Cele mai bune alimente pentru creierul bebelușului. Dacă vrei să ai un bebeluș isteț trebuie să te îngrijești de mintea lui încă din perioada sarcinii. Tot ceea ce mănânci, bei, trăiești se va răsfrânge asupra gradului său de inteligență. Acordă o importanță deosebită alăptării și diversificării corecte.
Din clipa în care ai aflat că vei deveni mamă trebui să fii mai atentă ca niciodată la ceea ce mănânci, în ce activități te implici, pentru că vrei să aduci pe lume un copil sănătos, voios și voinic! Îți dăm și noi o mână de ajutor, cu sfaturi utile legate de alimentația din sarcină și din primii ani de viață ai copilului.
Cele mai bune alimente pentru creierul bebelușului: marea aventură a sarcinii
Primele celule nervoase ale bebelușului apar la trei săptămâni petrecute în burtica ta, iar la finalul celei de a opta săptămâni de sarcină, cele două emisfere cerebrale ale bebeluşului sunt deja formate.
Lung de aproape 30 cm şi cântărind aproape 600 g, fătul are la sfârşitul lunii a cincea de viaţă intrauterină între 10 şi 100 de miliarde de neuroni care trebuie să se diferenţieze, să se ramifice şi să se interconecteze.
Toate funcțiile cerebrale depind de integritatea neuronilor şi de desăvârșirea comunicării dintre ei.
Asigură-i copilaşului tău un început perfect și respectă cele 3 reguli de bază:
Regula 1. Renunță la alcool!
Toți experții susțin la unison că nu este deloc bine pentru bebe dacă mama lui consumă alcool în timpul sarcinii. Creierul său se dezvoltă treptat în toate cele 40 de săptămâni, aşa că alcoolul îi poate afecta evoluţia în orice moment. Deci, în orice lună de sarcină te-ai afla, nu pune gura pe vreun pahar, oricât de slab alcolizat ar fi!
Bei tu, bea și bebe pentru că alcoolul trece prin placentă. El este unul dintre cei mai mari duşmani ai dezvoltării sistemului nervos. Consumat în sarcină, poate determina un complex de modificări ireversibile, atât ale sistemului nervos, cât şi ale altor organe.
Regula 2. Dietă simplă, după principii sănătoase
Sistemul nervos al bebeluşului are nevoie de aminoacizi esenţiali de calitate foarte bună pe care îi găseşti în special în produsele de origine animală. Specialiştii pe care i-am consultat spun că gravidei trebuie să i se asigure un regim alimentar echilibrat, diversificat, cu alimente uşor digerabile şi asimilabile.
Dieta ta din timpul sarcinii trebuie să asigure un spor caloric moderat. Este bine să fie bogată în vitamine şi săruri minerale, să fie normoglucidică, uşor hiperprotidică (cu proteine mai multe) şi hipolipidică. Alimentele să fie întotdeauna proaspete, preparate cât mai simplu şi repartizate în mai multe mese. Pentru a-ţi asigura un tranzit normal nu trebuie omise alimentele cu fibre (legume, fructe).
Regula 3. Ia zilnic acid folic
Acidul folic este o vitamină B solubilă în apă (adică nu se poate reţine, la nivelul organismului), care ajută la formarea celulelor sănătoase. Trebuie administrată zilnic, pentru a preveni apariţia defectelor de tub neural (incompleta dezvoltare a creierului sau a măduvei spinării). Studiile au dovedit că administrarea, cu cel puţin 3 luni înainte de concepţie, previne cu 75% cazurile de defecte ale tubului neural.
Cele mai bune alimente pentru creierul bebelușului: reguli de bază în primul an
Specialiştii afirmă că alimentația incorectă afectează nu numai dezvoltarea fizică, ci şi pe cea psihică. Ca să se dezvolte, creierul are nevoie de glucoză, de vitamine, de minerale.
Lipsa vitaminelor şi a mineralelor care se găsesc în legume şi fructe duce la deficit de magneziu, de vitaminele B1, B6, B12 etc. Copilul tău are un asemenea deficit dacă este irascibil, obosit, palid, performanţe intelectuale mai mici.
Vrei un copil deştept? Există date care arată că restricţia sau calitatea mai slabă a unor proteine din alimentaţia copilului, în perioada până la 3 ani, influenţează, pe termen lung capacitatea intelectuală. Sistemul nervos, definitiv construit şi care greu poate să fie ulterior influenţat, dacă n-a avut în alimentaţie, la momentul dezvoltării, toate elementele necesare – nu numai dezvoltării anatomice, dar şi a conexiunilor dintre nervi, care reprezintă baza inteligenţei omului – va fi, cu certitudine afectat.
Obligatoriu zi de zi
Există 7 grupe de alimente din care trebuie să-i dai, în fiecare zi câte ceva. Cereale şi derivate (pâine, paste, covrigi etc.); legume şi fructe proaspete (legumele – salată sau preparate); laptele şi derivatele, brânzeturile, oul – care nu trebuie să lipsească din alimentaţia copilului; grăsimile animale care trebuie date cu prudenţă (unt, margarină, ulei); zahărul şi derivatele.
Top 5 cele mai bune alimente pentru creierul bebelușului:
1. Laptele de mamă este indubitabil pe primul loc!
Pentru bebeluși laptele matern peste cea mai bună alegere în primul an de viață. Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusiv la sân primele 6 luni. Oricât de grele ar fi primele zile imediat după naștere, insistă să-ți alăptezi bebelușul.
Iată doar câteva din principalele beneficii ale acestuia:
• Compoziţia laptelui matern este ideală pentru sugar, adaptându-se la posibilităţile digestive reduse ale acestuia şi ferindu-l de anemie.
• Este perfect adaptat nevoilor de creştere ale copilului.
• E un aliment viu, care conţine celule şi substanţe cu rol antiinfecţios, ce-l vor apăra pe micuţ de boli (diaree, răceli, infecţii respiratorii);
• Lipidele din laptele de mamă ajută la dezvoltarea optimă a creierului celui mic.
• Laptele matern conţine toate „materialele de construcţie” şi sursele de energie pentru dezvoltarea bebeluşului.
Locul 2: Cerealele asigură glucide de calitate
Cerealele (grâul, orzul, ovăzul, secara, meiul, orezul şi porumbul) sunt cea mai puternică sursă de glucide de calitate. Amidonul conţinut în procente, în funcţie de aliment (40-50 % pâine integrală, 80 % griş), este cel mai important. Caloriile furnizate de glucide asigură cel puţin jumătate din totalul caloriilor zilnice.
Cu toate că proteinele aduse de ele sunt puţine (10-15 % din masa lor) şi sunt de calitate mai „slabă” (nu conţin toţi aminoacizii esenţiali), ele „recuperează” handicapul prin mineralele şi vitaminele pe care le conţin: fier (din mălai, făină integrală), magneziu ( din fulgi de ovăz, orez, mălai, pâine integrală), cupru ( din pâine integrală şi intermediară), fosfor (din orz, mălai, pâine integrală), zinc (din grâu, orz), vitaminele B1, B2, B6, K, PP, acid pantotenic.
Le lipsesc vitaminele A, D, C şi Calciul. Procedeele de prelucrare industrială (măcinare, decorticare) duc la pierderea unei părţi din vitamine şi de aceea „cerealele” pentru micul dejun sunt „fortifiate” cu o mulţime de vitamine şi minerale.
Locul 3: carnea și peștele
În România, este recunoscut faptul că o mare parte dintre sugari (aproximativ 50 %, conform unui studiu efectuat de Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu” din Bucureşti) suferă de anemie provocată de carenţa de fier din alimentaţie. Fierul joacă un rol esențial în dezvoltarea intelectuală a celor mici, iată ce trebuie să faci pentru ca bebe să fie și sănătos și deștept!
Anemia poate fi prevenită
Depozitele de fier cu care se naşte micuţul se formează, în cea mai mare parte, în ultima lună de sarcină şi îi asigură o „autonomie” de maximum şase luni (mai mică la cei alăptaţi artificial cu formule sărace în fier), după care fierul trebuie luat din alimentaţie.
Tocmai de aceea, diversificarea alimentaţiei include obligatoriu în jurul vârstei de 5-6 luni (chiar mai devreme la micuţii alimentaţi artificial) carnea de vită sau de pui (carnea de porc şi de oaie va aştepta până după trei ani). Ficatul de pasăre (10-14 mg fier la 100 de grame) poate fi dat chiar de la şase luni.
Fierul conţinut în carne (3-5 mg la 100 de grame) se absoarbe cel mai uşor, circa 20-22 %, procent ce poate fi mărit când cărniţa este asociată cu puţină vitamina C (din piureul de cartofi, salată de roşii, suc de portocale, salată verde, etc.).
Pentru a înţelege cât de uşor şi de bine se absoarbe fierul din carne,numai 3 % din fierul conţinut în ou este absorbit digestiv, iar cel conţinut în legume şi vegetale cu frunze verzi (broccoli, salată etc.) se absoarbe chiar şi mai puţin (de 10 ori mai puţin decât cel din carne).
Acesta din urmă poate fi şi el absorbit într-o cantitate mai mare dacă este însoţit de vitamina C. De asemenea, s-a observat că fierul „animal” creşte de circa 4 ori absorbţia fierului „vegetal”, când se întâlnesc la aceeaşi masă: de exemplu, paste cu carne de vacă.
Câtă carne îi dai?
La vremea diversificării alimentaţiei, carnea nu trebuie privită doar ca un „munte de fier”! Ea mai are şi alte calităţi! Proteinele din carne, de cea mai bună calitate, furnizează aminoacizi esenţiali, care nu pot fi sintetizaţi de organism şi care trebuie luaţi din alimentaţie.
Pe lângă fier, carnea conţine şi multe alte minerale foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului: fosfor, zinc, magneziu, seleniu. Peştele (cel alb este acceptat în dietă după ce voinicul a împlinit 10 luni) este alimentul cel mai bogat în iod (100-500 gama la 100 de grame).
Şi vitamine se găsesc în carne, mai ales grupul B-urilor şi cu precădere B12.
Peștele- sursă excelentă de istețime
Vitamina liposolubilă A (importantă pentru menţinerea sănătoasă a tegumentelor şi mucoaselor, element-cheie în mecanismul vederii) şi D (celebra vitamină antiRahitism) se găsesc în cantităţi mari în peştele gras.
Pe vremea noastră părinții ne dădeau untură de peşte, grăsimea de peşte, foarte la modă pe vremea aceea, conţine nu numai vitamină A şi D în cantitate mare, ci şi o bogăţie de acizi graşi polinesaturaţi esenţiali (nici ei nu pot fi sintetizaţi în organism), necesari pentru o bună dezvoltare psihomotorie a organismului.
Locul 4: Legumele
Legumele din alimentația copilului tău îi oferă multitudine de vitamine – cu excepţia vitaminelor D şi B12 legumele le conţin pe toate celelalte: vitamina A (morcovi, roşii, conopidă, varză, pătrunjel, fasole verde), vitamina E (castravete, spanac, broccoli) vitamina K (morcovi, păstârnac, sfeclă, roşii, cartofi, spanac, conopidă, varză), B1, B2, B6, acid folic (spanac, broccoli, nap verde), vitamina C (roşii, cartofi, varză crudă) – cea mai sensibilă la prelucrare, fiind totodată o excelentă sursă de minerale (Fe, Ca etc.).
Un alt plus al lor îl constituie „bagajul” de hemiceluloză şi pectine – glucide ce nu pot fi digerate de om şi care vor rămâne în tubul digestiv jucând un rol important în reglarea tranzitului intestinal.
Dar, pentru a fi corecți până la capăt trebuie amintite şi lucrurile la care legumele nu excelează: conţinutul redus de calorii pe suta de grame, efectul potenţial iritant asupra mucoasei intestinale dacă micuţul a mâncat o cantitate prea mare de legume (efect concretizat în diaree) şi sărăcia în proteine de calitate (excepţie făcând doar soia).
Locul 5: Oul
• Este alimentul cu cea mai mare concentraţie de substanţe nutritive.
• Conţine aminoacizi esenţiali, pe care organismul nu-i poate forma, dar care îi sunt indispensabili.
• Toate grăsimile oului sunt concentrate în gălbenuş, iar dintre ele, lecitina este deosebit de importantă pentru cel mic, stimulându-i activitatea nervoasă.
• Alte componente de bază sunt: colesterol, fierul, fosforul, calciul, zincul, magneziul, vitamina A, vitamina D3,complexul de B-uri (esențial în dezvoltarea procesorul psihice).
• Un ou întreg conţine în jur de 80 de calorii, variind în funcţie de dimensiune.
• Prima dată, îi vei da lui bebe un sfert de gălbenuş, fiert tare. Cel mai bine este să i-l amesteci cu piureul de cartofi. Îi va plăcea mai mult şi se digeră mai uşor. Faci pauză o zi şi apoi îi mai dai un sfert de ou. La început, în zilele în care îi dai ou, nu-i mai dai carne.
• Conţinutul echilibrat de aminoacizi esenţiali (pe care organismul nu-i poate forma, dar care îi sunt indispensabili) este o altă calitate deosebită a lui.
• Toate grăsimile oului sunt concentrate în gălbenuş, şi nu sunt deloc puţine! Dintre ele, lecitina este deosebit de importantă pentru copilaş (şi nu numai), stimulându-i activitatea nervoasă.
• Colesterolul bun din ou are un rol important în dezvoltarea copilului tău.
• Fierul se găseşte din plin, concentrat în gălbenuş, ca şi alte substanțe esențiale precum: fosforul, calciul, zincul, magneziul etc.
• Vitamina A este o altă componentă importantă a acestui aliment. cât găina este hrănită mai natural, cu atât oul este mai bogat.
• Vitamina D3, complexul de B-uri din ou pun umărul la dezvoltarea intelectuală a copilului tău.
