Virusul sincițial respirator (VSR) este principalul vinovat de îmbolnăvirea copiilor până în doi ani. Este cea mai frecventă cauză a bronșiolitei, infecția respiratorie care poate îmbolnăvi grav sugarii și care necesită spitalizare. Se transmite foarte ușor, nu dă imunitate, așa că în același sezon un copil se poate îmbolnăvi de mai multe ori. Cum încă nu există un tratament pentru a preveni îmbolnăvirea, protecția celor mici, cei mai afectați, e în mâinile noastre. Iar măsurile de prevenție sunt simple, bine-cunoscute, însă din păcate ignorate.
Valul de viroze care a lovit Europa în această perioadă alarmează medicii. Nu neapărat din cauza numărului mare de îmbolnăviri, ci, mai degrabă, prin prisma severității simptomelor. Cei mai afectați sunt micuții cu vârste de sub 1 an. Ce e diferit față de anii trecuți?
Ce este virusul sincițial respirator (VSR) și de ce e diferit anul acesta
VSR este un virus comun care poate provoca infecții la nivelul nasului, gâtului, plămânilor și tractului respirator. Anual, la noi în România sezonul lui de apariție începea prin octombrie-noiembrie și ține până prin februarie. Statistic, aproape toți copiii sunt infectați cu VSR până la vârsta de 2 ani, iar reinfecțiile sunt frecvente la toate vârstele. VSR reprezintă cauza principală de spitalizare la sugari.
Față de alți ani, diferă numărul tot mai mare de cazuri, la toate vârstele, cu complicații supurative. Cei care nu merg în colectivitate au acasă frați mai mari care fac parte din colectivități și aduc acasă tot felul de germeni. Cred că pandemia, făcându-i să stea mai mult acasă a dus la o „adormire“ a imunității care nu a mai fost ,,trezită și antrenată“ periodic. Și, atunci, virusurile au găsit un organism lipsit de o minimă apărare și virulența lor a fost maximă.
Dr. Daniela Neacșu, medic primar ORL
Începând cu noiembrie 2022, cazurile de VSR și alte boli respiratorii – cum ar fi enterovirusul, rinovirusul și virusurile paragripale – sunt în creștere în Statele Unite și în Europa. România semnalează și ea cazuri multe și grave, mai ales la copiii cu vârste mici.
Explicația specialiștilor este următoarea: infecțiile cu VSR au scăzut semnificativ în perioada de vârf a pandemiei de COVID-19. Distanțarea fizică și purtarea măștilor au făcut ca expunerea copiilor mici la microbii comuni să fie foarte slabă în acea perioadă. Pe măsură ce mulți se întorc la școală și alte locuri publice fără măști, germenii și virusurile se răspândesc în mod normal. Însă, cu o imunitate prea puțin antrenată, copiii sunt mai vulnerabili decât de obicei. Avem, astfel, copii de un an și doi ani care tocmai acum au prima infecție cu VSR.
Ce reguli ne pot ajuta să nu ne îmbolnăvim
VSR se poate contracta de mai multe ori. Prima dată când un copil face o infecție cu VSR este posibil ca simptomele să fie mai supărătoare decât la următoarele infectări. Acest lucru face și mai importantă acordarea unei atenții sporite regulilor de igienă și de bun-simț care pot ține boala departe de copil.
Vaccinarea antigripală și vaccinul împotriva rotavirusului
Pentru VSR nu există un vaccin deocamdată, dar pentru gripă există. Toți copiii mai mari de 6 luni ar trebui vaccinați împotriva gripei cât mai urgent, spun medicii. Gripa la copilul mic produce forme de boală extrem de grave. În tabloul infecțiilor respiratorii din acest an și-a făcut loc și rotavirusul. Simptomele infecției cu rotavirus sunt foarte asemănătoare unei gripe (febră la debut), la care se adaugă durerile de burtă și vărsăturile. Pentru rotavirus există vaccin și poate fi administrat de la 9 luni, în două doze, la 6 săptămâni distanță.
La infecția cu Rotavirus și alții din clasa lui sunt expuși în primul rând copiii nevaccinați care vin des la camera de gardă, cu internări frecvente când într-un spital, când în altul. Aud adesea mămici spunând că au fost la nu știu ce spital, dar au auzit că alt spital e mai bun și de aceea s-au dus acolo. Protocoalele terapeutice sunt aceleași.
Dr. Daniela Neacșu, medic primar ORL
În afara medicamentelor antivirale și a vaccinurilor care pot preveni îmbolnăvirea, rămân sfinte regulile de igienă. Simple, bine-cunoscute, dar ignorate: evitarea spațiilor aglomerate și spălarea corectă a mâinilor.
Igiena la sugari și expunerea lor la virusuri
În aceste luni, în care numărul tot mai mare de cazuri de infecții respiratorii care ajung la camerele de gardă cresc, e necesar să înțelegem că trebuie să protejăm bebelușii:
- evitați să mergeți cu bebelușii în spații aglomerate – mijloace de transport în comun, supermarketuri, mall-uri;
- dacă aveți posibilitatea, țineți frații de grădiniță acasă, ori vaccinații de gripă; iar dacă tușește, rămâne acasă;
- schimbați hainele și spălați bine mâinile și fețele celor care se întorc acasă din colectivități:
- purtați mască în spațiile închise;
- hrăniți-i la sân pentru a-i ajută să-și întărească sistemul imunitar. Dar nu oricum și nu oriunde, spun doctorii.
Văd adesea mămici care-și alăptează bebeluși la mall, la camera de gardă în plină aglomerație (nu mai zic de microbi), în parc, în autobuz. Sunt perfect de acord și susțin alăptatul natural. Și eu sunt mamă. Nu sunt de acord cu alăptatul pe unde se nimerește. Când alăptezi, trebuie mai întâi să te speli bine pe mâini, să speli sânul; iar după alăptat iar să te speli. Când bebelușul suge, el respiră profund pe nas și automat inspiră și mai multe particule. Și apoi nu știm de ce e răcit, de ce are diaree etc.
Dr. Daniela Neacșu, medic primar ORL
„Contează foarte mult și igiena pe care mama o oferă. Am observat multe mămici cu unghii foarte lungi, care de-abia pot ține bebelușul în brațe. Stau și mă gândesc ce rămâne sub unghii după ce le schimbă scutecul… ori dacă folosesc o perie pentru unghii…“, adaugă doctorul.
Educația la copiii mai mari… și la adulți
Valul de viroze care a pus stăpânire pe Europa ar trebui să ne dea de gândit. Putem preveni îmbolnăvirea copiilor dacă ține cont de acele reguli de bun-simț pe care le-am pus în practică în pandemie. VSR este mult mai grav decât COVID-19. Și face foarte mult rău sugarilor și copiilor mici, cei cu un sistem imunitar nedezvoltat pe deplin.
Tușim în batistă și o aruncăm imediat la coș; dezinfectăm suprafețele dure folosite des – clanțe, întrerupătoare etc. – mai ales dacă au fost atinse de cineva care se simte rău; stăm acasă dacă ne simțim rău; ne spălăm pe mâini ori de câte ori e nevoie; evităm să ne atingem fața pe cât posibil. Și încercăm să le spunem asta și copiilor noștri.
Copiii mai mari, 2-4 ani, au un obicei – să-și bage degetele în nas. Am văzut puțini părinți deranjați de acest obicei. Când vin la camera de gardă, nu trebuie decât 2 secunde să-i lase din mână că găsesc ei ce să lingă prin cabinet. Sunt lucruri reale, poate vi se pare că exagerez. Dacă atrag atenția mi se răspunde „e copil.
Dr. Daniela Neacșu, medic primar ORL
Și nu în ultimul rând, pentru că este foarte important: nu ne tratăm cu ce credem noi că ne facem bine. Cu atât mai mult cu cât e vorba de copii! În tratarea unei viroze respiratorii este important să ameliorăm simptomele – febra se scade cu un antifebril, însă numai după ce depășește 38,5 °C, pentru durere în gât bem multe lichide călduțe, îndulcite cu miere și cu un strop de lămâie, creștem aportul de lichide în această perioadă ca să fluidizăm secrețiile. Iar dacă apare tusea, apelăm la bomboane cu substanțe emoliente, la miere și limonadă cu miere. Și stăm acasă să ne odihnim.
Dacă ți-a plăcut acest articol, citește și:
