La 24 de ani, Andreea a început să aibă o relaţie nu tocmai potrivită cu mâncarea. În urmă cu un an anumite probleme de sănătate au împiedicat-o să mai meargă la sală şi să facă exerciţii fizice în mod regulat.
Lipsit de mişcarea cu care era obişnuit, corpul ei a început să se schimbe, iar ea a luat în greutate. La kilogramele în plus a contribuit şi mâncatul hedonic, căruia Andreea a i s-a dedat. Mănâncă destul de mult, chiar şi atunci când nu îi este foame, mănâncă de plăcere, iar după fiecare masă copioasă se simte extrem de vinovată faţă de ea şi corpul ei. Dacă atunci când se aşeză la masă, mâncarea îi este prieten, când se ridică, mâncarea reprezintă cel mai mare duşman al ei, care îi distruge corpul. Aşa gândeşte tânăra. E posibil ca Andreea să se împrietenească cu mâncarea şi să aibă o relaţie sănătoasă cu alimentele?
Digestia începe în creier, nu în stomac
Contrar a ceea ce ştim, digestia noastră începe cu adevărat în creier, nu în stomac. Când vedem mâncarea şi anticipăm plăcerea provocată de alimente, abia atunci corpul nostru este pregătit de digestie: salivăm şi stomacul face gălăgie (doar ştii expresia „îmi chiorăie maţele de foame”, nu?).
Chiar dacă mâncăm cea mai sănătoasă masă din lume, în cazul în care corpul nu este pregătit să o primească, mâncarea rămâne nedigerată în stomac şi ne provoacă o senzaţie de rău sau de balonare. Din contră, aţi observat cât de satisfăcute vă simţiţi după o masă bogată, servită atunci când eraţi flamânde?
Riscurile mâncatului de plăcere
Plăcerea este un element important care reglează apetitul. Dar mâncatul exclusiv de plăcere, fără să ţinem seama şi de senzaţiile transmise de corpul nostru, poate să ne facă mai mult rău decât bine. Mâncatul hedonic înseamnă a mânca de dragul gustului şi a senzaţiilor trăite în timpul consumului de alimente. Acest tip de alimentaţie activează sistemul de recompensă de la nivelul creierului şi favorizează mâncatul excesiv, aproape compulsiv. Iar pe termen lung are drept consecinţă acumularea de multe kilograme nedorite.
O cercetare efectuată în Italia pe un grup de tineri, cu vârse cuprinse între 21 şi 33 de ani, a demonstrat că mâncatul de plăcere activează unul dintre hormonii care stimulează foamea. Mai mult, la nivelul creierului sunt activaţi aceiaşi receptori care sunt activaţi în cazul consumului de marijuana şi care fac individul să se simtă bine. Şi, logic, dacă te simţi bine, nu-i aşa că vrei mai mult?
Pentru tine mâncarea este prieten sau inamic?
„Ghidul Headspace pentru mâncatul conştient”, pe care îl puteți comanda online AICI vă oferă un scurt exerciţiu pentru a vă da seama ce reprezintă alimentele pentru fiecare dintre voi. Care sunt primele zece cuvinte care vă vin în minte atunci când vă gândiţi la mâncare? Gândiţi-vă la un aliment pe care îl consideraţi sănătos şi notaţi-vă primele trei cuvinte care vă vin în minte legat de el. Faceţi acelaşi lucru şi cu un aliment pe care îl consideraţi nesănătos.
Pentru a putea să aveţi o relaţie sănătoasă cu mâncarea, spune Andy Puddicombe, e important să înţelegeţi felul în care priviţi mâncarea în prezent, în acest moment.
Cum să faci din actul de a mânca o experienţă placută şi sănătoasă
Chiar dacă mâncatul de plăcere, adică mâncatul hedonist, este dăunător sănătăţii, acest lucru nu înseamnă că actul de a mânca nu poate fi o experienţă plăcută şi sănătoasă. Cum să reuşeşti acest lucru?
- Acordă-ţi câteva momente şi gândeşte-te la ce îţi doreşti să mănânci, la ce îţi cere corpul tău. Atunci când mănânci acele alimente de care ţi-e foame, te vei simţi mult mai satisfăcută.
- Mănâncă diversificat, savurează mâncarea şi nu aştepta să fii înfometată pentru a te aşeza la masă.
- Dacă eşti la masă, concentrează-te pe actul de a mânca, fără să faci şi altceva în acelaşi timp. Fii atentă la gustul mâncării, la arome, la textura alimentelor.
- Savurează mâncarea. Mestecă încet. Respiră adânc în timp ce mănânci. Corpul are nevoie de oxigen pentru a arde mâncarea pe care o consumăm. Există specialişti care consideră oxigenul ca fiind un „super-aliment”. De aceea se recomandă să stăm liniştiţi în timpul mesei şi să nu mâncăm pe stradă, în timp ce mergem.
- Încearcă ca locul în care serveşti masa să fie unul cât mai plăcut, în care să te simţi cât mai bine. Acest lucru va contribui cu siguranţă la plăcerea de a mânca.
Dacă ți s-a părut util acest articol despre alimentația copilului de 2 ani, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde vei putea găsi și alte articole cel puțin la fel de interesante.
Foto: Guliver
