Dr. Irina Buga: „Ora magică e critică pentru creşterea şi dezvoltarea copilului”

Raluca Dumitrică
Irina-Buga-totul-despre-mame

Nou-născuţii sunt cele mai delicate fiinţe, iar atenţia şi grija mamelor şi a personalului medical trebuie să fie pe măsură. Tocmai pentru a afla mai multe despre îngrijrea şi verificarea stării de sănătate a bebeluşilor am stat de vorbă cu dr. Irina Buga, medic pediatru neonatolog.

TOTUL DESPRE MAME: Care este momentul în care medicul neonatolog ar trebui să fie alături de mamă?

Dr. Irina Buga: După naştere, proaspăta mămică îşi ia în primire bebeluşul, venit de multe ori la pachet cu o mulţime de temeri şi întrebări. Cum se îngrijeşte o fiinţă atât de fragilă? Care este poziţia corectă şi comodă pentru alăptat? Dacă laptele matern nu este suficient, în ce măsură trebuie să apelăm la formule? Cum se face băiţa şi cât de des? Medicul neonatolog este persoana care răspunde acestor întrebări imediat după naştere, fiind permanent alături de mămici şi copii acestora, oferindu-le suportul necesar şi susţinere permanentă.

TOTUL DESPRE MAME:  Ce ar trebui să se întâmple din punct de vedere medical cu bebeluşul, în primele lui minute de viaţă? Care sunt cele mai importante manevre la naştere în ceea ce priveşte bebeluşul?

Dr. Irina Buga: Imediat după naştere, neonatologul este primul care ia contact cu bebeluşul şi are pregătirea pentru a evalua şi trata problemele medicale ale nou născutului. Este o prezenţă indispensabilă în primele ore de viaţă ale copilului. Chiar din prima clipă, copilul este preluat de medicul neonatolog care îl verifică pe o masă radiantă situată undeva în apropierea mamei, pentru ca această să îl poată vedea. Bebeluşul este uscat şi învelit în scutece calde pentru a nu pierde căldură. Este şters de lichidul amniotic şi sânge. Dacă este cazul, îi aspiră căile respiratorii şi îi oferă oxigen dacă are probleme cu respiraţia. Îi curăţă ochii şi îi secționează bontul ombilical, dezinfectându-l cu betadină.

TOTUL DESPRE MAME: Cât de necesară şi în ce condiţii este necesară aspirarea bebeluşului în primele secunde de viaţă extrauterină?

Dr. Irina Buga: Aspirarea nou-născutului se efectuează doar în cazurile în care acesta nu poate respira şi/sau tuşi. Se dezobstruează întâi gură, apoi nasul cu o sondă. Dezobstruarea  durează aproximativ 5’’ şi se efectuează la interval de 5’’ .Frecvenţa cardiacă se monitorizează în cazul dezobstruării faringelui posterior, pentru că asemenea manevre pot induce răspuns vagal, având ca rezultat apnee şi bradicardie.

TOTUL DESPRE MAME: Ce se poate întâmpla cu sănătatea bebeluşului dacă această aspirare nu se face sau nu este corect făcută?

Dr. Irina Buga: Postnatal, tranziţia normală la viaţă extrauterină poate fi întreruptă de

– o respiraţie ineficientă;

– prezenţa lichidului amniotic meconial sau a altor materiale străine (ex. sânge) care obstruează căile respiratorii superioare.

Ambele situaţii împiedică eliminarea eficientă a lichidului pulmonar, alveolele nu se umplu cu aer, oxigenarea nu se produce şi este momentul critic să se înceapă manevrele de reanimare şi dezobstrucția căilor respiratorii ale nou născutului.

TOTUL DESPRE MAME: Potrivit căror criterii se acordă notele la naştere unui bebeluş?

Dr. Irina Buga: Imediat după naştere, chiar în primele 60 de secunde după expulzie, în sala de travaliu, se face o apreciere a stării de sănătate a nou-născutului, prin aprecierea funcţiilor vitale şi a capacităţii de adaptare la condiţiile din mediul extrauterin. Astfel simultan cu acordarea primelor îngrijiri, medicul neonatolog va nota starea clinică şi comportamentul nou-născutului, cuantificând funcţiile vitale cu ajutorul scorului sau indicelui Apgar.

Cei 5 parametri pe baza cărora se apreciază indicele Apgar sunt: respiraţia, frecvenţa cardiacă, reactivitatea la stimuli, tonusul muscular, aspectul tegumentelor – parametri care vor fi notaţi cu puncte de la 0 la 2, fiecare. Prin însumarea acestor puncte se obţine un punctaj de la 0 la 10, numit scorul Apgar. Este util că, în cazul unui scor sub 10, aprecierea scorului să se repete şi la 5 – 10 minute după naştere.  Scorul Apgar nu se utilizează însă pentru luarea deciziei şi practicarea reanimării neonatale, deoarece această se acordă la 1’ după clamparea cordonului ombilical, deci iniţierea reanimării nu trebuie întârziată până la acordarea scorului!

TOTUL DESPRE MAME: „Ora magică” a început să fie cunoscută şi în ţara noastră. Ce reprezintă această şi care sunt beneficiile ei?

Dr. Irina Buga: “Ora magică” se referă la prima ora din viaţă nou-născutului, atunci când, imediat după naştere, este aşezat pe pieptul mamei sale şi este lăsat să stea aşa, în contact neîntrerupt piele-pe-piele, cel puţin pentru o oră. Primele câteva minute după naşterea bebeluşului sunt o perioada magică: după nouă luni de aşteptare, mama îşi poate ţine în braţe în sfârşit copilul, îl poate privi în ochi. Este un lucru binecunoscut că bebeluşii trebuie să creeze o legătură cu mamele cât mai curând; există cercetări care au constatat faptul că perioada imediat consecutivă naşterii poate maximiza experienţă dintre mama şi copil.

Contacul neîntrerupt dintre ei în “ora magică” este critic pentru creşterea şi dezvoltarea copilului, acesta fiind alert, privind şi ascultând activ mama. În plus, contactul direct al pielii ajută copilul la: o mai bună reglare a temperaturii corpului, stabilizarea ritmului cardiac, stabilizarea ritmului respirator, a glicemiei, reducerea plânsului şi a percepţiei durerii, stres scăzut, dezvoltare cerebrală îmbunătăţită. Mama va prezenta şi ea un stres redus, interacţiune îmbunătăţită cu copilul, ataşare îmbunătăţită, senzitivitate şi responsivitate crescute.

Pentru mamă, procedura are ca efect prevenirea hemoragiilor postpartum prin contractarea mai rapidă a uterului datorită creşterii nivelul de oxitocină atunci când copilul este pe pielea mamei sau când îi face cu picioruşele masaj pe burtă. Un alt lucru extrem de important se referă la declanşarea mai rapidă a lactaţiei şi prevenirea problemelor ce pot apărea cu sânii mai târziu şi, nu în ultimul rând, putem vorbi despre avantaje psiho-emoţionale incontestabile pe termen scurt şi lung.

Irina BugaTOTUL DESPRE MAME: Care sunt diferenţele dintre procedurile de rutină de după naşterea copilului din urmă cu 30 de ani şi cele din ziua de azi şi ce anume a determinat aceste schimbări?

Dr. Irina Buga: Evoluţia neonatologiei a fost una spectaculoasă în ultimele decenii în întreaga lume şi aceasta a condus la ameliorarea substanţială a supravieţuirii şi calităţii vieţii nou-născuţilor. Cele mai mari progrese sunt cele înregistrate în managementul prematurilor cu greutate extrem de mică la naştere, sub 1000g. Dotarea cu echipamente moderne a maternităţilor, asigurarea unui buget adecvat şi a unui personal corespunzător conduc neîndoielnic la diminuarea semnificativă a ratei mortalităţii infantile, aşa cum s-a înregistrat, în ultimele două decenii, în România.

TOTUL DESPRE MAME: Care sunt acei parametri după care se stabilieşte starea de sănătate a unui nou-născut?

Dr. Irina Buga: Scorul Apgar este doar un indice relativ de apreciere a stării de sănătate a nou-născutului, care apreciază starea clinică postnatal precoce şi ghidează atitudinea terapeutică imediată a neonatologului, fără însă a se constitui într-un factor de prognostic pe termen lung în privinţa evoluţiei ulterioare a nou-născutului. În secţia de nou-născuţi, se va efectua un examen clinic complet care va aprecia maturitatea neonatală, greutatea, talia, perimetrul cranian, prezenţa unor malformaţii sau boli congenitale.

TOTUL DESPRE MAME: Multe mămici pleacă din maternitate cu un bebe care are icter. Ce trebuie să ştie ele despre acesta şi ce anume pot pune în practică pentru ameliorarea lui?

Dr. Irina Buga: Icterul este o afecţiune caracterizată prin colorarea în galben a pielii şi a părţii albe a globului ocular (scleră) şi este consecinţă acumulării unei cantităţi mari de bilirubină în sânge (hiperbilirubinemia). Bilirubina este produsă prin distrugerea celulelor roşii din sânge (hematii) şi a hemoglobinei. Hemoglobina este o proteină care se găseşte în hematii şi care are rolul de a transporta oxigenul de la plămâni la ţesuturile din restul corpului.

Icterul la nou-născut apare de obicei după aproximativ 24 de ore de la naştere. În cazul nou-născuţilor sănătoşi, hrăniţi cu lapte de mamă, apare un anumit grad de colorație tegumentară galbenă la aproximativ 2-4 zile de la naştere. Icterul dispare sau scade în intensitate de la sine, fără tratament şi fără urmări în 1-2 săptămâni.

În cazul nou-născuţilor alimentaţi la sân, un icter uşor se poate menţine 10-14 zile după naştere sau pot apărea recurente în timpul perioadei de alăptare. Atât timp cât copilul primeşte suficient lapte şi este un copil hrănit corect şi frecvent (de 8-10 sau mai multe ori în decurs de 24 de ore), icterul nu este o problema. Cu toate acestea copilul trebuie supravegheat.

TOTUL DESPRE MAME: Este adevărat că un nou-născut nu ar trebui să între în contact cu prea multă lume sau, dimpotrivă, cu cât mai multă interacţiune cu oamenii, cu atât mai bine pentru imunitatea sa?

Dr. Irina Buga: Vizitele la domiciliu ar trebui reduse pe cât posibil în primele luni de viaţă. Rudele şi prietenii vin, se uită, ies din cameră şi socializează în altă încăpere. Nu trebuie să pupe copilul, ci să îl lase să-şi facă propria imunitate, aceasta începe între 3 săptămâni şi 3 -6 luni, când copilul pierde anticorpii transmişi de mamă şi îşi face anticorpi proprii. De aceea, în această perioadă nu este recomandat să fie plimbat din braţe în braţe şi să îl pupe toată lumea, riscul infecţios fiind unul imens.

TOTUL DESPRE MAME: Doamna dr. Irina Buga, ca neonatolog, ce puteţi să ne spuneţi despre reacţiile imediate ale unui copil născut prin naştere vaginală faţă de cele ale unui copil născut prin cezariană?

Dr. Irina Buga: Naşterea prin operaţie cezariană a devenit un fenomen în expansiune în ultimii ani, naşterile naturale fiind din ce în ce mai rare în România. Naşterea prin cezariană versus naştere naturală este o decizie pentru care sunt responsabili mama şi medicul, persoanele implicate în procesul naşterii. Un copil născut prin operaţie cezariană se adaptează uneori cu dificultate la viaţă extrauterină, având nevoie de îngrijiri medicale de 24 -48 ore în terapie intensivă, ca să poată reuşi să se adapteze la viaţa extrauterină.

Un copil născut natural poate fi pus imediat la sân, pe când după operaţie cezariană mama îşi poate ţine pruncul în braţe şi după câteva ore de la momentul naşterii. Relaţia mamă- copil se stabileşte mult mai greu după cezariană, pe când la o naştere naturală relaţia se realizează rapid şi e mult mai eficientă.

 

Foto: Guliver, arhiva personală

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa