Sindromul de Apnee în somn obstructiv (SASO) se explică simplu astfel: o persoană încetează să respire în timpul somnului preț de câteva clipe (3-5 secunde). Da, chiar și cei mici pot avea o astfel de problemă! De obicei, apneea în somn la copii apare deoarece ceva obstrucționează sau blochează căile respiratorii superioare. Aceasta se numește apnee obstructivă în somn.
Apneea obstructivă în somn poate determina scăderea nivelului de oxigen al corpului și întreruperea somnului. Acest lucru îi poate face pe copii să nu mai aibă un somn sănătos și odihnitor. Apneea în somn la copii netratată poate duce la apariția dificultăților de învățare, comportament, creștere și chiar a problemelor cardiace.
Ce cauzează apneea obstructivă în somn la copii?
Când dormim, mușchii noștri se relaxează, chiar și mușchii din spatele gâtului care ajută la menținerea căilor respiratorii deschise. În apneea obstructivă a somnului, acești mușchi se pot relaxa prea mult, ducând la o îngreunare a respirației. Acest lucru este valabil mai ales dacă cineva are amigdalele sau adenoidele mărite (țesuturi care luptă cu germenii din spatele cavității nazale), care pot bloca căile respiratorii în timpul somnului.
Alte cauze ale apneei în somn la copii:
- o istorie familială cu SASO
- obezitatea infantilă
- afecțiuni medicale precum sindromul Down sau paralizia cerebrală
- probleme la nivelul gurii, maxilarului sau gâtului care îngustează căile respiratorii
- o limbă mărită, care poate cădea înapoi și poate bloca căile respiratorii în timpul somnului
Semne și simptome pentru apeea în somn la copii
Când respirația se oprește, nivelul de oxigen din corp scade, iar nivelul de dioxid de carbon crește. Acest lucru avertizează de obicei creierul să ne trezească pentru a respira. De cele mai multe ori, acest lucru se întâmplă rapid și ne întoarcem imediat la somn fără să știm că ne-am trezit. Acest model se poate repeta toată noaptea în apneea de somn obstructivă. Deci, persoanele care o au nu ating un nivel de somn profund și odihnitor.
Semnele apneei obstructive de somn la copii includ:
- sforăit, adesea cu pauze, pufnituri sau gâfâituri
- respirație greoaie în timpul orelor de somn
- somn foarte neliniștit și în poziții neobișnuite
- udarea patului
- somnolență în timpul zilei sau probleme de comportament
- somnambulism sau episoade de teroare nocturnă
Pentru că le este greu să doarmă bine, copiii ar putea:
- să se trezească mai greu dimineața
- să fie obosiți sau să adoarmă în timpul zilei
- să aibă probleme cu atenția și concentrarea
- să devină hiperactivi
Ca urmare, apneea obstructivă în somn poate afecta performanțele școlare. Profesorii ori alți specialiști pot crede că un copil are ADHD sau probleme de învățare, dar problema să fie cu totul alta!
Cum este diagnosticată apneea obstructivă în somn la copii?
Discută cu medicul dacă micuțul tău:
- sforăie regulat
- are un somn agitat
- adoarme ziua
Medicul își poate recomanda să mergi la un consult de specialitate la un specialist în somnologie.
O analiză a somnului (numită și polisomnografie) îi ajută pe medici să diagnosticheze apneea de somn la copii, dar și alte tulburări de somn. O astfel de investigație este nedureroasă și fără riscuri, dar copiii trebuie, de obicei, să petreacă noaptea într-un spital sau într-un centru de specialitate.
În timpul unui astfel de studiu, medicii verifică:
- mișcările ochilor
- ritmul cardiac
- modele de respirație
- undele cerebrale
- nivelurile de oxigen din sânge
- nivelurile de dioxid de carbon
- sforăitul și alte zgomote
- mișcările corpului și pozițiile de somn.
Tratament pentru apnee în somn la copii
Când apneea obstructivă în somn la copii este ușoară, medicii ar putea verifica somnul micuțului pentru o vreme, pentru a vedea dacă simptomele se ameliorează înainte de a decide asupra tratamentului.
Când amigdalele mari provoacă apnee în somn la copii, medicul pediatru te poate îndruma să mergi la ORL-ist. Este foarte posibil ca medicul specialist să recomande amigdalectomia (extirparea amigdalelor).
- Această intervenţie chirurgicală este recomandată după vârsta de 4 ani şi doar în cazul unor amigdalite repetate (3-4 pusee acute pe an sau 7 pusee acute în doi ani), al unor amigdale foarte mari, care împiedică respiraţia, al reumatismului poliarticular acut sau al nefritei. În cazul existenţei unui fond alergic, amigdalectomia este contraindicată. În oricare dintre aceste cazuri, decizia aparţine medicului.
- Mai nou, medicii nu recomandă scoaterea amigdalelor la copii. De ce? Pentru că mijloacele actuale de imunostimulare şi antibioticele actuale ne permit să le păstrăm. Operaţia se recomandă doar la 4-5% dintre copii, de regulă la cei care fac inflamaţii repetate ale amigdalelor.
- Iar regula, la ora actuală, este următoarea: se face amigdalectomia la un copil care, în 3 ani face 7 episoade febrile, cu puroi la amigdale, ce necesită tratament cu antibiotice. Sau la un copil care face 3-4 episoade pe an, dar într-un sezon rece. Şi, bineînţeles, acolo unde apar complicaţii: cardiace, reumatologice (articulare) sau renale.
- Astăzi avem posibilitatea să determinăm germenul din amigdale (streptococul Beta hemolitic de tip A) prin analizele de sânge: VSH crescut, fibrinogen crescut, ASLO mare şi proteina C reactivă prezentă. E bine ca părinţii să ştie aceste lucruri, să nu se grăbească să-şi ducă copilul la operaţie decât atunci când nu se pot folosi alte mijloace.
- Este de menționat și faptul că această intervenție chirurgicală sunt adesea cel mai eficient tratament pentru apneea obstructivă în somn la copii.
Dacă apneea în somn la copilul tău nu are o cauză din sfera ORL, medicul îți poate recomanda terapia continuă cu presiune pozitivă a căilor respiratorii (CPAP). În terapia CPAP, o persoană poartă o mască în timpul somnului. Masca poate acoperi numai nasul sau nasul și gura și este conectată la un dispozitiv care pompează aer pentru a deschide căile respiratorii.
Dacă excesul de greutate provoacă apnee obstructivă în somn, este important să stabilești cu un nutriționist unele modificări în dieta copilului tău, dar și să facă mai multă mișcare în raport cu particularitățile vârstei.
Oximetria pulsului
Copiii cu vârste cuprinse între doi şi şapte ani suferă frecvent din cauza hipertrofierii amigdalelor şi polipilor, care determină apnee obstructivă în somn. Copilul respiră cu greutate, nivelul oxigenului din sânge scade şi, inevitabil, apar tulburări ale somnului.
Pentru a depista cât mai rapid formele grave ale apneei obstructive la copii, cercetătorii de la Centrul Universitar de Sănătate Mc Gill din Montreal au pus la punct o metodă de diagnosticare ce poate fi folosită şi acasă: oximetria pulsului.
Este vorba, de fapt, despre un dispozitiv care măsoară concentraţia de oxigen din sânge, prin proiectarea unui fascicul luminos pe un degeţel de la piciorul copilului, în timp ce acesta doarme. Principiul este simplu: roşie, atunci când vehiculează moleculele de oxigen, hemoglobina se „albăstreşte” dacă este lipsită de ele, iar aparatul „vede” culoarea sângelui. Rezultatele sunt înregistrate într-o micromemorie integrată şi pot fi „citite” chiar a doua zi de medicul specialist. Astfel, el va şti dacă se impune sau nu o intervenţie chirurgicală pentru înlăturarea amigdalelor şi a vegetaţiilor adenoide ale copilului.
Sforăie? Poate fi apnee în somn la copii
Dacă constaţi că micuţul tău sforăie, e bine să-l duci la doctor. Specialiştii spun că sforăitul la o vârstă fragedă poate fi semnul unei afecţiuni nedepistate.
Copiii care sforăie zgomotos pot suferi de sindromul apneei de somn obstructive care, netratată, poate duce la probleme cu inima şi plămânii, şi încetineşte dezvoltarea celui mic.
Amigdalele şi/sau polipii (vegetaţiile adenoide, în limbaj medical), de dimensiuni prea mari, sunt de obicei cauza tulburărilor de acest tip, însă şi obezitatea poate fi de vină. Depunerile de grăsime în jurul gâtului pot exercita presiune asupra acestuia, iar grăsimea din zona stomacului poate împiedica diafragma să funcţioneze la parametri normali.
- CITEȘTE ȘI: Bebelușul sforăie. Este normal?
Dacă micuţul suferă de sindromul apneei de somn obstructive, asta înseamnă că primeşte mai puţin oxigen şi mai mult dioxid de carbon. Asta afectează funcţionarea inimii şi plămânilor, şi duce la probleme de comportament. Toate tulburările sunt reversibile dacă afecţiunea e depistată cât mai devreme.
Specialiştii îi sfătuiesc pe părinţi să monitorizeze somnul copilului şi, dacă acesta sforăie, să-şi pună următoarele întrebări:
- Micuţul sforăie noapte de noapte?
- Sforăie zgomotos?
- Deschide guriţa pentru aer?
- Are somnul agitat?
- Prezintă frecvent semne de oboseală peste zi?
Dacă răspunsul este pozitiv la majoritatea acestor întrebări, trebuie mers la pediatru, care va lua o decizie pe baza celor constatate de tine şi celor observate la controlul medical.
10 sfaturi care ajută
- În fiecare seară copilul să aibă un ritual de adormire care include baia și cina în linişte şi la o oră potrivită, în consistenţa si cantitatea potrivite.
- Ora de culcare nu trebuie bătută în cuie, dar trebuie să încerci s-o respecţi cât de cât în fiecare seară, chiar dacă ai musafiri, petreceri ori alte evimente neprevăzute.
- Condiţiile de mediu trebuie să fie potrivite, adică nici frig, nici prea cald, nici zgomot. Verifică dacă totul este în regulă înainte de a merge la culcare copilul tău!
- Dacă plânge nu te repezi din prima clipă să vezi ce-i cu el, acordă-i câteva minute. Nu-l ameninţa dacă nu adoarme imediat. Până la urmă, şi somnul ţine de ritmul fiecăruia. Tu adormeai instantaneu când erai dusă la culcare?
- Spune-i o poveste care să nu-l sperie, nu-l lăsa după masa de seară la televizor, cântă-i un cântecel liniştitor, asigură-l că nu pleci nicăieri dacă el adoarme. Nici un alt ritual nu „bate” baia de seară cum o face cititul poveştilor. Poţi începe să-i citeşti, indiferent cât de mic e. Nu numai că va învăţa să vorbească mai repede, dar veţi petrece împreună un moment plăcut, care te va ajuta şi pe tine să te relaxezi.
- Vorbeşte cu el cât mai mult, dar nu-l plictisi. Vocea ta îl va liniști pe cel mic și îl va ajuta să doarmă mult mai bine!
- A doua zi are o activitate nouă? Are emoţii? Povesteşte-i despre ea, nu îl lăsa cu această necunoscută care poate fi terifiantă. Urmează să plece la bunici sau să mergeţi în concediu? Pregăteşte-l din timp şi nu cu o seară înainte.
- Dar, înainte de orice, fii sigură că este sănătos, după o vizită la medic. Dacă nu decelezi nici o problemă şi puiul continuă să nu se odihnească, poate ar fi bine să faci o vizită unui psiholog care se ocupă cu copiii. Dacă nu există o cauză medicală, atunci e foarte posibil să fie vorba despre o cauză psihică.
- Nu te culpabiliza! „Este numai vina mea că nu doarme bine!“, spune deseori o mamă al cărei copil face nopţi albe. Te afli într-un cerc vicios: el nu doarme suficient, te enervează, simte că eşti tensionată şi nu se va linişti. Dimpotrivă! Rezultatul: doarme şi mai puţin! Iar tu, draga mea, începi să-ţi faci mustrări de conştiinţă, te gândeşti că nu te pricepi, te îngrijorezi şi mai mult, iar problemele se amplifică zi după zi. Numai încrederea în tine, în capacitatea ta de a fi o mamă bună pot pune capăt acestei spirale infernale.
- Nu ignora semnele apneei de somn, pentru că, așa cum am spus încă de la începutul articolului nostru, netratată la timp, poate duce la apariția tulburărilor de învățare și de comportament, dar și a celor de natură cardiacă.
