Relația bunici-nepoți. Strategii eficiente pentru toate tipurile de familii

Bunicii trebuie să înțeleagă că de această dată au un rol extern și să se adapteze regulilor pe care părinții le stabilesc pentru propriul copil. Un pas în spate din partea lor va ține cearta la distanță și le poate fi în avantaj.

Ileana Mirescu
relatia bunici nepoti
Relatia bunici nepoți are numai beneficii pentru cei mici! Hai să facem lucrurile să meargă!

    Relația bunici nepoți depinde în primul rând de noi, părinții! Mărturisesc că atunci când am aflat că voi avea un copil nu m-am gândit nicio clipă că părintii nu ne vor fi alături. Îmi aminteam de prezența constantă a bunicilor în viața mea  în copilarie și  luasem asta ca pe un dat al vieții. Aveam să mă lovesc însa curând de realitate; nu, nu “cruda realitate” –  doar Realitate.

    Acum poate parea ceva foarte îndepartat, însă felul în care relația dintre bunici și părinți apare în ochii copiilor le va influența fericirea de mai târziu, când vor avea și ei copii la rândul lor. Lucrați la această legatură înainte de a se naște copilul. Stabiliți cât și în ce mod au voie bunicii să se implice în viața nepoților. Rugați-i să se pună la curent cu modul în care se schimbă un scutec, cum funcționează sterilizatorul de biberoane, ce butoane să apese pentru a pregăti legumele la aburi. Veți evita astfel viitoarele conflicte, cele din zilele în care oboseala vă va face pe toți mult mai irascibili.

    În relația bunici nepoți, părintii stabilesc regulile

    Deși pare paradoxal, binele copilului este principalul motiv de ceartă între bunici și părinți. Fiecare vrea ca cel mic să crească perfect. Doar ca înțeleg acest lucru în mod diferit, iar asta e absolut normal. În timp ce proaspăta mămica are la dispoziție cele mai tari cărți de parenting, toate site-urile din lume, cele mai noi electrocasnice menite să îi crescă puiul cât mai sănătos, bunicii nu au decât experiența pe care se bazează și cu care de multe ori se lăuda: „Am crescut și eu copii, mă descurc!”- vă sună cunoscut, nu-i așa?

    Deși în fond este doar grijă, tinerii părinți înteleg doar că s-au pricopsit pe cap cu o bunică băgăcioasa și dominatoare, care vrea cu orice preț să le demonstreze ca ei nu se pricep. Pentru a avea pace în familie, cu toții vor trebui să facă un efort de a spune calm și deschis ce asteptări au unii de la alții înainte de a se naște copilul.

    Bunicii trebuie să înțeleagă că de această dată au un rol extern și să se adapteze regulilor pe care părinții le stabilesc pentru propriul copil. Un pas în spate din partea lor va ține cearta la distanță și le poate fi în avantaj. În timp ce părinții sunt adesea extenuați, cu nervii întinși la maxim, deprimați chiar, bunicii sunt relaxati, veseli și vor pur și simplu să se distreze cu nepoții. Copiii nu au nevoie de patru părinți la fel de obosiți și stresați.

    Frusina Florea este o minunăție de bunicuță! Este alături de noi din iubire. O iubire atât de mare pentru nepoții domniei sale, încât citește pe nerăsuflate articole de parenting modern pentru a ține pasul cu noile tendințe în educația nepoților săi! Jos pălăria, doamna Frusina!

    Am citit cu interes articolele totul despre mame, pentru a fi în pas cu metodele de parenting, astfel încât să pot să o ajut pe fata mea în creșterea armonioasă a nepoțeilor! Mulțumesc! La cât mai multe articole de interes pentru mămici, bunici și mai ales copii!

    Frusina Florea, bunică din comunitatea Totul despre mame

    Bunicii sunt importanți în viața fiecărui copil. Reprezintă o sursă de echilibru. Se presupune că au ajuns la vârsta înțelepciunii și că au scăpat de toate grijile pe care le au tinerii părinți, cele legate de carieră, plata facturilor ori sensul vieții.  Ei trebuie să fie un loc în care copiii pot lua o pauză de la regulile de acasă. Copiii se așteaptă ca bunicii să fie mai toleranți, mai flexibili și mai iertatori decât proprii părinți, iar cei în vârsta trebuie să înțeleagă asta.

    Un bunic “cu mâna de fier” este o cauză majoră de conflict în orice familie și nu foloseste nimănui, decât propriului orgoliu. Bunicii au voie să “alinte prea mult”, să ofere dulciuri și ore târzii de culcare. Un bunic bun trebuie să învețe că este în echipă cu părintele, pentru binele copilului, și să facă tot ce îi stă în putere pentru asta.

    5 lucruri pe care aș fi vrut să le știu despre părinți și bunici:

    • Nu te gândi că bunicii sunt obligați să se implice activ în viața copilului. Este frumos, este de ajutor, dar obligația este doar la nivel moral, iar aici e loc de multe nuanțe.
    • Lasă mândria la o parte! Atunci când mama ori soacra se oferă să îl scoata pe bebe la plimbare sau să îți întindă rufele la uscat spune “mulțumesc” și du-te să îți faci un ceai. Meriți să te odihnești un pic.
    • Pe cât posibil, lasă propriile amintiri la o parte. Poate ca în copilaria tă părinții au făcut greșeli – cum vei face și tu la rândul tău – dar e posibil să fi învățat ceva din ele și să nu le repete și cu nepoții. Acordă-le o fărâma de încredere!
    • Nu îți vorbi de rău părinții ori socrii în fața celor mici. Felul în care percepeți bunicii este diferit.
    • Viața este ceva frumos, dar foarte firav: bucurați-vă unii de alții cât de des puteți; petreceți cât de mult timp împreună se poate. Și mai ales, faceți fotografii!

    5 Strategii pentru o relație perfectă bunici nepoți

    Vremurile când trei generaţii stăteau sub acelaşi acoperiş sunt pe punctul de a apune (sau te pomeneşti că răsar din nou, cu criza asta de bani şi locuinţe pentru tineri!). Din ce în ce mai mulţi tineri doresc să fie independenţi, să se descurce singuri, departe de privirea atentă şi uneori prea protectoare sau prea dojenitoare a părinţilor. La prima vedere toate-s bune şi frumoase, numai că lucrurile nu stau chiar aşa.

    Strategia 1: Ține bunicii aproape!

    Este foarte important ca şi micuții tăi să aibă parte de grija bunicilor, de experienţa lor ca părinţi, pentru că s-ar putea ca acolo unde tu nu ai nici o soluţie a unei probleme, bunicii să ştie ce este de făcut pentru că… undeva, cândva, au dat şi ei pe acolo.

    De asemenea, răbdarea este de multe ori un atu al bunicilor. Ei sunt oameni care au avut timp să tragă o seamă de învăţăminte din viaţă, aşa că pot să aducă mult echilibru în viaţa copiilor de-o şchioapă. Nu trebuie să uiţi nici faptul că, deseori, energia şi bucuria de viaţă pe care o au copiii se transmite şi bunicilor, aceştia primind tinereţe fără bătrâneţe de la micuţele vlăstare.

    Bunicii pot însemna de multe ori şi… un loc de refugiu faţa greutăţilor.  Pentru părinţi, bunicii pot însemna un ajutor nesperat, un plus de confort şi linişte pentru copil. Pot avea grijă de micuţ când ei sunt plecaţi la serviciu pentru că, sincer, în România bona sau baby-sitter-ul reprezintă încă, pentru foarte mulţi, doar un vis.

    Strategia 2: Nu divorţa şi de bunici!

     Toţi bunicii pot fi prezenţi în continuare în viaţa copilului, tatăl şi mama la fel, nu este normal ca o despărţire să distrugă orice legătură. Până la urmă prietenia, înţelegerea şi deschiderea sunt calităţile esenţiale pe care trebuie să le aibă o familie care s-a destrămat, dar care îşi iubeşte copilul.

    Strategia 3: Viaţa la ţară

    Dacă locuiesc la ţară, bunicii pot să-i ofere copilului o altă faţă a lumii. Îi pot oferi vacanţe de neuitat, aer curat, linişte, o linişte pe care nu o putem găsi decât departe de tumultul oraşului. Aici copilul va simţi legătura ancestrală cu natura, aici va putea înţelege mai bine importanţa mediului şi îşi va construi o serie de valori morale. 

    Strategia 4: Acceptă că nu poţi avea totul

    Mamele sunt cele care resimt cel mai acut lipsa de control asupra propriului copil. O dată ce ai decis să-l laşi cu părinţii sau socrii, nu mai poţi pretinde să stabileşti prea multe. Ei îi vor face programul, iar tu vei fi nevoită să-l respecţi. Îţi vei putea impune părerea într-un singur mod: negociind. Altfel îl vei deruta pe micuţ şi vei crea tensiuni pe care nu le înţelege.

    Copiii au nevoie să creadă că adulţii din viaţa lor sunt perfecţi. Aşa că nu-i vorbi de rău pe bunici, nu-i contrazice în faţa lui, nu-i strica imaginea pe care şi-a format-o despre ei. Ei sunt factorul de echilibru principal, ei îi dau siguranţă, ei îi alină dorul de părinţi.

    Nu poţi avea şi copil şi o viaţă relativ lipsită de griji. Nu poţi fi mamă part-time. Pur şi simplu, nu poţi avea totul. Pentru o vreme, de preferat cât mai scurtă, ţi-ai delegat responsabilitatea. Trebuie să accepţi acest lucru, pentru binele lui.

    Strategia 5: Înțelege rolul esențial al bunicilor!

    Între bunici şi părinţi există o diferenţă fundamentală. Bunicii iubesc altfel. Cu mai multă răbdare şi cu mai multă căldură. Pentru ei, nepoţii sunt centrul Universului.

    Bunicii, pe de altă parte, nu au alte preocupări. Ei se dedică total, iubesc atotcuprinzător şi răsfaţă absolut. Alături de ei, micuţii noştri descoperă o lume mai blândă, mai naivă, mai liniştită. Bunicii spun cele mai minunate poveşti, bunicile fac cele mai gustoase plăcinte cu vişine, împreună trasează graniţele unui univers sigur tocmai datorită rutinei atât de dragi oamenilor în vârstă şi micuţilor, deopotrivă.

    Copiii au nevoie de bunici, în aceeaşi măsură în care au nevoie de părinţi. Cele două elemente se completează perfect. Atât timp cât nu încercaţi să inversaţi rolurile. Mama şi tata sunt datori să îngrijească, să educe, să fie prezenţi zi de zi în viaţa copiilor lor. Bunicii iubesc şi ajută. Nu puteţi fi părinţi de ocazie.

    Îți recomandăm și

    Te-ar mai putea interesa

    Te-ar mai putea interesa