TDM: De la ce vârstă poate fi folosit Dunstan Baby Language? Poate fi folosit și pentru copiii cu nevoi speciale?
Mihaela Pintea: O dată ce s-a născut, bebeluşul începe să „vorbească”, prin urmare Ziua 1 este momentul din care putem înţelege când copilul solicită lapte sau ne spune: “vreau să râgâi, mi-e somn, sunt balonat etc.” Din această perspectivă este de dorit să fi învăţat DBL înainte de naştere, astfel încât să ne fi acomodat cu sunetele produse de alţi nou-născuţi, implicit obișnuindu-ne cu un alt tip de limbaj.
Unii părinţi observă toate cinci cuvintele încă din primele zile de după naştere, altora le poate lua puţin mai mult timp până se adaptează la comunicarea bebeluşului. Majoritatea, însă, ne spun că Neh (mi-e foame) este primul cuvânt pe care îl identifică.
De reţinuit că în perioada de nou născut putem observa o uniformitate izbitoare a tuturor nou-născuţilor din lume. La naștere cu toții sunt la fel, se dezvoltă în același mod și în conformitate cu aceleași legi, au aceleași nevoi biologice și psihologice simple, parcurg aceleași faze ale creșterii şi, cu toate acestea, sunt diferiţi. Ei vor folosi sunete pentru a semnaliza o nevoie neîmplinită. De exemplu, dacă acţionăm când auzim Eh (vreau să râgâi), este mai puţin probabil să mai auzim sunetul Eairh pentru balonare sau crampe.
În ceea ce priveşte întrebarea dvs. legată de copiii cu nevoi speciale, cercetările DBL au cuprins în program nou-născuţi la termen şi sănătoşi. În prezent, există un program în derulare care vizează aplicarea DBL la bebeluşi prematuri, însă va mai dura până la a scoate pe piaţă concluzii şi soluţii complementare.
TDM: Cine mai poate deprinde limbajul bebelușului în afara de mamă? La ce să te aștepți când înveți Dunstan Baby Language?
Mihaela Pintea: Sistemul Dunstan Baby Language a demonstrat că nu doar mamele pot să îşi înţeleagă bebeluşul. Orice persoană interesată de învăţarea acestui limbaj are potenţial în a reuşi. Condiţia estenţială este de a vrea, de a fi deschis să descoperi ceva inedit şi poate puţin discutat. În timpul cercetărilor, 7 din 10 taţi au declarat că au înţeles nevoile copilaşilor. Pentru prima dată un proaspăt tată se află la acelaşi nivel cu mama din perspectiva identificării nevoilor nou născutului şi în egală măsură în stare de a-l linişti. Când ambii părinţi pot îngriji un bebeluş (în stil propriu, dar centrat exact pe nevoile copilului), putem afirma că s-a creat un parteneriat adevărat între cei doi. Dacă luăm în considerare cele spuse mai sus, parteneriatul devine unul extins, incluzând orice bunică, bunic, mătuşă, bonă etc., orice persoană disponibilă şi conştientă de modul în care bebeluşul le spune ce şi când are o nevoie specifică.
La ce să ne aşteptăm când învăţăm DBL? Doar la lucruri bune 🙂 Din practica mea, pot spune că la fiecare dintre părinţii care au aflat cum sună fiecare cuvânt şi cum să îl descifreze, indiferent că au fost pentru prima oară părinţi sau nu, atenţia lor nu s-a mai concentrat pe griji şi temeri legate de capacitatea lor de îngriji un bebe. Debutul parentalităţii a fost unul inedit, scutit de frici, a fost unul mai plin de curiozitatea de a asculta şi identifica nevoile, de a afla ce anume le cere bebeluşul. Din start nesiguranţa şi timiditatea de părinte începător sunt înlocuite cu a-ţi descoperi copilul, potenţialul lui. Dispar, astfel, angoasele, stresul, panica. Poate va fi necesar un scurt timp de acomodare cu modul în care puiul se exprimă, pentru că fiecare dintre noi avem un timbru vocal specific şi unic, dar aceasta este doar o chestiune de obişnuinţă. Altfel, garantat şi din mărturisirile părinţilor cu care am lucrat, viaţa alături de un nou născut înţeles este una mult mai liniştită şi, hai să spunem, mai reconfortantă.
TDM: Cum se modifică pe parcursul lunilor semnalele pe care le transmite copilașul?
Mihaela Pintea: Ţinând cont de etapele din dezvoltarea copilului, am observat cum între 0-4 luni dominantă este perioada unei comunicări inconştiente, involuntare, urmând ca după 4 luni bebeluşul să se maturizeze tot mai mult şi, astfel, să avem parte de o prezenţă din ce în ce mai mare a semnalelor conştiente. Dacă iniţial reflexele involuntare îl determinau pe nou-născut să îşi mişte corpul şi să scoată sunetele fără urmă de intenţie, după 4 luni bebeluşul începe să asocieze diferite acţiuni ale mamei (în special) cu modul în care i se împlineşte o nevoie. Am în vedere aici oferirea sânului pentru liniştire, nu doar pentru hrană, sau locul şi modul în care va dormi şi asa mai departe. Vedem cum începe să ceară conştient ceva.
Pentru a exersa şi a continua procesul comunicării preverbale, eu recomand şi învăţarea Baby Sign Language (limbaj al semnelor) care presupune expunerea copilului la folosirea unor semne simple, specifice cuvintelor precum: mama, tata, lapte, sus etc. Atunci când îi vorbim copilaşului, putem folosi şi aceste semne, iar în timp, până se dezvolta suficient de bine aparatul fonator, vom avea parte de un nou tip de dialog, care va reduce mult frustrările şi nervozitatea celor mici izvorâte din incapacitatea de a se face înțeleși.
TDM: În afară de o buna comunicare, ce alte avantaje are Dunstan Baby Language pentru familie, pe termen lung?
Mihaela Pintea: Aş spune că unul dintre cele mai mari beneficii resimţite de părinţii care folosesc DBL este încrederea că pot să îşi îngrijească copilul. Părinţii pot forma o adevărată echipă acum; amândoi sunt siguri unul pe celălalt, au încredere reciprocă, şi iată cum un bebeluş uneşte cuplul, îl sudează şi îi apropie şi mai mult pe mama şi tata. Bebeluşului pe de altă parte, i se împlinesc nevoile şi se simte mult mai ataşat şi liniştit de părinţi calmi şi mai relaxaţi. Atunci când nevoile ne sunt înţelese, suntem mult mai bine. Este valabil atât pentru copil, cât şi pentru părinţi. DBL merge mână în mână cu crearea unui bun ataşament, al unui ataşament securizant, întrucât un părinte conştient de copil şi de nevoile sale devine un părinte disponibil, empatic, iubitor. Ştiind, fără să te stresezi prin eliminări şi ghicit, ce vrea bebeluşul, transmiţi linişte şi o stare pozitivă copilaşului, iar bazele unei legături sănătoase s-au clădit deja fără eforturi prea mari. Un copil înţeles va plânge mai puţin, iar asta dă un mare confort părinţilor.
TDM: Şi pentru cei greu de convins: care au fost experienţele tale directe legate de Dunstan Baby Language?
Mihaela Pintea: S-ar putea scrie pagini întregi legate de cum s-au detensionat părinţii care au avut curiozitatea şi încrederea de a afla ce este cu Dunstan Baby Language. Desigur că am întâlnit şi scepticism, dar mult mai mult am dat de bucuria celor care îmi spun: Ştiu ce spune bebeluşul meu. Sau merg în parc şi îmi vine să merg la mamele cu bebeluşi să le spun ce vrea bebeluşul care gângureşte.
Recent, am consiliat online o proaspătă mamă, iar satisfacția de-a o fi ajutat să se detensioneze, să se simtă înţeleasă, să îşi vadă copilul din altă perspectivă, să se convingă că îi vorbeşte nu are egal.
Reacţiile tăticilor după ce învaţă DBL sunt grozave. Da, funcţionează, înţeleg şi îmi dau seama că în tot acest timp bebe voia altceva decât credeam noi sau mi se pare fantastic să ştiu că dacă plânge aşa, de fapt vrea ceva concret….şi aş putea continua.
Un lucru este sigur: eu sunt fascinată continuu şi mă simt privilegiată că am învăţat limbajul secret al bebeluşilor şi îmi doresc să îi ajut pe cei ce îşi doresc acelaşi lucru şi să-i facem pe bebeluşi mai fericiţi.
De aceea, vă invit cu drag să nu lăsaţi să treacă primele patru luni ca şi cum nu ar conta prea mult, pentru că de fapt contează. Conectați-vă cu copiii într-un mod conştient şi empatic, pregătiţi-vă să-i cunoaşteţi deplin încă din Ziua 1!
Mihaela Pintea ne va spune și alte lucruri extrem de interesante despre limbajul bebeluşului vineri, pe 17 iulie, la ediţia a unsprezecea a “Atelierelor cu mămici”. Evenimentul va avea loc la Connect Hub din Bucureşti, cu începere de la ora 18:30. Participarea este gratuită, dar pentru înscriere vă rugăm să apăsaţi butonul roz de înscriere de aici şi să completaţi câmpurile indicate.
