Olimpiada digitală „Natura dintre Ape” e plină de provocări și descoperiri pentru elevii pasionați de natură. Concursul se adresează copiilor din clasele a II-a până la a VII-a, din București și județul Ilfov. Inițiată de Apa Nova București, o companie Veolia, și dezvoltată în parteneriat cu EducatiePrivata.ro, competiția urmărește să inspire generația tânără și să crească interesul acesteia pentru științele naturii și protecția ecosistemelor.
Ca să aflăm cum poate un astfel de concurs să transforme atașamentul copiilor față de natură într-o misiune de protejare a mediului pe termen lung și cât de important e să îi implicăm pe tineri, de cât mai timpuriu, în căutarea de soluții, am stat de vorbă cu dr. Iulia Miu, cercetător în biodiversitate la Facultatea de Geografie de la Universitatea București, și cu Valentin Zaharia, Director Tehnic și Performanța, Veolia România.
Pentru amândoi concursul digital „Natura dintre Ape” e un proiect de suflet și răspunsurile lor dezvăluie pas cu pas modul în care își pun cunoștințele și viziunea, prin știință și joc, în slujba unui viitor mai sustenabil.
De la simpli elevi la mici cercetători
Cum contribuie Olimpiada „Natura dintre Ape” la formarea unei gândiri responsabile față de mediu în rândul elevilor?
Iulia Miu: Olimpiada „Natura dintre Ape” are un rol esențial în modelarea unei gândiri ecologice sănătoase în rândul elevilor, pentru că îi provoacă să gândească, să înțeleagă și să se implice activ în protejarea naturii. Poate reprezenta un calea către înțelegerea profundă a naturii și a rolului pe care fiecare dintre noi îl are în echilibrul acesteia. Elevii nu doar că învață despre specii, ecosisteme sau schimbări climatice – ei încep să vadă natura ca pe un sistem viu, complex, de care depindem cu toții. Prin temele abordate, competiția le oferă nu doar informații teoretice, ci și contextul necesar pentru a reflecta asupra impactului acțiunilor umane asupra mediului. Din experiența mea de cercetător în biodiversitate, pot spune că această formă de învățare experiențială și în afara orelor școlare este cea care lasă o amprentă în conștiința tinerilor și le cultivă o atitudine responsabilă față de natură.
Participarea la o competiție educativă nu înseamnă doar acumulare de cunoștințe. Ce competențe dezvoltă elevii prin participarea la această olimpiadă?
Dacă ne raportăm în general la o competiție educativă și nu doar la Olimpiada „Natura dintre Ape”, elevii dezvoltă o gamă largă de competențe care le vor fi utile întreaga viață. Pe lângă cunoștințele despre faună, floră, ecosisteme și probleme de mediu, aceștia învață să observe atent natura, să coreleze fenomene, să gândească critic și să caute soluții sustenabile pentru problemele cu care ne confruntăm la nivel global. Totodată, dezvoltă competențe interdisciplinare – de la observație biologică la interpretare geografică și chiar spirit civic acolo unde există probleme de mediu ce necesită rezolvare. Mai mult, acești copii încep să gândească precum niște mici cercetători, capabili să observe o problemă – cum ar fi dispariția unui animal dintr-o zonă, și să analizeze cauzele, consecințele și posibilele soluții.
Ca cercetător, am învățat că în știință nu este suficient să știi – trebuie să știi cum să pui întrebările potrivite, cum să faci legăturile și ce anume să extragi din răspunsuri. Olimpiada „Natura dintre Ape” încurajează tocmai această abilitate de a pune întrebări relevante și de a căuta răspunsuri creative, bine argumentate.
În calitate de cercetător și membru al unei organizații de conservare, cum vedeți rolul tinerilor într-o lume în care biodiversitatea nu mai este doar un subiect de studiu?
Tinerii de azi nu mai pot fi priviți doar ca elevi sau studenți în formare. Ei sunt deja actori în lupta pentru protejarea planetei. Într-o lume în care biodiversitatea este amenințată într-un ritm alarmant, implicarea lor devine nu doar benefică, ci absolut necesară.
Tinerii au un rol central. Ei nu sunt doar beneficiarii educației de mediu, ci și viitorii lideri ai schimbării. În activitatea mea la asociația pe care o reprezint, am văzut cât de mult poate contribui implicarea tinerilor în proiecte reale – fie că e vorba de salvarea/reabilitarea speciilor, monitorizarea speciilor, campanii de conștientizare sau activități de educație ecologică. Biodiversitatea este astăzi o urgență globală, iar vocea tinerilor aduce o energie și o determinare care pot influența pozitiv comunitățile și chiar politicile publice.
Colaborările interinstituționale devin tot mai relevante în sistemul educațional de azi. Ce potențial are, în acest sens, parteneriatul dintre mediul academic și sectorul privat?
Parteneriatul dintre mediul academic și sectorul privat este cheia pentru educația aplicată. Mediul academic vine cu rigoare, cercetare, know-how științific. Sectorul privat are capacitatea de a implementa soluții, de a susține logistic și financiar inițiative, de a integra sustenabilitatea în propriile procese. În contextul educației ecologice, aceste parteneriate pot aduce în școli: proiecte de tip „știința cetățenească” (citizen science); tururi ghidate în arii naturale; materiale interactive, realizate împreună cu experți și comunicate eficient către copii. Mai mult, sectorul privat poate sprijini campanii de informare, reciclare, reîmpădurire, dezvoltând în copii sentimentul că munca lor are impact.
Împreună pot crea programe educaționale ancorate în realitate, care pregătesc elevii pentru o societate complexă, în continuă schimbare. În domeniul conservării, aceste parteneriate pot susține de la proiecte de cercetare până la inițiative de responsabilitate socială și de mediu în companii.
Cât de important este ca educația ecologică să fie susținută de inițiative concrete și colaborări între școală, societate civilă și mediul privat? Putem vorbi, în acest caz, despre un exemplu de colaborare eficientă între toate părțile implicate?
Este absolut vital. Educația ecologică trebuie ancorată în realitate, iar acest lucru se poate face doar prin colaborări active între școli, ONG-uri și companii responsabile. Fără proiecte reale, educația ecologică riscă să rămână abstractă, aceasta trebuie să fie tangibilă. Colaborarea dintre școală, ONG-uri și mediul privat oferă elevilor experiențe directe – excursii în natură, ateliere, voluntariat, proiecte de conservare.
Un exemplu de colaborare eficientă este chiar implicarea organizației mele în programe educative desfășurate în parteneriat cu școli și autorități locale. Aceste inițiative transformă elevii în actori activi în protejarea naturii și le oferă sentimentul că pot contribui cu adevărat la schimbare și că pot transmite și pot influența generațiile mai mari cu privire la problemele de mediu. Astfel de inițiative dau sens concret învățării și creează punți între generații, între teorie și practică, între om și natură. Iar din aceste punți poate porni o schimbare reală.
Trecerea de la informare la implicare
Cum se aliniază proiectul Olimpiada „Natura dintre Ape” cu direcțiile strategice ale Veolia România și Apa Nova, și cum reflectă acest proiect obiectivele Grupului Veolia la nivel internațional?
Valentin Zaharia: Olimpiada „Natura dintre Ape” este una dintre expresiile locale ale angajamentului global asumat de Grupul Veolia prin strategia GreenUp 2024–2027. Acest program merge mai departe de logica tranziției ecologice și propune un model de transformare profundă, structurată în jurul a trei piloni: decarbonizare, depoluare și regenerare a resurselor. Biodiversitatea, tema Olimpiadei, este, în acest sens, unul dintre indicatorii pe care-i urmărim atunci când evaluăm activitățile noastre, la nivel de Grup și, evident, și în plan local. Așadar, Olimpiada devine un vector prin care Apa Nova București, o companie a Grupului Veolia, contribuie la formarea unei culturi a sustenabilității.
Ca să vă dau un exemplu, Grupul Veolia a derulat planuri de acțiune pentru biodiversitate în 163 de situri sensibile și a gestionat responsabil 1.962 hectare de zone verzi, fără pesticide. La nivel local, protejăm activ biodiversitatea, prin gestionarea și protecția a peste 200 de hectare de spațiu verde la stațiile de captare și tratare a apei Arcuda și Crivina, unde trăiesc peste 250 de specii, inclusiv rare sau protejate.
Veolia promovează reinventarea modelelor de operare în direcția economiei circulare. Cum poate Olimpiada „Natura dintre Ape” să contribuie la susținerea acestei tranziții?
Olimpiada traduce principiile economiei circulare în conținut pedagogic accesibil: elevii învață că apa nu este infinită, ci o resursă limitată, care trebuie protejată, că natura oferă „servicii” invizibile, dar esențiale, și că fiecare resursă poate avea o a doua viață. Mai mult decât atât, Grupul Veolia face ceea ce spune. De exemplu, doar în 2023 a reutilizat peste 4 miliarde m³ de apă la nivel global și a tratat 16 milioane de tone de deșeuri periculoase. Avem o singură Planetă și este vital să o respectăm și protejăm pentru noi, copiii noștri și toți cei de lângă noi.
Care sunt, în viziunea dumneavoastră, beneficiile pe termen lung ale extinderii proiectului la nivel național, atât pentru comunitățile locale, cât și pentru Veolia România și Apa Nova?
Extinderea națională a Olimpiadei – programată pentru 2026 – este gândită ca o platformă de multiplicare a impactului său. Ideea ca Olimpiada să se desfășoare la nivel național (nu doar pentru elevii din București și Ilfov) a venit ca urmare a feedback-ului foarte bun pe care l-am primit atât de la elevi, cât și de la profesori. Prin implicarea elevilor, profesorilor și părinților, noi ne dorim ca Olimpiada să contribuie la consolidarea unei rețele naționale de ambasadori ai biodiversității.
Cum poate o colaborare eficientă între autorități, școli și sectorul privat să sporească impactul local al acestui proiect în orașele unde Veolia este prezentă?
În logica GreenUp de care am menționat deja, biodiversitatea devine un bun comun care nu poate fi gestionat izolat. Avem nevoie de parteneri care înțeleg și respectă mediul, așa cum o facem și noi. Pe primul loc, atunci când ne gândim la parteneriate, sunt elevii, iar din experiența de până acum am avut o colaborare foarte bună cu profesorii din București și Ilfov, ceea ce ne încurajează și în viitoarele noastre demersuri, la nivel național. Sunt încrezător că vor urma și alte parteneriate, pentru că ideea noastră principală este ca acest concurs să ajungă la cât mai mulți elevi pasionați de mediu, de biodiversitate. Iar pentru ca acest lucru să se întâmple avem nevoie de o și mai mare implicare a sectorului privat.
Cum vedeți rolul Veolia și Apa Nova în formarea unei culturi a sustenabilității în rândul tinerelor generații și ce lecții importante pot învăța tinerii din proiecte educaționale, precum Olimpiada „Natura dintre Ape”?
Educația pentru sustenabilitate este un element important pentru Veolia. La nivel de Grup, Terra Academia – școala și acceleratorul transformării ecologice creat de Veolia în Franța – își propune să formeze oameni în noi profesii și abilități legate de ecologie, oferind programe adaptate nevoilor fiecărei regiuni. În România, Olimpiada este principalul instrument prin care compania contribuie la formarea unei generații informate, empatice și capabile să acționeze în favoarea naturii. Elevii învață nu doar ce este biodiversitatea, ci de ce contează și cum pot deveni protectori activi ai acesteia. Proiectul depășește granițele unei simple competiții și devine un exercițiu pe care elevii sunt încurajați să-l urmeze în fiecare zi, cel al respectului față de natură.
Care este schimbarea cea mai importantă pe care sperați să o aducă acest proiect – atât în rândul tinerelor generații, cât și în modul în care Veolia se implică în comunități?
Olimpiada este gândită ca un proces de reconectare cu natura. În orașe unde biodiversitatea este invizibilă, copiii trebuie să (re)învețe să observe, să numească, să protejeze. Schimbarea esențială pe care o dorim? Trecerea de la informare la implicare. De la conștientizare la acțiune. Iar în acest proces, copiii devin partenerii noștri de încredere.
