Un nas înfundat nu trebuie să sperie mămicile. Iată soluții și recomandări de la medicul ORL care ne învață, pas cu pas, cum se desfundă nasul copiilor.
Un nas desfundat ne ferește de complicații! Deși pare simplu, desfundarea lui se face conform unei proceduri. Dr. Mariana Ceapă, medic primar ORL la clinica Medis, ne arată cum se desfundă nasul la copii, în funcție de vârstă. În plus, are câteva trucuri pentru mămici plus soluții astfel încât nasul să se mențină desfundat.
De ce au bebelușii nasul înfundat?
Mămicile trebuie să știe că un bebeluș e un om în miniatură, dar are o conformație diferită de adulți în privința foselor nazale care sunt foarte mici și înguste pe interior. Acest lucru înseamnă că aerul pătrunde prin nări, dar nu destul cât mucoasa să rămână uscată. Astfel, în mod natural, se vor produce mai multe secreții.
Mămicile vor auzi din primele zile de viață ale bebelușului un sunet specific de nas înfundat și de care de regulă se sperie pentru că ele știu că aceste secreții în nas sunt de obicei semnul unei răceli.
Dar în cazul nou-născuților acestea nu sunt un semn de răceală. Este important să nu se panicheze dacă acesta este singurul simptom și nu e însoțit de febră sau de tuse. Se poate întâmpla ca uneori bebelușul să se alimenteze cu dificultate, să se oprească din supt ca să respire pe gură.
Cât timp va dura acest fenomen? Depinde de dezvoltarea bebelușului, în general cam trei luni. Este un proces fiziologic, nu patologic, însă și în acest caz trebuie să-i desfundăm nasul bebelușului pentru a-l ajuta să respire, să se alimenteze și să doarmă.
Cum se desfundă corect nasul în cazul bebelușilor sau copiilor mici
Acest ghid este valabil pentru toți copiii care nu știu să-și sufle singuri nasul, de la nou-născuți și până la cei mai măricei.
- Se înmoaie secrețiile cu ser fiziologic sau spray cu soluție salină;
- Se aspiră secrețiile (pară de cauciuc);
- Dacă nu au fost eliminate, secrețiile pot fi înghițite – nu vă speriați, este normal;
- Se menține nasul desfundat cu ajutorul picăturilor (doar pentru bebelușii mai mari de 7 luni);
- Soluții utile pentru nas înfundat: aerosoli și inhalații.
Este bine ca mămicile să aibă în trusa bebelușului ser fiziologic care poate fi instilat (se pun picături) în cantitate necesară, ori de câte ori este nevoie întrucât nu avem contraindicații la administrarea serului fiziologic. El face ca aceste secreții să se fluidifice și bebelușul le va elimina pe năsuc sau le va înghiți, ceea ce iarăși nu e o problemă pentru că sunt secreții fără conținut microbian. Se pun picături cu pipeta sau cu o seringă.
Cum se utilizează corect serul fiziologic
- După ce s-a desfăcut flaconul, se acoperă cu o compresă sterilă;
- Se pune întotdeauna acul la seringă și capacul deasupra, ca aceasta să se păstreze sterilă;
- Nu trebuie să atingem acul decât de flacon;
- Dacă avem o fiolă de ser fiziologic, tragem tot conținutul o singură dată în seringă și aruncăm fiola;
- Poziția de administrare a serului fiziologic: culcat pentru a intra bine în nări;
- Poziția de administrare a spray-ului: în picioare sau șezând, cu capul ușor aplecat. La spray, jetul se duce direct spre fosa nazală.
Pe lângă ser fiziologic, există în farmacii preparate speciale în dispozitive care pot fi utilizate pentru bebeluș – fie au picurător și o pompă care nu permite microbilor să pătrundă în flacon, fie sunt de tip spray. Ele sunt umplute tot cu soluție salină, apă de mare etc.
Totul despre Colargol
Colargol este indicat în coriza, rinită vasomotorie și rinita alergică, inflamații ale sinusurilor paranazale, inflamații catarale ale urechii medii asociate cu coriza. Colargol reprezintă o asociere de argint coloidal cu substante proteice, este antiseptic pentru mucoase.
Contraindicații ale Colargol:
- Hipersensibilitate;
- rinita sicca;
- copii sub 6 ani pentru solutie 0,1%, respectiv copii sub 2 ani pentru solutie 0,05%;
- glaucom, îndeosebi cu unghi îngust.
Doze și administrare Colargol:
- 1-2 picaturi în fiecare nară, de cel mult 3 ori/zi, maxim 5 zile.
Atenționări în utilizarea Colargol:
- Tratamentul cronic are risc de atrofie a mucoasei nazale;
- prudență la cardiaci,
- feocromocitom,
- hipertiroidie,
- diabet zaharat;
- fenomene de rebound;
- interacțiuni medicamentoase cu IMAO,
- antidepresive triciclice;
- sarcina și alăptare;
- șoferi și activități de precizie.
Reacții adverse posibile date de Colargol:
- Iritație locală,
- moderată și tranzitorie,
- rebound al congestiei,
- congestie reactivă cu rinită indusa medicamentos,
- cefalee,
- insomnie,
- astenie,
- tulburari de vedere,
- palpitatii,
- tahicardie,
- hipertensiune arterială.
Se prepară aseptic picurator uz extern în profilaxia oftalmiă gonococica (infecția globilor oculari) la nou-născuți.
- CITEȘTE ȘI: Cum desfunzi nasul bebeluşului
Ce facem dacă nu reușim să desfundăm nasul bebelușului?
Atenție, nu umblăm cu bețișoare în nasul bebelușului, ci folosim niște „unelte” speciale, cum ar fi para de cauciuc. De reținut, însă, că secrețiile se acumulează frecvent în spatele nasului și, orice dispozitiv am folosi, nu putem să scoatem tot. Important este să scoatem suficient cât să doarmă și să mănânce liniștit.
Dacă nici așa nu reușim să-i desfundăm nasul și sugarul nu se alimentează corect și nu doarme, atunci apelăm la un specialist ORL care are un dispozitiv ce folosește o sondă de plastic moale. Aceasta se introduce mai adânc în nasul sugarului și reușește să ajungă la sursă, acolo unde secrețiile se acumulează. Este o manevră la care bebelușul este normal să plângă, dar mămica trebuie să știe că nu se produce nimic rău, este doar o aspirație mai profundă și mai eficientă.
Aceasta se face maxim o dată la două zile, ca ultimă măsură, când bebelușul suferă. De reținut că se face pe o perioadă limitată, oricum nici nu e nevoie de mai mult.
Trei sfaturi de la medic
1. Atenție, nu folosiți soluții care au în compoziție antibiotic pentru că fosele nazale au flora lor obișnuită și nu trebuie s-o omorâm de tot. Pe de altă parte, creăm și o rezistență a eventualilor micobi patogeni la antibioticul respectiv.
2. Aerosoli: sunt foarte utili, fie că se folosesc medicamente, fie soluții saline simple. Pot fi folosiți 10-14 zile fără să fie probleme. Toate aceste picături se vaporizează, se întind pe toată suprafața mucoasei, pătrund bine și păstrează umiditatea necesară.
3. Inhalații: se face ceai de plante în care se pune sare grunjoasă. Este bine să fie inhalați acei aburi. De obicei adulții își pun un prosop pe cap și stau așa acoperiți, înhalând aburii, dar copiii trebuie să fie atrași într-un joc. O idee este să facem un cornet prin care copilul să respire acei aburi.
Cum învățăm copilul să sufle singur nasul?
Nu există o metodă universală, ci e nevoie de multă răbdare și de exemplu personal din partea părintelui. Nu putem spune cu exactitate vârsta la care ar trebui să știe să-și sufle singur nasul, însă este important să nu renunțăm, să-i acordăm timp și să-i arătăm cum se face pentru că aceasta este metoda prin care secrețiile se elimină cel mai bine.
Atunci când îi spunem să sufle nasul, tendința copilului este să tragă aerul pe nas, de aceea trebuie să-i explicăm cum se face. Iată câteva trucuri pentru mămici ca să-și învățe copilul să sufle singur nasul:
- Îl punem să umfle un balon.
- Îi spunem să stingă o lumânare.
- Facem un joc prin care îi spunem să miște niște bucățele de hârtie pe masă, să le sufle dintr-o parte în alta.
Mămica poate participa la aceste mici joculețe, explicându-i și arătându-i cum se face. Totodată, este important să-l învățăm de la început cum se efectuează corect această procedură:
- Nu suflăm din amândouă nările deodată.
- Nu suflăm foarte tare pentru că trimitem secrețiile în ureche sau se creează o presiune sporită, ceea ce nu e de dorit
Să ne imaginăm că mucusul este așezat în calea aeriană ca un strat de zăpadă pe o pantă înclinata – în vale sunt plămânii, care se afla la baza pantei (panta reprezintă caile aeriene) iar creasta muntelui este sus-sus, în calea aeriană superioară, în gură. Când înmuiem zapada ea va curge ÎN VALE. Spre plămani. Nu va urca dealul, către creste, decât dacă știm și putem să expectorăm – ca sa urcăm zapada înapoi „spre culmi”. Mesaj de luat acasă – la copilul normal care răcește și are secreții nu trebuie să dam mucolitice / expectorante decât dacă știe și poate să expectoreze și să sufle bine nasul. Altfel secrețiile înmuiate cu ACC, carbocisteina, fluimucil, brofimen, etc vor curge ca o avalașă spre plămâni!
Dr. Mihai Craiu, medic pediatru
Complicații dacă nu desfundăm nasul copilului
La o răceală simplă nasul nu trebuie să fie înfundat mai mult de 10-14 zile. Un copil care are nasul înfundat nu respiră bine, nu se alimentează și scade în greutate. În plus, un nas înfundat poate duce la complicații infecțioase întrucât flora din nas se dezvoltă și devine patogenă, apar rinite, adenoidită (inflamarea polipilor), otită. Secrețiile se duc foarte ușor în ureche. Sugarul face ușor otită pentru că are canalele de comunicare nau scurt, mai larg și mai drept.
De reținut! Otita nu trece atâta timp cât nasul este în continuare înfundat.
Alte complicații sunt faringo-amigdalite (roșu în gât), laringite (răgușeli), bronșite, pneumonii. Dacă sunt secreții mai abundente și sunt suprainfectate iar copiii le înghit, fac enterocolite (se deranjează la stomac).
Mămicile nu trebuie să se sperie de un nas înfundat, ci să ceară ajutorul specialistului ORL atunci când situația durează prea mult timp sau pare că nu are o rezolvare eficientă.
Ca să fii cât mai bine informată, te sfătuim să citești și aceste articole:
- Tot ce trebuie să ştii despre polipii la copii
- Otita externă la copii
- Se pot îmbolnăvi copiii dacă “îi trage” curentul?
- Roşu în gât: ce ascunde acest diagnostic?
- Laringita acută, o boală zgomotoasă şi supărătoare