Siguranța copiilor acasă. „Cum ar fi fost să nu fim pe fază când și-a pus scaunul să ajungă la balustradă?”

Laura Bogaciu, redactor
siguranta-copiilor-acasa
Locuința ascunde pericole pe care uneori le conștientizăm prea târziu. FOTO: Shutterstock

Teoretic, acasă ar trebui să fie locul în care copiii sunt în siguranță absolută. Realitatea, însă, demonstrează că nu este chiar așa. Cele mai frecvente accidente sunt cele casnice, iar dovezile sunt în camerele de gardă ale spitalelor de pediatrie.

Când fiică-mea și soțul ei și-au cumpărat locuința, imediat după ce au fost ridicate restricțiile impuse de pandemia de coronavirus, au fost fermecați de apartamentul de la ultimul etaj – patru -al unui bloc din Capitală. Practic, nu de apartament în sine, care are încăperile mici, aproape meschine, cât de terasa mai mult decât generoasă: 42,5 mp! Și-au spus că de va fi să mai fie vreodată o pandemie, măcar au unde să iasă din casă, la aer și lumină naturală.

Gresia – pericol de fracturi, umbrela – risc de lovituri

Victoria, nepoata mea, era doar în plan atunci, era al doilea obiectiv de atins, după locuință. S-au gândit inclusiv la copil când au preferat o casă cu terasă, dacă pentru una la curte nu le ajungea bugetul. Ei bine, a venit și copilul, și iar s-au felicitat pentru alegerea făcută, „că uite ce bine e și ce simplu și comod e să scoți pe terasă bebelușul în cărucior, să stea la aer”.

Copilul a crescut, a început să meargă, și a început și terasa să-și arate și micile neajunsuri. Când ploua sau ningea chiar și pentru noi, adulții, era periculos, pentru că gresia devenea ceea ce numeam noi Patinoarul „Mihai Flamaropol”. Au rezolvat acoperind-o cu tartan. Vara nu se poate sta acolo fără umbrelă pentru că soarele pârjolește de la răsărit până la apus. Umbrela – deși mare și grea, cu structură metalică – nu făcea față vântului care sus, la etaj, se simte al naibii de tare. Si adesea ne țineam de ea ca să nu o răstoarne peste noi. Deși nu pentru noi ne temeam… Așa că anul ăsta au montat un foișor, ale cărui „picioare” sunt bine înfipte în niște blocuri în care s-a turnat și ciment. Toate acestea au fost făcute având în vedere, în primul rând, siguranța copilului.

Și-a pus scaun ca să ajungă la balustradă

Având atâta spațiu pe terasă, au pus masă cu banchetă și scaune, iar pentru Victoria un ansamblu leagăn+tobogan. Desigur, toboganul este micuț, dar, chiar și-așa, pentru un copil de nici doi anișori, o cădere și de la un metru înălțime, cât au alea biete trei trepte, este suficientă pentru o entorsă sau fractură. Nu, nu s-a întâmplat asta, pentru că nu stă niciodată pe terasă nesupravegheată. Și asta fiindcă ne temem de cât de imprevizibili pot fi copiii. Cum ar fi fost să nu fi fost acolo atunci când a pus un scaun lângă balustradă, cu intenția de a se urca pe el ca să-l vadă pe prietenul ei, Tudor, aflat jos, în fața blocului, pentru că îi auzise vocea? Sau când a fost tentată să pună mâna pe grătarul încins, în care ardeau cărbunii, ca să înșface o pulpă de pui…

Dacă am fi așezat toboganul pe o latură a terasei, așa cum practic și estetic ar fi fost bine, pe cea mai înaltă treaptă Victoria ar fi fost la nivelul balustradei. Prin urmare l-am pus în centrul terasei, unde stă fix ca nuca în perete, dar copilul este în siguranță.

Aparent inofensiv, chiar și un tobogan micuț poate să pricinuiască necazuri destul de mari dacă un adult nu stă cu ochii pe copil. SURSA FOTO: Arhiva personală

Siguranța copiilor acasă. Descoperim pericole abia după ce se întâmplă o tragedie

Pentru un copil mic, în casă sunt multe pericole. Unele, cum sunt prizele sau aragazul, sunt primele care ne vin în minte. Dar nu sunt singurele. Și, din păcate, realizăm ce este periculos abia după ce se întâmplă necazul. Nu cred în „ceasul rău” și „ghinion”, cu atât mai puțin în „așa a fost scris să se întâmple”. Cred însă în responsabilitate, atenție, grijă și vigilență, chiar și cu riscul de a se considera că le duc la extrem. Când este vorba de siguranța copilului, nimic nu este prea mult, nimic nu este exagerat.

Bineînțeles că în acest articol nu se regăsesc toate acele pericole, mici sau mari, care pot exista acasă. Dar cunoașterea și evitarea măcar a acestora, tot e ceva.

Atenție mare când ieșiți din parcare!

Înainte de „a intra în casă” poate că ar fi bine să luăm în considerare și unele pericole din preajma ei. Și îmi vin în minte tragedii petrecute de-a lungul timpului, în mediul rural, de copii care au căzut în fântânile din gospodării. Fântâni care erau „deschise”, fără „capac” și sistem de siguranță, oricât de rudimentar ar fi el. Chiar și un bolovan.

Apoi, mă mai gândesc la părinții care dețin o mașină. Copiii mici, în special cei sub 6 ani, sunt deosebit de expuși riscului de accident pentru că pot fi imposibil de văzut din mașină, mai ales dacă se află imediat în spatele acesteia. Ei sunt imprevizibili, se pot mișca rapid și există marele risc să se afle în „punctul mort” și să nu fie văzuți în oglinzi. Chiar dacă mașina are senzori de parcare sau cameră video, este posibil să nu fie observați decât când este prea târziu pentru a opri mașina. Asigurați-vă întotdeauna că știți unde se află copilul înainte de a ieși cu spatele de pe locul de parcare, din garaj sau de pe aleea din curte.

Alte pericole pentru copiii familiilor care locuiesc „la curte” mai sunt reprezentate de zona piscinei, a grătarului, magaziei sau chiar cea de joacă. Căsuțele, leagănele sau toboganele, de exemplu, dacă nu au fost corect asamblate, ancorate sau asigurate, ar putea să cadă pe ei sau să-i rănească.

Bucătăria, una dintre cele mai periculoase zone ale casei

Unele măsuri de siguranță trebuie luate din timp, înainte ca bebelușul să înceapă să meargă de-a bușilea. Este vorba despre montarea de colțare la mesele joase sau chiar mutarea lor temporară într-un loc în care copilul nu ajunge. În locuințele care au scară interioară, montarea portițelor care să-i împiedice bebelușului accesul la scară este o măsură de siguranță esențială. De asemenea, sunt necesare dispozitive de siguranță sau zăvoare pentru a nu putea deschide dulapuri ori sertare. Gândiți-vă, de exemplu, la sertarele din bucătărie, unde sunt depozitate obiecte ascuțite sau tăioase. De altfel, bucătăria este una dintre cele mai periculoase zone ale casei. Montarea unei siguranțe pentru ușa cuptorului sau a protecției din jurul plitelor sunt măsuri necesare. Având în vedere că cei mici ar putea fi tentați să tragă de mânerul tigăilor aflate pe aragaz, folosirea unora cu mânere detașabile poate fi de ajutor.

Alte măsuri de siguranță a copiilor, acasă

  • Prizele, cablurile electrice și prelungitoarele sunt o categorie care necesită atenție sporită. Cele noi au protecție inclusă, iar pentru cele vechi se pot folosi capace speciale. Cablurile nu vor fi lăsate niciodată întinse.
  • Medicamentele se vor păstra într-un dulap încuiat, montat la o înălțime mai mare de un metru și jumătate. Nu trebuie lăsate pe masă și nici măcar în geantă, unde copilul să poată avea acces.
  • Detergenții și soluțiile de curățenie, de asemenea, trebuie depozitate într-un dulap încuiat, așa încât copilului să-i fie imposibil să intre în contact cu ele.
  • Mobilierul instabil sau o amplasare a lui care permite copilului să îl escaladeze sunt pericole reale. Dulapurile sau bibliotecile neancorate se pot răsturna peste un copil care se cațără, prin urmare fixarea lor în perete este cea mai bună soluție.
  • Un covoraș antiderapant în baie poate preveni accidentări provocate de alunecare, așadar luați în calcul și acest aspect când este vorba despre siguranța copilului.
  • Atenție la obiectele mici pe care copilul le poate înghiți. Și nu e vorba numai de jucăriile sau piesele de foarte mici dimensiuni, ci și de agrafe, bijuterii sau baterii mici, rotunde.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa