În multe cazuri, „mofturile la mâncare“ ale copiilor sunt, de fapt, mecanisme de apărare, instincte de a se proteja de alimente care le pot face rău. De altfel, nu de puține ori, părinții constată că un copil care a refuzat mereu un anumit aliment se dovedește a avea, de fapt, alergie sau intoleranță la alimentul respectiv.
Atât alergiile alimentare, cât și intoleranțele se pot manifesta încă de la începutul diversificării, iar simptomele acestora la copii sunt similare, ceea ce le face dificil de deosebit, în multe cazuri. Asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator și director medical Synevo România ne lămurește cum putem face diferența între alergii, intoleranțe alimentare și boala celiacă și ce teste sunt cele mai bune pentru un diagnostic corect.
„Copiii pot manifesta simptome diverse la contactul cu alimentele: digestive, cutanate, generale, neurologice, respiratorii. Din acest motiv, aceste manifestări au fost reclasificate, așa că în prezent vorbim despre reacții adverse la alimente“, spune asist. univ. dr. Antoanela Curici.
Reacțiile adverse la alimente au fost împărțite în trei categorii:
- Reacții mediate imun, cu implicarea sistemului imun – fie sistemul imun celular, fie cel umoral, adică producerea de anticorpi. Alergiile alimentare și boala celiacă sunt două exemple comune ale reacțiilor mediate imun.
- Reacții care nu sunt mediat imun – intoleranțele alimentare.
- Reacții toxice – în unele clasificări, acestea sunt incluse în categoria a doua, cea a reacțiilor care nu sunt mediate imun.
Principalele diferențe între alergii și intoleranțe
Potrivit medicului Antoanela Curici, principalele deosebiri între alergii și intoleranțe alimentare sunt:
| Alergii alimentare | Intoleranțe alimentare |
| Sunt mediate imun | Nu sunt mediate imun |
| Reacțiile sunt reproductibile (apar de fiecare dată când copilul mănâncă alimentul respectiv). | Reacțiile nu sunt reproductibile (nu apar la fiecare contact cu alimentul respectiv). |
| Reacțiile sunt imediate (în majoritatea cazurilor). | Reacțiile apar, de regulă, la câteva ore sau chiar la 48 de ore de la consumul alimentului. |
| Nu depind de cantitatea de alergen consumată. | Depind de cantitatea de aliment consumată. |
| Pot da reacții grave, care pun viața în pericol, cum este cazul șocului anafilactic. | Reacțiile sunt supărătoare, dar nu pun viața în pericol. |
Reacțiile alergice apar la al doilea contact cu alimentul alergen. Recomandări pentru diversificare
În ultimii ani au fost modificate recomandările specialiștilor privind introducerea alimentelor alergenice în procesul de diversificare a bebelușilor. Astfel, dacă înainte trebuia să aștepți ca bebelușul că împlinească 1 an ca să-i introduci anumite alimente, în prezent, recomandarea generală este de a introduce cât mai multe alimente (cu potențial alergenic) în primul an de viață al copilului.
Totuși, aceste recomandări trebuie personalizate pentru fiecare copil în parte. „Tendința în prezent este de a introduce alimentele potențial alergenice mai devreme, pentru a se instala fenomenul de toleranță, doar că trebuie să analizăm lucrurile în ansamblu. Trebuie să vedem dacă este vorba despre un copil care provine dintr-o familie cu istoric familial de alergii, trebuie să vedem care a fost alimentația mamei în timpul alăptării, cât de mult a fost alăptat, care a fost modalitatea de naștere și toate lucrurile acestea vor fi luate în considerare atunci când se va decide modalitatea de diversificare. Diversificarea se face după recomandarea medicului pediatru care hotărăște care este ordinea și care sunt alimentele care trebuie introduse până la vârsta de 1 an“, subliniază dr. Antoanela Curici.
Este bine de știut, totuși, că reacțiile alergice nu apar de la primul contact cu alimentul. „Primul contact este cel de sensibilizare, în care sistemul imun răspunde exagerat și sintetizează imunoglobuline de tip E. Însă cel de-al doilea contact este cel care determină și apariția manifestărilor cutanate, digestive, respiratorii, depinzând de tipul de alergen“, explică medicul de laborator.
Găsește aici 5 factori care cresc riscul de alergie respiratorie la copii.
Cele mai frecvente alergii la copii
Dermatita atopică persistentă, în formă moderată sau severă (acoperă o proporție importantă din corp și este rezistentă la tratamentul cu creme speciale) prezintă un risc crescut de a asocia alergii alimentare. De altfel, leziunile cutante specifice dermatitei pot fi o poartă de acces a factorilor alergeni, sensibilizând copilul, astfel încât acesta va manifesta reacții alergice atunci când va consuma alimentul.
În general, cei mai frecvenți alergeni sunt în număr de 9:
- lapte;
- ouă;
- alune;
- nuci;
- pește;
- crustacee;
- grâu;
- soia;
- susan.
La copiii de până într-un an se depistează cel mai frecvent alergii la laptele de vacă, la ou, la alune și la legume și fructe.
Prin comparație, adulții manifestă reacții alergice mai ales la crustacee, dar persistă și alergiile la alune.
Cum recunoaștem alergia la proteina laptelui de vacă (APLV)?
Cel mai adesea, simptomele care-i aduc pe părinți cu copilul la medic sunt digestive: scaune moi, balonare, gaze, dar și stagnare sau deficit staturo-ponderal – copilul pare că nu ia în greutate. Până aici, deosebirea de o intoleranță la lactoză este foarte dificilă, pentru că și această reacție adversă la lapte se manifestă similar.
„De aceea, este foarte important consultul la medicul alergolog, care va evalua: cum s-a dezvoltat copilul staturo-ponderal; bagajul lui genetic: dacă părinții sunt sau nu alergici; cum s-a născut, dacă a fost alăptat, dieta mamei în sarcină și alăptare etc. Ulterior, încep etapele de testare“, spune dr. Antoanela Curici.
Cele mai bune teste de alergii și intoleranțe alimentare
Schema de diagnostic atunci când apar manifestări ale alergiilor alimentare sau ale intoleranțelor începe de cele mai multe ori cu testele cutanate pentru alergii. Ulterior, se trece la testele serologice de depistare a alergiilor alimentare, iar acestea este important să fie cât mai precise, pentru un diagnostic sigur.
„În ceea ce privește testele de laborator, pentru fiecare tip de determinare există o metodă/test care este considerat «gold standard», iar restul testelor se raportează la acesta. În momentul în care vrei să stabilești un diagnostic, este important să folosești fie metoda «gold standard», dacă este disponibilă, fie metoda cea mai apropiată ca și caracteristici de metoda «gold standard». În laboratoarele noastre, folosim metoda «gold standard», pentru diagnosticul alergiilor. Imunoglobulinele E specifice sunt detectate prin această metodă, care folosește în primul rând extracte de foarte bună calitate, purificate, astfel încât să nu existe interferențe, și sistem de detecție fotometrică.“
Asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator și director medical Synevo România
Până la 31 august 2023, în laboratoarele Synevo România beneficiezi de 20% reducere la o serie de teste pentru alergii și intoleranțe alimentare, atât la achiziția online, cât și direct, în centrele Synevo. Mai multe detalii, aici.
Dacă apelăm la teste care nu se apropie de „gold standard“, există riscul de a obține un rezultat fals pozitiv (dacă alergenii nu sunt suficient de bine purificați) sau fals negativ (dacă sistemul de detecție nu este suficient de bun).
În ceea ce privește intoleranțele, cele mai comune sunt cele la gluten și la lactoză, dar atât copiii, cât și adulții, se pot confrunta cu intoleranțe și la fructoză sau la cafeină (care se regăsește nu doar în cafea, ci și în ceaiul verde și negru, în ciocolată, băuturi energizante, unele sucuri). Pentru intoleranțele alimentare există alte tipuri de teste.
De exemplu, pentru intoleranța la lactoză există un test genetic, care nu este influențat de momentul recoltării, iar copilul nu are recomandarea de a consuma lapte înainte de testare. Pentru intoleranța la gluten sau pentru boala celiacă (care este o afecțiune mediată imun, la fel ca alergiile, doar că fără producerea de imunoglobuline E specifice), există testul Celikey, care detectează două tipuri de anticorpi anti-transglutaminază IgA și IgG.
