschis despre ce se întâmplă în social media și să poți urmări, de la distanță, activitatea pe care ei o desfășoară online. Ține minte, totuși, că ei vor găsi mereu modalități de a te fenta.
- Păstrează o relație bună cu (pre)adolescentul tău. Petreceți timp de calitate împreună, desfășurați cât mai multe activități în familie și fii cu adevărat interesat(ă) de lucrurile care-l pasionează. Fii curioasă, fără să judeci, fără morală și fără să îl faci să creadă că îi minimalizezi preocupările. Dacă nu îi este teamă de evaluarea ta, îți va povesti cu deschidere lucrurile prin care trece, vei afla observațiile pe care le are cu privire la diferite situații și îți vei putea face o idee despre ce se întâmplă cu adevărat în viața copilului tău. Vei știi unde trebuie să intervii și care sunt acele lucruri care merită intervenția ta.
Cele mai multe prostii pe care le fac (pre)adolescenții dintotdeauna sunt simple răzvrătiri. Mici sau mari rebeliuni care îi ajută să își găsească locul în lume, să își creeze amprenta personală ca mai apoi să o folosească în viața de adulți. Indiferent ce se întâmplă, ei au nevoie ca cel puțin un adult să fie de partea lor, să știe că orice s-ar întâmpla există o persoană care observă cu înțelegere, gestionează cu blândețe și îndrumă fără judecăți de valoare.
