Mitul copilului răsfățat. Sunt copiii de azi mai narcisiști și mai egoiști?

TOTUL DESPRE MAME
mitul copilului răsfățat
Foto: Tim Arnold (Flickr / Creative Commons)

Una dintre cele mai răspândite credințe de la ora actuală este că, în ziua de azi, copiii sunt mult mai răsfățați, mai narcisiști, mai egoiști și mai cocoloșiți decât cei din generațiile anterioare. Multe dintre persoanele ajunse la vârsta a treia, dar și părinții ai căror copii s-au făcut mari, îi privesc cu dezaprobare pe părinții copiilor mici de azi, care de multe ori tind să aibă vederi mai democratice, să fie mai permisivi și să îi lase pe copii mai liberi decât au fost ei în copilăria lor.

Criticii sunt de părere că acești părinți permisivi și prea protectivi vor crește copii răsfățați, lipsiți de curaj, de ambiție și de determinare, și care în momentul când vor da piept cu lumea vor fi total nepregătiți pentru încercările și obstacolele pe care le vor avea de înfruntat.

Însă celebrul scriitor american Alfie Kohn, autor a numeroase cărți de parenting, de psihologie și de educație, are o cu totul altă părere.

Există oare copii răsfățați?

În cartea sa Mitul copilului răsfățat. Să punem sub semnul întrebării stereotipurile despre copii și părinți, Alfie Kohn demontează acest mit. Analizând scrierile unor autori din ultimii 150 de ani, Alfie Kohn a descoperit că, de fapt, mitul copilului răsfățat se perpetuează de la o generație la alta și că cei care critică generația de copii de azi pentru că ar fi răsfățați au fost și ei la rândul lor aspru criticați de generația de dinaintea lor chiar din același motiv: acela că ar fi fost ținuți în puf.

„Persoanele mai în vârstă au susținut dintotdeauna că cei mici sunt neobișnuit de răsfățați sau că tinerii sunt egocentrici – însă cineva poate să susțină contrariul, și anume că tinerii de astăzi sunt mai toleranți decât părinții lor și că își doresc în mod autentic să facă lumea un loc mai bun”, scrie Alfie Kohn în cartea sa, potrivit berkeley.edu.

Mitul copilului răsfățat. Să punem sub semnul întrebării stereotipurile despre copii și părinți

În Mitul copilului răsfățat. Să punem sub semnul întrebării stereotipurile despre copii și părinți, Alfie Kohn sugerează că problema este, de fapt, alta: tabăra tradiționaliștilor încearcă să îi învețe pe copii să fie supuși și să accepte controlul parental.

Iată câteva dintre părerile tradiționaliste criticate de Kohn: atitudinea pozitivă a părinților față de copil ar trebui să fie condiționată mai degrabă decât bazată pe dragoste necondiționată; nu toată lumea merită să reușească în viață; copiii ar trebui să experiementeze lipsurile ca să se autodisciplineze. Kohn arată că aceste păreri nu au nicio bază științifică.

În volumul Mitul copilului răsfățat. Să punem sub semnul întrebării stereotipurile despre copii și părinți, Alfie Kohn mai arată că nu există nicio dovadă că la ora actuală ar exista o „epidemie” de copii răsfățați și că aceștia ar fi mult mai numeroși decât în generațiile anterioare.

Mai mult, Kohn scrie și că părinții-elicopter (cei care acordă foarte multă atenție experiențelor și problemelor copilului) au mai degrabă efecte pozitive asupra evoluției celor mici.

Potrivit autorului american, amenințarea cea mai mare asupra educației copiilor e reprezentată nu de părinții prea indulgenți, ci de părinții care vor să îi controleze prea mult pe minori.

Mitul copilului răsfățat în România

Dintr-o perspectivă românească, se poate spune că în acest volum Alfie Kohn își plasează preocuparile între D-l Goe, celebra schiță a lui Caragiale, și Poziția copilului, filmul care a adus României Ursul de Aur la Berlin.

Astfel, în Mitul copilului răsfățat. Să punem sub semnul întrebării stereotipurile despre copii și părinți, analiza acoperă probleme ca permisivitatea și așa-zisul răsfăț, așa cum au fost expuse în presa ultimilor ani, care făcea un domn Goe din orice copil crescut democratic.

În același timp, în Mitul copilului răsfățat. Să punem sub semnul întrebării stereotipurile despre copii și părinți, Alfie Kohn reia, cu argumente noi și pe baza celor mai recente studii, temele analizate în cărțile sale anterioare și care definesc relația cu tinerele generații acasa și la scoală: iubire necondiționată, permisivitate, disciplină și autodisciplină, competitivitate și concursuri, pedepse și recompense.

Independența și autonomia sunt alte două idei pe care Alfie Kohn le aprofundează în ultima sa carte, de data aceasta încadrându-le în contextul unui fenomen al individualismului analizat din perspectivă culturală, istorică și politic-ideologică.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa