Primii dinţişori la bebeluși. 7 semne care anunță apariția lor

Primul an din viața copilului tău îți aduce multă magie, dar și multe provăcări. Una dintre ele este apariția dințișorilor de lapte. Iată ce semne anunță erupția dentară și ce ai de făcut!

Raluca Dumitrică
dințișori la bebeluși
Primii dințișori la bebeluși vin la pachet cu cel puțin 7 semne. Hai să vedem care sunt acestea!

    Dinţişori la bebeluși? Da…imediat ce împlinesc 6 luni! Primii dinţişori îşi anunţă prezenţa prin câteva semne uşor de observat. Când ai un bebe, aproape fiecare zi din viaţa lui îţi aduce câte o surpriză. Ba un strâns de mână cu putere, ba un gângurit, un zâmbet larg sau chiar un râs în hohote, o răsucire şi un gest nemaifăcut până atunci. În această pleiadă de noutăţi se înscriu şi semnele care anunţă că apar primii dinţişori ai bebeluşului, aşa că haideţi să vedem care sunt acestea!

    Deşi poate părea surprinzător, dezvoltarea dinţișorilor la bebeluși începe din a şasea săptămână de viaţă intrauterină şi continuă  până spre vârsta de 12 ani (excluzând molarul de minte ). Dar erupţia dinţilor temporari (apariţia lor pe arcada dentară) începe, în majoritatea cazurilor, în jurul vârstei de şase luni şi continuă până la doi ani şi jumătate.

    Ordinea în care apar dințișorii la bebeluși

    Iată când apar primii dinți la bebeluși:

    • Între şase şi zece luni erup incisivii centrali, mai întâi cei inferiori
    • La vârsta de 11-13 luni erup incisivii laterali, mai întâi cei superiori
    • La un an şi patru luni apar primele măseluţe
    • La un an şi şapte luni erup caninii
    • La doi ani şi trei luni apare al doilea rând de măseluţe, mai întâi cele inferioare, apoi (la doi ani şi cinci luni) cele superioare

    Apariția dințișorilor la bebeluși poate fi diferită

    Nu te alarma dacă acest „calendar“ al apariției dinţilor nu este respectat întocmai de copilul tău. Aceste date sunt stabilite statistic, dar există mari variaţii individuale! Viteza cu care apar grupele dentare este corelată strâns cu dezvoltarea somatică.

    Greutatea pe care a avut-o la naştere bebelușul tău este un factor important pentru apariţia primului dinte temporar. Astfel, copiii mai dolofani la naştere au primii incisivi la 3-5 luni.

    De asemenea, băieţii îşi scot mai devreme „colţii“ la iveală, iar cu cât mama e mai tânără, cu atât primii dinţișori la bebeluși apar mai devreme. În schimb, după un număr crescut de naşteri primul dinte erupe mai târziu, la fel întâmplându-se şi în cazul prematurilor, însă această întârziere se compensează până la doi ani şi jumătate.

    Există şi anumite boli care pot provoca variaţii ale erupţiei dentiţiei temporare; rahitismul, rubeola prenatală, sifilisul congenital, sindromul Down (boală genetică) întârzie apariţia dinţilor.

    Febrele eruptive pot însă accelera erupţia dentară. O situaţie excepţională este dată de prezenţa pe arcadă a dinţișorilor încă de la naştere (dinţi natali) sau de erupţia lor în primele 30 de zile (dinţi neonatali). Aceşti dinţişori se vor dovedi însă destul de fragili, în privinţa smalţului şi a rădăcinii.

    Dințișori la bebeluși- grafic orientativ.

    Dințișori la bebeluși. 7 semne care le anunță venirea

    1. Salivarea abundentă

    Când glandele salivare ale celui mic lucrează la cote maxime, făcând ca nivelul de salivă din cavitatea bucală să fie extrem de crescut, sunt multe șanse ca în foarte scurt timp să îi apară şi primul dinţişor. De altfel, saliva abundentă este și un semn că bebelușul se apropie de perioada în care este gata de diversificare, adică de vârsta de 6 luni. Excesul de salivă poate să provoace şi o iritaţie în jurul gurii sau pe piept şi, deşi nu trebuie să vă îngrijoraţi prea tare din pricina ei, este recomandat să ştergeţi saliva în plus.

    Citește și ”Cartea Bebelușului”, cel mai important si complet ghid al primilor ani. Aceasta poate fi cumpărată de AICI..

    2. Gingia dureroasă la atingere se poate asocia cu primii dințișori la bebeluși

    Încă de dinainte de apariţia dinţișorilor la bebeluși, gingia devine dureroasă şi orice mică atingere în această parte îi poate provoca suferinţă copilaşului. Folosiţi tacâmuri dintr-un material mai puţin dur la ora mesei, evitaţi să îl atingeţi în această zonă şi fiţi gata să-l ţineţi şi mai mult în braţe decât până acum pe cel mic.

    3. Dorinţa de a mesteca şi de a sta permanent cu mâna-n gură

    Pentru că gingia este dureroasă, bebeluşul va încerca instinctiv să diminueze disconfortul existent prin menţinerea constantă a mâinii în gură şi prin introducerea permanentă a unor obiecte tari pe care să le roadă fără întrerupere. Aşa că să nu vă miraţi dacă în această perioadă molfăie tot ce prinde!

    Cumpăraţi-i jucării gingivale cu interiorul plin de lichid, care se pot răci în frigider, şi oferiţi-le ca să poată beneficia de senzaţia de răcorire, de ajutor în estomparea durerii.

    Dar nu vă panicați mai mult decât este cazul. „Gustarea” obiectelor din jur este și o modalitate de a descoperi lumea, nu doar un semn de disconfort provocat de durerea gingiilor.

    4. Vezicule pe gingie sau inflamaţii ale acesteia

    În zona în care urmează să apară un dinţişor se pot zări mici vezicule sau formaţiuni similare aftelor, indice al faptului că în acea parte a maxilarului va erupe un dinte de lapte. În alte cazuri se poate vedea chiar şi un punct albicios pe gingie, tot un semn al viitorului dinţişor.

    5. Stare de nervozitate

    Se spune că, dacă un adult ar experimenta disconfortul produs de apariţia dinţilor, n-ar fi tocmai cea mai plăcută companie pentru nimeni. Aşa că este lesne de înţeles de ce în perioada premergătoare apartiției unui dinte bebeluşul vostru poate să fie irascibil, aşadar să se supere uşor din orice, să nu-i convină nimic şi să aibă perioade de plâns prelungit.

    6. Somn agitat

    Agitaţia de pe timpul nopţii este adesea întâlnită la copiii cărora le apar dințișorii de lapte. Somnul este perturbat de durerea din zona gingiei, iar cel mai probabil bebeluşul va dormi în reprize şi în cele mai neobişnuite poziţii. Cosleepingul alină mult disconfortul nocturn, iar cel mic se va odihni mai bine în preajma corpului cald al mamei sale.

    Îți recomandăm și ”Cartea Bebelușului”, cel mai important si complet ghid al primilor ani. Aceasta poate fi cumpărată de AICI.

    7. Refuzul alimentelor

    Dacă în această perioadă veţi observa că bebe refuză alimentele şi îşi găseşte alinarea doar la sân, este foarte posibil ca un dinte care stă să iasă să fie motivul pentru lipsa poftei de mâncare.

    Deşi sunt situaţii în care bebeluşii pot avea scaune diareice şi temperatură în perioada apariţiei dinţilor, mai multe studii efectuate în ultimii ani de medici pediatri susţin că aceste simptome nu pot fi puse pe seama erupţiei dentare. Părinţii trebuie să mai ştie şi că semnele erupţiei nu indică o apariţie rapidă a dinţilor; în unele cazuri aceste semne sunt urmate la câteva luni bune de ieşirea primului dinţişor.

    Abia i-a ieșit primul dințișor și gata, la medic! Nu e prea devreme? Multe mame întreabă asta, însă specialiștii spun că este vârsta potrivită ca cel mic să cunoască stomatologul. Sunt vizite de împrietenire cu medicul, cu cabinetul și cu scaunul stomatologic. Vârsta la care se pot face și intervenții este în jur de 2 ani. Pentru o experiență de succes, părinții și medicul trebuie să facă o echipă bună. Este necesar ca cel mic să nu simtă încordare, să înțeleagă că e un lucru bun să aibă grijă de dinții lui și să mergă cu bucurie în cabinetul dentar.

    Dr. Calenic Anca, medic stomatolog pedodont la Clinica Miko Dental

    Ce e de făcut după ce apar toți dințișorii la bebeluși

    După ce dinţişorii au apărut, încearcă să combați anumite obiceiuri, cum ar fi suptul degetului, care poate provoca tulburări de ocluzie (de muşcătură). Poți utiliza în schimb suzete ortodontice din silicon, pe care le găsești în farmacii.

    Chiar dacă dinţișorii de lapte nu sunt pentru toată viaţa, evită formarea cariilor dentare, fiind atentă la alimentaţia copilului şi la igiena cavităţii bucale.

    Pentru bebeluşi, folosește periuţe-degetar, fără a utiliza însă pastă de dinţi, aceasta putând fi introdusă în igiena copilului doar după ce creşte suficient şi învaţă să elimine deliberat din gură (să scuipe) ceea ce nu trebuie să înghită. În cazul folosirii precoce a pastei de dinţi, există riscul intoxicaţiei.

    Pentru copiii mai mari există periuţe de dinţi cu diverse forme şi culori, chiar şi cu melodii, menite să facă din spălatul pe dinţi un moment plăcut şi distractiv, care să se transforme în obicei pentru întreaga viaţă. Ocupă-te cu multă răbdare de această problemă şi nu ezita să-i daţi chiar voi, părinţii, un repetat exemplu pozitiv. Nu-i vorbiţi „de rău“ stomatologul şi nu-l speriaţi cu „dusul la dentist“. Chiar dacă voi aveţi probleme stomatologice, nu povestiţi în preajma copilului cât de greu v-a fost la ultima şedinţă.

    În jurul vârstei de trei ani, dacă nu au existat probleme speciale, e bine să faceţi prima vizită cu copilul la stomatolog.

    În ceea ce priveşte profilaxia cariei dentare prin administrarea de fluoruri, nu vă hazardaţi cu cine ştie ce iniţiative! E mai cuminte să cereţi mai întâi părerea medicului stomatolog şi, dacă acesta o recomandă, să o efectuaţi, pas cu pas, sub îndrumarea sa. Există riscul efectelor nocive, care pot merge până la distrugerea smalţului de pe dinţi.

    Dozele de fluor recomandate în Europa

    • până la vârsta de trei ani –  0,50 mg/zi
    • între trei şi patru ani – 0,75 mg/zi
    • după patru ani până în adolescenţă – 1 mg/zi.
    • pentru copiii mai mari se recomandă fluorizări la cabinetele stomatologice

    Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

    Îți recomandăm și

    Te-ar mai putea interesa