Alex este un băiețel de 9 ani, nu foarte diferit de alți copii de vârsta lui. Se trezește în fiecare zi la ora 6:00 pentru a ajunge la școală, merge la afterschool unde se relaxează puțin, își face temele și îi mai rămâne uneori timp de joacă cu prietenii, după care își urmează sârguincios programul de activități extrașcolare: pictură, engleză, tenis. Ajunge acasă seara și încearcă să își strecoare joacă, tabletă, desene animate printre cină și pregătirea pentru ziua următoare.
Asemenea multor copii de vârsta lui, adoarme în jurul orei 22:00 și a doua zi o ia de la capăt.
Nu, weekendul nu îi este de ajuns să se recupereze. În mod surprinzător, performanța lui școlară începe să scadă, iar părinții hotărăsc să înceapă meditații la matematică pentru a ține pasul.
Ce este în neregulă cu aceata intervenție?
Încearcă să combată dificultatea întâlnită pe plan cognitiv cu mai multă practică cognitivă fără să ia în calcul aspecte de bază, ca de exemplu somnul. Creierul, înainte să producă idei geniale, este un organ ce are nevoie de hrană și odihnă.
Dacă nu îi satisfacem nevoile de bază este nerealist să pretindem din partea copilului să fie motivat, la capacitatea sa maximă de lucru, implicat și curios.
Întâlnim tot mai des copii obosiți, plictisiți, supra-stimulați, cu o calitate a somnului redusă de toate gadgeturile ce îi înconjoară, fără energie sau dorință de provocare. Iar primul gând este să mergem la psiholog, poate va găsi acesta cheița de care să învârtă și să îl remonteze, să îl reîmprietenească cu școala și cu învățatul în general. Să nu uităm totuși că o minte strălucită necesită un creier odihnit.
Ar trebui să luăm mai în serios ora la care ne culcăm copiii!
Studiile în neuroștiințe au identificat corelația dintre absența unei ore de somn din programul copilului și scăderea performanței școlare cu un punct sau două. De asemenea, mersul la culcare după un program regulat în perioada copilăriei poate reprezenta un predictor pentru performanța academică din viitor, conform studiului realizat de Y.Kelly, J. Kely și A. Sacker “Time for bed: associations with cognitive performance in 7-year-old children: a longitudinal population-based study” și publicat în Jurnalul de Epidiologie și Sănătate Comunitară.
Efectele negative ale lipsei de somn la copii:
Somnul și stări fluctuante de dispoziție.
Atunci când copilul tău “se trezește cu fața la cearșaf” sau poate în mijlocul zilei începe să piardă controlul propriilor reacții în mod regulat este un semn de oboseală cronică. Copiii privati de somn în mod constant pot suferi de anxietate sau chiar depresie, fiind tot mai dificil să se relaxeze seara înainte de culcare și intră astfel într-un cerc vicios.
Somnul și creșterea în greutate.
Hormonii ce indică foamea sau dau senzația de sațietate sunt dereglați în momentul în care starea de oboseală persistă. Ca rezultat copilul va avea tendința să mănânce mai mult și mai bogat în carbohidrați și nu mai primește semnale că este timpul să se oprească. Creșterea în greutate atrage după sine o dispoziție negativă, imagine corporală nesatisfăcătoare și chiar retragerea din mediul social.
Somnul și amintirile false.
În timpul somnului, informațiile acumulate în memorie se reorganizează și se transformă în amintiri pe termen lung. Atunci când copilul este privat de somn, acest proces este mult afectat, ba mai mult, evenimentele se amestecă în memorie și formează amintiri false.
Atunci când copilul este convins că un gest întâmplător al unui alt copil este de fapt un act răutăcios intenționat, raționamentul său începe să dea erori datorită lipsei de odihnă și își va întări aceste credințe prin amintiri neconforme cu realitatea.
Somnul și interacțiunile sociale.
Pentru a avea comportamente sociale adaptative, este nevoie de o serie de abilități ce implică recunoașterea emoțiilor celorlalți, citirea expresiilor faciale și a semnalelor sociale (numite și teoria minții) ce îi permit copilului să își facă prieteni și să evite dinamici nesănătoase.
În absența somnului regulat, aceste funcții sunt suspendate și apar distorsiuni în percepția copilului. Relațiile sociale de la școală ocupă un rol important în capacitatea copilului de a se implica în activități de învățare și astfel performanța școlară poate avea de suferit.
Somnul și autocontrolul.
Absența somnului afectează performanța funcțiilor executive, acea activitate localizată în zona prefrontală a creierului ce este responsabilă de discernământ, decizie, concentrare, autocontrol sau tranziția între diferite sarcini.
În ultimii ani, a fost recunoscută tot mai mult importanța dezvoltării acestei zone la copii încă de timpuriu și rolul său în atingerea performanței în general. Atunci când copilul nu este odihnit corespunzător această funcție a creierului este suspendată, iar reacțiile sale vor fi lipsite de control.
Efecte pozitive ale somnului în viața copilului tău:
Somnul sprijină învățarea.
În timpul somnului, conexiunile neurale formate în urma învățării unui material nou se consolidează și împreună cu informația deja existentă formează rețele noi. Spre deosebire de adulți, copiii beneficiază mai mult de pe urma somnului deoarece rețin mai mult din cele învățate înainte de culcare.
Somnul sprijină memoria motrică.
După o ședință de sport, anumite mișcări au fost practicate și așezate în memoria de scurtă durată. Însă în timpul somnului, aceste mișcări se fixează, trecând în memoria de lungă durată. Când va relua antrenamentul, copilul nu o va lua de la capăt, ci va construi pe schemele motrice deja învățate.
Somnul sprijină creativitatea.
Într-o anumită fază a somnului, creierul combină informația acumulată și se “joacă” cu ea pentru a obține un produs nou. În acel moment copilul poate găsi răspunsul la probleme ce îl preocupa, soluții pentru situații sociale dificile și chiar idei originale pe care să le expună apoi celorlalți.
Thomas Edison, cunoscut pentru modul în care își folosea fazele de somn pentru a-și crește creativitatea, ne-a oferit becul, sprijinind astfel învățarea la orice oră, dar și lumina artificială, dușmanul somnului.
Atunci când copilul se uită la televizor, se joacă pe tabletă sau urmărește pe YouTube videoclipuri cu 2 ore înainte de culcare, producția de melatonină este inhibată, adoarme mai greu, iar calitatea somnului este mult scăzută. Copilul va adormi până la urmă de oboseală, deoarece corpul îi cere asta, dar beneficiile somnului prezentate mai sus sunt reduse.
Câte ore ar trebui să doarmă Alex la cei 9 ani ai săi? Între 10 și 11 ore în fiecare noapte.
Câte ore pierde constant datorită programului său de somn? 2 – 3 ore zilnic.
Calculate la un an școlar, putem spune că Alex suferă de o privare de somn serioasă, iar notele tot mai mici la matematică nu sunt pentru că nu învață deajuns, ci pentru că nu învață cu o minte limpede, cu concentrare și o dispoziție generală pozitivă.
Citește și ”Copilul Conștient”, de Susan Kaiser Greenland, cartea care te învață tehnici care să permită copilului să acorde o atenție mai mare gândurilor, sentimentelor și emoțiilor sale. El se va putea concentra mai bine la școală, va fi mai empatic și mai atent la tot ceea ce i se întâmplă. Va trăi conștient! Detalii AICI.
Alina Oprea, psiholog si psihoterapeut, a început lucrul cu copiii din aria cea mai dificilă și dureroasă a nevoilor speciale, autismul. Antrenarea și dezvoltarea limbajului a reprezentat mereu un punct de concentrare în acest domeniu. Studiul psihologiei, formarea în psihoterapie și multe alte cursuri de pregătire i-au deschis treptat interesul către arii noi, abordând limbajul și dezvoltarea lui la bebeluși în cadrul programului de Signing. Observând ce posibilități de dezvoltare are limbajul în contact cu limbile străine și grupul, dar și cum influențează acest lucru gândirea în general, a implementat programul de engleză pentru preșcolari în cadrul EKA (la care participă copii între 6 luni și 4 ani). În toată această perioadă a continuat să lucreze cu copiii ca psihoterapeut.
Alina scrie o serie de articole pe blogul EKA despre psihologia copilului mic și relația lui cu o limbă străină. Mai multe despre abordarea ei, în special în ceea ce privește învățarea unei limbi străine de timpuriu, aici.