„Infecția cu rotavirus a copilului: 10 zile de vărsături și o factură uriașă. I-aș face vaccinul, dacă ar fi să dau timpul înapoi”

Infecția cu rotavirus și poveștile unor mame care au trecut prin asta cu copiii lor. Bonus: regim pe zile, dacă totuși treceți prin boală.

Îmi aduc aminte perfect acea dimineață în care soțul meu se pregătea să iasă pe ușă și să plece la serviciu, iar copilul tocmai vărsase pe mine laptele supt noaptea. Înainte ca soțul meu să deschidă ușa, îmi amintesc că i-am zis: 

– Mai bine stai acasă, copilul nu este bine. Asta e a treia oară când varsă. Cred că trebuie să ajungem la spital. 

Și acum, când copilul are 5 ani și jumătate, spun foarte rar asta. Încerc cât mai mult și din răsputeri să îl tratez acasă și să evit spitalele. 

Petru, băiețelul nostru, mai vărsase odată după cină și o dată în timpul nopții, dar cumva nu mă îngrijorasem până în zorii zilei.  Citisem pe un grup destinat mamelor cu copii mici că abia de la a zecea vărsătură poți începe să îți faci probleme. 

Trei vărsături nu mi se păreau multe, dar nici puține, însă vedeam cât de moleșit este și cum refuza să sugă sau să accepte câte o linguriță de apă. Copilul avea 1 an și 7,5 kilograme. Era slăbuț de felul lui, mofturos, iar atunci după aproape patru-cinci zile cu lipsă de apetit vărsa și era moale ca o cârpă. 

De la un spital la altul cu copilul deshidratat

Se întâmpla în anul 2017. Atunci am ajuns la un spital privat din București, unde au refuzat internarea, pentru că nu aveau locuri. I-au făcut testul pentru deshidratare și ne-au îndrumat către un spital de stat. Am fost puțin dezamăgită că nu i-au acordat măcar primul ajutor și nu i-au pus o perfuzie de hidratare, undeva unde ar fi existat spațiu liber. 

Dar nu aveam timp să insist și pentru că simțeam cumva că e urgent, am dat telefon la un alt spital privat să văd dacă sunt locuri. Găsind unul aproape, am mers și ne-am internat acolo cu succes. 

Atunci respingeam cu desăvârșire ideea de a merge într-un spital de stat, însă acum, după aproape șase ani de experiență ca mamă și experiențe multiple, am altă opinie. Nu vă fie teamă de spitalele de stat, de cele mai multe ori găsiți îngrijire bună, însă dacă doriți confort, spitalul privat este răspunsul. 

Nota de plată la privat: 3.000 de lei

Copilul s-a recuperat după trei zile de internare. În aceste trei zile, am vărsat și eu, și tatăl lui, căci amândoi am contractat infecția. La noi, adulții, s-a lăsat cu numai un episod de vărsături, însă nu e cel mai plăcut lucru să verși și să nu te simți bine, când ai copilul pe umăr, conectat la perfuzii și cu maximă nevoie de suportul tău. 

Diagnosticul a fost cel de infecție cu rotavirus, iar nota de plată în jur de 3.000 de lei. Dacă ar fi să dau timpul înapoi, aș face vaccinul anti-rotavirus, vaccin care momentan nu este în schema obligatorie, în România. Pe atunci însă eram pe principiul: fac ce este în schema obligatorie și mă limitez la atât. La ora actuală, copilul nostru mai are două vaccinuri opționale, făcute cu succes și fără efecte adverse notabile. 

Zece zile de vărsături și două spitale bifate într-o singură zi

Petru a fost un copil norocos. Născut într-un oraș mare, București, cu acces la spitale și cu posibilitatea unei intervenții rapide. Sunt însă copii care ajung la forme severe de boală, cu multe episoade de vărsături, cu febră, cu deshidratare severă. 

„Îmi aduc aminte și acum infecția Iuliei cu rotavirus. A fost singura dată când a avut nevoie de spitalizare în 18 ani,. Zece zile au durat vărsăturile, timp în care ne-am plimbat între două spitale de stat până când am găsit medicii să o poată stabiliza”, ne povestește Valentina, mama a doi copii acum adolescenți. 

Dar și Iulia a fost un copil norocos, născută tot într-un oraș mare, cu acces la spitale. În mediul rural și în zonele sărace, situația poate fi însă dramatică.

Vaccin în schema opțională pentru tulpinile agresive

În România, rata mortalității din cauza rotavirusurilor este de 4-6% în zonele sărace, fără asistență medicală, cazurile fiind mai frecvente la sugari sau la copiii cu malnutriție. 

„În general, mai toți copiii trec printr-un astfel de episod de boală pe care îl depășesc cu bine. Însă este mai indicat să le facem vaccinul. Este adevărat că sunt și tulpini de rotavirus neacoperite de vaccin, însă acestea sunt mai blânde. Vaccinul este făcut pentru tulpinile agresive”.

Anca Cochino, pediatru Pedisan, București

Momentan, vaccinul nu este introdus în România în schema obligatorie, pentru că nu au fost alocați bani de la buget. Medicul pediatru Anca Cochino menționează că în schema de vaccinare obligatorie avem totuși o noutate în ultimii ani, și anume vaccinul antipneumococic. „Cel mai probabil se va introduce și vaccinul antirotavirus, când vor fi mai mulți bani”, adaugă medicul pediatru. 

Vaccinul antirotavirus este prezent în schema obligatorie în majoritatea țărilor dezvoltate din UE (Germania, Franța, Spania etc), deoarece serul scade cu aproape 50% numărul și costul internărilor. 

„Vaccinul antirotavirus se află totuși pe lista vaccinurilor suplimentare agreate de Ministerul Sănătății, iar acesta este un pas important. Asta înseamnă că în viitorul apropiat putem spera la introducerea sa în schema obligatorie. Acest aspect depinde foarte probabil de finanțare. La ora actuală există deja suficiente dovezi și studii clinice care arată că beneficiile sale depășesc cu mult riscurile pe care le presupune”.

Laurențiu Petre, medic de familie, București

În plus, luând în considerare perioada pandemică actuală, se consideră că vaccinarea antirotavirus oferă un profil de siguranță sporit. „În pandemia de coronavirus, se recomandă prevenirea tuturor celorlalte boli, cum ar fi gripa sezonieră sau infecțiile cu rotavirus, pentru a nu risca să se suprapună mai multe boli grave la copil”, recomandă medicul Yolanda Cervantes Apolinar, citată de publicația El Universo. Yolanda Cervantes Apolinar, medic epidemiolog

Contractarea virusului COVID 19, în combinație cu gripa sezonieră poate da naștere unei ”furtuni” în organism greu de stăvilit.

„Când se asociază două boli virale, există un risc substanțial crescut de febră mare, peste 39 grade Celsius, iar febră mare înseamnă deshidratare. Dacă astfel de simptome se întind pe durata unei săptămâni, vorbim în mod cert de spitalizare”.

Laurențiu Petre, medic de familie, București

Vaccinul este eficient în proporție de 90% și previne în special formele severe de rotavirus. 

Copiii mei nu au avut efecte adverse și sunt vaccinați cu Rotarix

Vaccinul nu are efecte adverse exagerate, după cum ne-a mărturisit și Daniela, cadru medical și mămica a doi copii în vârstă de șase și opt ani: „ Copiii mei sunt vaccinati cu Rotarix și nu au făcut niciodată infecție cu rotavirus. Au făcut la 3 și 5 luni vaccinul și la acesta chiar nu au avut efecte adverse. Vaccinul este cu administrare orală, a fost chiar bine tolerat. Toți pediatrii pe care îi știu îl recomandă, pentru ca aceștia văd forme grave în spital”, ne-a povestit Daniela. Vaccinuri disponibile pentru rotavirus sunt: Rotarix (predominant în România) și RotaTeq.

De ce trebuie să ne temem de rotavirus

Virusul are forma de roată, face parte din familia Reoviridae și este extrem de contagios și ușor de transmis.  Este suficient să atingi mâinile nespălate ale copilului sau jucăriile sale și apoi duci mâna la gură și tu te poți infecta.

Virusul este de mai multe tipuri, catalogate de la A la J, cele mai frecvente fiind cele de tip A. Toate afectează intestinul subțire. 

În fiecare an, peste 100 de milioane de copii cu vârsta mai mică de cinci ani iau acest virus. Rata anuală de decese este de 600.000 de copii. Infecția apare mai des în lunile reci ale anului, însă nu obligatoriu. Infecția este mai severă la bebeluși și copii cu vârsta de până la doi ani. Copiii foarte mici, cu vârsta sub trei luni au protecție prin anticorpii din placentă, precum și de cei oferiți de laptele matern. 

Transmiterea infecției se face pe cale fecal-orală, așadar, atenție atunci când schimbați scutecele și precauție generală la măsurile de igienă (dezinfectați bine grupul sanitar, vesela, telefonul, jucăriile etc.). Virusul se poate lua și prin apă contaminată.

Simptomele infecției cu rotavirus

Perioada de incubație a bolii este de 1- 3 zile. 

Simptome posibile: febră mare, care  poate dura două-trei zile, vărsături, scaune apoase (pot persista chiar și timp de o săptămână), lipsa poftei de mâncare.

Complicații: cea mai frecventă este deshidratarea. Este bine să fiți atenți la semnale precum: buze uscate, limbă uscată, ochi încercănați, somnolență, apatie sau agitație psihomotorie. În astfel de cazuri chemați ambulanța. Tot o complicație poate fi și febra mare / apariția convulsiilor febrile. 

Alte simptome ce pot fi prezente: 

• Infecții respiratorii (manifestate prin nas înfundat, rinoree, dureri în gât) 

Pentru diagnosticarea infectiei cu rotavirus, se fac următoarele teste de laborator:

• Coprocitograma, coprocultura și examenul coproparazitologic, pentru identificarea virusului în materiile fecale

În cazurile mai grave, se poate indica și teste: 

• Hemoleucograma, glicemia, transaminazele, ureea, creatinina
• Alte teste când se dorește diferențierea de alte boli diareice bacteriene sau boli parazitare 

În mod obișnuit, în infecția cu rotavirus, febra si vărsăturile pot dura 2-3 zile, iar diareea poate persista timp de 5-6 zile, cu ameliorare treptată. În cazurile mai grave, infecția poate dura mai mult.

Tratamentul când copilul are rotavirus

Pentru tratarea infecției nu rotavirus nu se administrează antibiotice și nici antivirale. Trebuie tratate simptomele și lăsat organismul să se curețe. Antibioticele nu doboară virusul și nici antiviralele nu ajută. 

Rotavirusul poate trăi pe suprafețe și pe obiecte săptămâni întregi. Rotavirusul va pune la încercare sistemul imun al copilului tău pe parcursul unei săptămâni, cam atât este durata de boală. În acest timp, va experimenta simptome precum: vomă, lipsa apetitului, febră. 

Asigură-te că îi dai suficiente lichide, iar acestea pot fi:

Mai funcționează și alimentele de tipul: 

• Covrigei, grisine, sărățele, sticksuri, rondele uscate de orez
• Supă de pui / Carnea fiartă din supa de pui 

De evitat: 

• Suc de mere, lapte, brânză, iaurt, alimente dulci. Acestea pot intensifica voma sau diareea. Evitați de asemenea băuturile dulci și acidulate, cum sunt cele pe care le iau sportivii. 

Cazurile mai puțin severe se pot trata la domiciliu, iar tratamentul consta în: 

• regim alimentar (supă de morcovi, supă de orez, banana, branza de vaci, grisine, sticksuri, pâine prăjită

Când starea generală se ameliorează, se face trecerea treptată la alimentația obișnuită. 

Se vor administra: săruri de rehidratare (Humana electroliti, solutia Ors), antidiareice, antisecretorii (Hidrasec 1 plic de 3 ori pe zi, Smecta 1 plic de 3 ori pe zi ), probiotice (Biotics, Linex, Ecoflora, Enterolactis).

În cazurile severe se recomandă internarea în spital pentru tratament intravenos de reechilibrare hidroelectrolitică.

În infecțiile cu rotavirus, este important să luați următoarele măsuri în familie: 

• Să vă spălați des pe mâni
• Să igienizați bine jucăriile, mobilierul și alte obiecte pe care copilul le atinge 
• Să alăptați copilul minimum 6 luni (alimentația naturală reduce riscul infecției cu rotavirus la sugar) 

Vaccinarea – cea mai bună armă pentru protecție

Cea mai bună prevenție împotriva infecției cu rotavirus rămâne însă vaccinarea. Vaccinul antirotavirus a fost aprobat pentru prima oară în 1998, în SUA și de atunci vaccinarea se face cu virus viu atenuat. Vaccinul se administrează oral, în doze multiple (2 luni, 4 luni, 6 luni). 

„Este bine să respectați schema de vaccinare și să faceți vaccinul la timp, însă dacă cel mic este răcit, vaccinarea cu Rotarix se poate amâna puțin. Recomandarea este să nu se întârzie mai mult de 3-4 luni față de ce spune schema de vaccinare”.

Laurențiu Petre, medic de familie, București

Efectele adverse ale vaccinării sunt moderate (iritabilitate, diaree ușoară/moderată, vărsaturi) sau grave (obstrucție intestinală). 

Contraindicațiile vaccinării: sugari cu diaree, vărsături, sugari cu sindrom de imunodeficiență, sugari care sunt în tratament cu cortizon.

Regim alimentar recomandat în infecția cu rotavirus 

Ziua 1

1. Primele 6 ore – HIDRATARE – Humana Prolyte/Electrolyte, Floridral, Gesol

• – Ceai de mentă îndulcit cu glucoză 5% (glucoza praf cumpărată din farmacii)
• – Apă plată

Hidratarea se face în cantități mici progresive, 1-2 lingurițe la 10 minute, timp de 6 ore.

2. Dacă toleranța digestivă s-a restabilit (nu mai varsă, acceptă lichidele) se pot administra următoarele:

• – Măr copt
• – Banană
• – Crutoane de pâine
• – Zeamă de supă (morcov, dovlecel, orez) ușor sărat 

Ziua 2

1. Se introduc progresiv alimente în funcție de toleranța digestivă a copilului (nu se forțează copilul „să mănânce”, ci se reia treptat alimentația)

• – 2x măr copt + banană + brânzică de vacă
• – 1x supă (morcov, dovlecel, orez, ulei vegetal – 5ml ulei la 1 litru de supa) + pilaf dietetic (orez, apa, sare, ulei) + carne de pui fiartă sau grătar
• – carnea se administrează în momentul în care copilul o acceptă

Zilele 3-4

Modelul anterior + paste fainoase cu brânză la cuptor, pâine prăjită cu brânză de vacă, budincă de orez cu brânză gratinată la cuptor.

Alimente interzise

• – Lapte cu lactoza
• – Smântână
• – Iaurt
• – Brânzeturi
• – Cartofi
• – Compoturi
• – Fructe crude
• – Legume (roșii, castraveți, ridichi)
• – Biscuiți, prăjituri, creme, gem
• – Înghețată
• – Miere, zahar
• – Sucuri de fructe

ATENȚIE:

1. După un episod de enterocolită / infecție cu rotavirus (diaree, diaree+vărsaturi, diaree+vărsături+febra), revenirea la alimentatia inițială se face în aproximativ 2-3 săptămâni, deoarece exista o intoleranță secundară la lactoză a copilului după episodul diareic.

Recomandare:

• – Ziua 0-ziua 7 (10 zile) – lapte fără lactoza (NAN)
• – Următoarele 10-14 zile – lapte hipoalergenic (NAN HA)
• – dupa 14-21 zile, trecere treptată la lapte integral (NAN), corespunzător etapei de vârstă a copilului

Atunci când există diaree și dacă cel mic acceptă, este foarte util să îi oferiți probiotice, cum ar fi Lacium / Biotics / Dicoflor / Ecoflorina / Enterolactis / Flonivin Bis.

Mai poate fi util și zincul, deoarece acesta ajută sistemul imun.. 

Se mai pot da antivomitive doar în cazurile grave când copilul vomită mult. În general, este  bine să nu inhibăm eliminarea virusului, este recomandarea specialiștilor.