De ce nu trebuie să folosiți bețisoare de urechi?

TOTUL DESPRE MAME
betisoare

Rare sunt băile din care lipsesc beţişoarele de urechi, însă părinții ar trebui să spună nu bețișoarelor de urechi. Ele folosesc unei multitudini de scopuri ce țin de igienă și cosmetică, dar de cele mai multe ori sunt folosite în scopul în care au fost create, adică pentru curăţarea urechilor. Folosirea bețișoarelor de urechi este o practică obişnuită, dar destul de riscantă, atât pentru copii, cât și pentru adulți.

Există persoane care au mai multă ceară în urechi decât altele, însă, în general, urechea nu secretă mai multă ceară decât este nevoie. În cazuri rare, urechile copiilor au foarte multă ceară. Dacă interferează cu auzul sau provoacă disconfort sau durere, trebuie îndepărtată de către un doctor. Numai un specialist poate determina dacă ceara din urechi trebuie eliminată şi numai acesta poate pune un diagnostic, în funcţie de simptome.

Nici părinţii şi nici copiii nu ar trebui să încerce să îndepărteze ceara din urechi acasă, nici măcar cu beţişoare de urechi care se recomandă a fi sigure. Folosirea beţişoarelor măreşte riscul declanşării unor probleme ale canalului auditiv. 

De ce secretă urechile ceară?

Ceara este produsă în urechea externă, în zona dintre partea cărnoasă aflată la exterior şi urechea mijlocie. Termenul medical pentru ceară din urechi este cerumen.

Ceara are numeroase funcţii importante. Contribuie la protejarea timpanului şi a canalului auditiv, asigurând o căptuşeală rezistentă la apă, astfel canalul menţinându-se uscat şi prevenindu-se invazia de microbi care cauzează infecţii. De asemenea, blochează praful, mizeria şi alte particule care pot să rănească sau să irite timpanul.

După ce este produsă, ceara îşi croieşte încet drum prin canalul auditiv extern către deschizătura urechii. Apoi, iese cu uşurinţă în timp ce ne spălăm.

La majoritatea oamenilor, urechea externă produce ceară tot timpul, astfel încât canalul are întotdeauna ceară suficientă.

În cele mai multe cazuri, nu trebuie făcut nimic pentru a elimina ceara din urechile copiilor. Băile regulate sunt, de obicei, suficiente pentru a menţine ceara la un nivel sănătos. 

Tratamentul acasă

În cazul în care copilul tău acuză un oarecare disconfort în ureche, iar ceara este uşor vizibilă, îi poţi şterge exteriorul urechii cu un prosop. E important, însă, să nu foloseşti un beţişor de urechi, un deget sau orice altceva pentru a scormoni în interiorul urechii, din cauza riscului de a deteriora canalul şi timpanul, sau a-i îndesa ceara în profunzime, lucru ce ar putea provoca infecţii.

Dacă copilul se plânge că îl doare sau că are probleme de auz, discută cu medicul tău. (La sugari şi copiii mici care încă nu vorbesc, trasul urechilor poate fi semnul unei probleme.)

Pe piaţă există numeroase medicamente şi soluţii pentru îndepărtarea cerumenului, însă nu le folosi fără a consulta un medic ORL-ist.

Lumânările pentru urechi au câştigat o oarecare notorietate ca remediu domestic pentru dopurile de ceară (şi sănătatea generală), însă medicii sunt de părere că nu ar trebui folosite, pentru că nu s-au dovedit a fi sigure sau eficiente. Lumânările de urechi presupun inserţia unui obiect în formă de con în canal şi aprinderea capătului rămas în exterior, în ideea că flacăra va ajuta la aspirarea cerei. Să încerci acest lucru acasă, însă, pune riscuri mari pentru sănătatea urechilor. 

Îndepărtarea cerumenului 

Uneori, medicii elimină ceara dacă provoacă durere şi disconfort, dacă interferează cu auzul sau pentru a obţine o vedere mai bună asupra timpanului.

Eliminarea cerumenului se face, de obicei, în cabinetul medicului. S-ar putea simţi un mic disconfort, dar nu este dureros, deşi unii copii pot fi uşor iritaţi mai mult pentru că cineva le umblă în ureche.

În cazuri rare, când copilul nu poate sta liniştit pentru a lăsa medicul să îşi facă treaba, procedura se execută sub anestezie.

Medicii folosesc o varietate de instrumente pentru a elimina ceara, inclusiv un dispozitiv mic, curbat la capăt (numit chiuretă), un aspirator, şi un otoscop (instrument cu o sursă luminoasă, utilizat în controale periodice pentru a se vedea în profunzimea canalului auditiv). Procesul durează doar câteva minute şi, de obicei, nu necesită niciun tratament suplimentar.

Dacă există un semn de infecţie, medicul poate prescrie picături cu antibiotice. De obicei, însă, un tratament în plus la domiciliu nu este necesar.

 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa