Cărţile perfecte pentru bebeluşi

Raluca Manea
cartile-perfecte-ale-bebelusului-totul-despre-mame

Cum arată cărţile perfecte pentru bebeluşi? Stai puţin… bebeluşii au nevoie de cărţi? Şi sunt de mai multe feluri? Ei, bine, DA este răspunsul la ambele întrebări.

Cei doi copii mai mari ai mei adoră cărţile, pe care le-am introdus din primele luni de viaţă. Sper ca şi al treilea, care are acum opt luni, să le calce pe urme.

Bebe are avantajul că, în ceea ce priveşte cărţile, se poate bucura de mai multe texturi

Cărţile de plastic moale pentru baie– sunt uşor de răsfoit şi fac din aventura băiţei o distracţie. De asemenea, sunt foarte uşor de curăţat şi pot fi testate cu guriţa fără probleme.

Cărţile textile, foşnitoare, cu diverse aplicaţii pluşate şi cu sistem de prindere de cărucior sunt o altă varianta preferată atât de cei mici, cât şi de mame, pentru că se spală  la maşină ori de câte ori e nevoie, sunt uşor de transportat şi pe cât de amuzante le poate face adultul să fie.

Cărţile de plastic tare, cu parte electronică şi cu diverse funcţii motrice sau de tip cauză -efect sunt jucării scumpe, însă doar unii bebeluşi sunt atraşi de ele. În vreme ce băieţii mei nu le-ar acorda nici o importanţă, fetiţa este topită după ele. Ele pot fi cumpărate într-o limbă străină  sau în română, după cum le socoteşti utile. Dacă ai introdus deja limba străină, consolideaz-o prin aceste jucării. Ulterior le poţi combina cu cărticele clasice, puzzle sau jucării pe aceeaşi tema (de pildă, a steluţei lucitoare) şi iese o joacă pe cinste la… engleză!  Mie îmi sunt de folos, recunosc, adaptările în limba română, pentru că fetiţei îi place să mă audă cântând la unison cu jucăria, iar eu sper că va prinde şi câteva cuvinte noi cu ocazia asta.

Cărţile de lemn–  da, aţi citit bine, există şi cărticele de lemn, avantajul lor fiind că sunt frumos colorate, numai bune de ros în perioada dinţişorilor şi foarte trainice.

Cărţile din carton gros vor stimula şi ele simţul gustativ, cu siguranţă. După primele colţuri roase am decis să pun cărticelele noastre favorite pe raftul de sus imediat ce le citeam. Le foloseam de mai multe ori pe zi, dar de fiecare dată se întorceau acolo unde bebe nu avea acces. În felul acesta, câteva cărţi absolut superbe au bucurat trei generaţii de bebeluşi în familia noastră, şi sper să nu se oprească aici.

Cărţile texturate – au inserate pe pagină diverse materiale, de la blăniţe, piele, pene şi până la cartoane striate sau cu protuberanţe, un deliciu pentru simţul tactil. Adulţilor le dau idei noi despre cum să le exploateze şi cuvinte diverse de introdus în vocabularul bebeluşilor.

Cărţile cu clapete sau părţi mobile, pop-up sau jetoane de tras sunt ideale pentru toddleri. Genul acesta este preferatul băieţelului meu cel mare, care şi acum, la aproape şapte ani, le îndrăgeşte pe cele potrivite vârstei lui, pentru că este pasionat de detalii.

Cărţile sonore sunt dintre cele mai iubite la noi acasă, fiindcă o fac pe fetiţa mea cu nevoi speciale foarte fericită. Ea adoră sunetele (de animale, de vehicole) şi a progresat foarte mult pe partea cognitivă datorită lor. Iar dacă printr-o carte din această apare şi un cocoş… atunci ea va fi în topul preferinţelor.

De departe, regina cărţilor pentru copii mici este acel quiet book (cartea pentru ora de linişte), făcută de obicei manual din fetru, cu pagini pline de activităţi educative (de învăţat culori, numere, hăinuţe, animale, etc.) De cele mai multe ori chiar mămicile meşteresc aceste cărticele, cu multă migală,  pentru prima aniversare a copilului lor, personalizând-o cu numele şi după preferinţele micuţului.

La noi acasă există o mică biblioteca specială, dedicată exclusiv cărţilor pentru copii de la 0 la 3 ani

Pe cele mai multe dintre ele le-am ales datorită imaginilor realiste (de tip fotografie), culorilor intense sau contrastante, textului limitat. Ilustraţiile lor sunt calde, dragălaşe, atunci când ies din creionul unui ilustrator. Ele sunt adesea de dimensiuni mici, pentru a fi uşor de manipulat de mânuţe grăsuţe.
Bebeluşul nu va avea răbdare pentru o poveste lungă, dar o cărticică de felul acesta se citeşte, în ritm alert, chiar şi într-un minut. De la acel minut se poate creşte progresiv timpul de lectură.
Nu insista să îi citeşti copilului dacă el nu are chef şi opreşte-te înainte că el să se plictisească! În felul acesta va asocia cititul cu o distracţie maximă, iar câştigul va fi pe termen lung.

Și dacă și tu simți nevoia să te relaxezi citind o carte, îți recomandăm volumul Parenting Necondiționat pe care îl găsești aici.

Citește și:
Un obicei pe care nu trebuie să îl sacrifici niciodată
Rolul poveştilor în viaţa copilului
6 motive pentru a merge cu copiii la bibliotecă
Cum învaţă copiii să citească?

 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa