Articol realizat în parteneriat cu

„Putem avea o viață de calitate doar dacă avem o natură de calitate”- De ce trebuie educați copiii să protejeze resursele naturale

Theodora Fintescu, redactor
rauri de captare apa
Apa Nova capteaza apa din râurile Arges si Dâmbovita și o tratează în stațiile Crivina, Rosu si Arcuda.

Ce legătură există între o olimpiadă despre apă și biodiversitate și viitorul copiilor noștri? Una mai puternică decât ai crede. În interviurile de mai jos, Erika Stanciu – expert în biodiversitate – și Andrei Hoștiuc – director general adjunct al Apa Nova – explică de ce proiecte ca olimpiada „Natura dintre Ape” sunt esențiale pentru viitorul celor mici: îi învață să iubească natura, îi ajută să înțeleagă legătura dintre calitatea vieții și calitatea mediului și, mai ales, îi provoacă să devină cetățeni implicați, nu spectatori.

Olimpiada digitală „Natura dintre Ape” se adresează elevilor din clasele a II-a până la a VII-a, din București și județul Ilfov. Inițiată de Apa Nova București, o companie Veolia, și dezvoltată în parteneriat cu EducatiePrivata.ro, competiția urmărește să inspire generația tânără și să crească interesul acesteia pentru științele naturii și protecția ecosistemelor.

Erika Stanciu, expert în biodiversitate

Totul Despre Mame: Cum pot proiecte educaționale, precum Olimpiada „Natura dintre Ape”, să stimuleze tinerii și comunitățile să adopte măsuri concrete pentru protejarea mediului și a biodiversității? 

Erika Stanciu: Proiectele de acest gen contribuie cu siguranță la conștientizarea participanților. Aduc în atenția lor valorile naturale și îi fac să-și pună întrebări, să se gândească la rostul și importanța lor. Aud de ele, chiar învață despre ele – este primul pas și poate cel mai important în conștientizarea faptului că noi, oamenii, avem nevoie de aceste valori și că ar trebui ca fiecare dintre noi să contribuie la conservarea lor.

Ce inițiative ar trebui implementate pentru a sprijini tinerii în înțelegerea și protejarea biodiversității? 

Erika Stanciu: Se discută frecvent despre introducerea unor materii legate de acest subiect în curricula școlară. Eu cred că este nevoie de acest lucru, dar și de implicarea activă a tinerilor în discuții și dezbateri despre modalități de conservare a biodiversității. Propark Fundația pentru Arii Protejate a derulat un proiect pilot pentru constituirea unor consilii de tineret pe lângă administrațiile de parcuri naționale și naturale. Implicarea tinerilor în aceste consilii presupune ca ei să învețe despre aria protejată și despre conservarea biodiversității pentru a putea veni cu idei și propuneri de soluții practice și pentru a avea un dialog constructiv cu administratorii și cu consiliile științifice ale acestor parcuri. Și ar mai fi nevoie de inițiative și proiecte care să stimuleze la voluntariat în ariile protejate sau în proiecte de conservare a naturii, un voluntariat serios, care aduce cunoștințe și satisfacții tinerilor, dar și beneficii pentru natură.

Care sunt cele mai mari provocări în promovarea biodiversității în România? 

Erika Stanciu: Dacă ar fi să menționez cele mai mari provocări, din punctul meu de vedere aceste ar fi lipsa resurselor pentru conservarea naturii și nivelul (încă) redus de conștientizare a importanței biodiversității, a naturii pentru om.

Când zic lipsa de resurse, nu mă refer doar la resurse financiare și materiale pentru managementul ariilor protejate și pentru proiecte de conservare, dar și la faptul că, avem – încă – relativ puțini specialiști și profesioniști în domeniul conservării naturii. Iar sprijinul pentru acești profesioniști este aproape inexistent la noi în țară. 

Iar nivelul de înțelegere a importanței naturii pentru om, a faptului că putem avea o viață de calitate doar dacă avem o natură de calitate, bine conservată și utilizată cu responsabilitate este încă destul de redus. Lipsa aceasta de înțelegere permite ca interesele economice să fie cele care primează. Încă ne amăgim că dacă vom avea o economie dezvoltată, vom avea tot ce trebuie pentru o viață de calitate. 

Ce rol joacă educația ecologică în crearea unor politici publice eficiente pentru protejarea biodiversității și cum ar putea fi acestea aplicate mai eficient la nivel național? 

Erika Stanciu: Dacă vorbim de educația ecologică a copiilor și tinerilor, sperăm ca programele și activitățile de educație pentru natură care se fac în prezent să contribuie la creșterea unei noi generații de factori de decizie și politicieni, care nu mai ignoră și nu mai tratează superficial importanța biodiversității. Dar oare avem programe de educație ecologică suficiente astăzi? Ceea ce se întâmplă acum în acest sens va influența cu adevărat atitudinea și acțiunilor generațiilor viitoare în favoarea conservării biodiversității? Grea întrebare! Dar cu siguranță au și vor avea impact suficient de mare asupra unora pentru a-i determina să se implice activ în conservare, poate chiar la nivelul îmbunătățirii sau inițierii de politici publice eficiente pentru menținerea resurselor naturale prin protecție sau management responsabil.

Și poate că ar trebui să vorbim mai des și să acționăm pentru educarea ecologică a celor ce iau decizii astăzi, a celor care inițiază planuri și proiecte ce pot avea impact major asupra biodiversității, asupra climei și, ca urmare, asupra vieții noastre în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat. Cum anume putem educa factorii de decizie de astăzi? Poate provocându-i mai des la dezbateri, implicându-i în parteneriate și proiecte de conservare a naturii, cerându-le socoteală pentru planurile și proiectele pe care le aprobă sau le promovează.

Care sunt principalele beneficii ale colaborării între instituțiile publice, organizațiile non-guvernamentale și marile companii în proiecte de educație ecologică, cum este Olimpiada „Natura dintre Ape”? 

Colaborările de acest gen creează oportunități pentru începerea unor discuții legate de biodiversitate între actorii implicați, contribuind astfel la la conștientizarea importanței naturii pentru dezvoltarea durabilă. Aceste proiecte stimulează actorii implicați să aloce resurse pentru educație ecologică, oferind oportunități de contribuție reală la eforturile de educație pentru natură. Prin asemenea proiecte, instituțiile publice răspund obligației de contribui la menținerea unui mediu sănătos, companiile direcționează fonduri din profitul lor în beneficiul tinerilor, iar organizațiile neguvernamentale valorifică cunoștințele și experiența acumulate în domeniul conservării biodiversității, împărtășindu-le cu tinerii și inspirându-i să se implice activ pe viitor în proiecte similare. Cu cât avem mai multe proiecte de acest gen, inițiate și implementate prin colaborare sau chiar parteneriate între diverse tipuri de entități, cu atât avem mai multe șanse să creștem o generație conștientă de importanța biodiversității, care să știe cum anume pot acționa pentru a menține și pentru a reface valorile de biodiversitate în țara noastră.   

Andrei Hoștiuc – director general adjunct al Apa Nova

Totul Despre Mame: Care considerați că va fi impactul pe termen lung al Olimpiadei „Natura dintre Ape” asupra tinerelor generații din România?

Andrei Hoștiuc: Pe termen lung, Olimpiada „Natura dintre Ape” are potențialul de a schimba fundamental mentalități și relația noilor generații cu mediul înconjurător. Obiectivul nostru nu este doar de a transmite informații, ci de a forma atitudini și comportamente sănătoase, pe termen lung – de la respectul pentru natură, până la implicarea activă în protejarea biodiversității. Printr-un format modern și accesibil, „Natura dintre Ape” contribuie la formarea unei generații care înțelege că natura este prietenul nostru și trebuie protejată și tratată ca atare.

Cum credeți că acest proiect va influența percepția comunității locale cu privire la importanța gestionării responsabile și sustenabile a resurselor de apă?

Andrei Hoștiuc: Olimpiada „Natura dintre Ape” acționează ca un catalizator pentru o schimbare de mentalitate în comunitate. Implicarea elevilor, profesorilor și părinților generează o înțelegere mai profundă a biodiversității și a necesității de a o proteja.

Fiind o companie implicată direct în gestionarea și protejarea resurselor de apă, facem tot ce ține de noi nu doar pentru a ne face bine treaba – ceea ce implică investiții permanente în infrastructura de apă și canalizare, precum și eficientizarea costurilor operaționale, dar și pentru a avea un impact pozitiv permanent în comunitățile în care ne desfășurăm activitatea. Iar Olimpiada ”Natura dintre Ape” este un exemplu de astfel de inițiativă, adresată tinerei generații, pentru că e esențial ca educația să înceapă de la vârste fragede.

În ce fel poate această inițiativă să sprijine obiectivele globale de sustenabilitate ale Veolia și să contribuie la inițiativele internaționale pentru protecția resurselor naturale și educația ecologică?

Andrei Hoștiuc: Olimpiada „Natura dintre Ape” reflectă angajamentul Grupului Veolia, din care Apa Nova București face parte, de a integra sustenabilitatea în toate dimensiunile activității sale, inclusiv în relația cu generațiile viitoare. Educația ecologică reprezintă o prioritate strategică, iar acest proiect susține direct promovarea unui model de dezvoltare responsabil, centrat pe conservarea resurselor de apă și protejarea biodiversității. Transpunem astfel, la nivel local, obiectivele globale ale companiei privind protejarea ecosistemelor și implicarea comunităților în tranziția ecologică.

Ce lecții considerați că pot învăța tinerii dintr-un proiect educațional axat pe protecția mediului și cum poate Veolia să extindă această educație prin alte proiecte similare?

Andrei Hoștiuc: Abordarea noastră mizează pe implicarea activă a tinerilor, pentru ca aceștia să deprindă valori sănătoase și abilități practice, utile pe termen lung. Prin proiecte precum „Natura dintre Ape”, ei descoperă legătura dintre natură, resurse și viața cotidiană. Înțeleg importanța gesturilor mici – de la consumul responsabil de apă, până la observarea ecosistemelor din jurul lor. Apa Nova București continuă această misiune și prin alte inițiative – precum programul de conservare a biodiversității din stațiile Arcuda și Crivina, care acoperă 169 de hectare și adăpostesc peste 200 de specii.

Prin această olimpiadă, ne propunem să educăm și să inspirăm noile generații să înțeleagă importanța biodiversității și să devină ambasadori ai protejării mediului înconjurător. Acum, lucrăm deja pentru a extinde competiția „Natura dintre Ape” la nivel național, ca urmare a feedbackului pozitiv primit din partea participanților. Acest lucru ne onorează și ne obligă în același timp!

Te-ar mai putea interesa