Diareea la bebeluși. Ce este? Care sunt cauzele? Ce alimente o provoacă? Cum se tratează?

Diareea este unul dintre cele mai obişnuite „necazuri” care apar în viaţa sugarului şi a copilului mic. Nu este un lucru grav atât timp cât mama ştie exact când trebuie să solicite medicul. Doar întârzierea luării măsurilor corecte duce la complicaţii care pot fi cu adevărat grave sau chiar ireversibile. Iată tot ce trebuie să știi despre acest subiect!

Iulia Mirică

Ce produse provoacă diareea la bebeluși? Diareea la bebeluși poate duce la deshidratare, dacă aceasta este prelungită și lăsată netrată, iar în câteva zile, bebelușii pot chiar să fie grav afectaţi de deshidratare şi să necesite spitalizarea urgentă!

Principala acțiune care trebuie luată în cazul apariţiei diareii este hidratarea celor mici. Diareea este definită ca un scaun liber și apos, care este, uneori, însoțit de sânge sau mucus.

Bebelușii alăptați vor avea un scaun moale, dar acest lucru nu este considerat diaree, cu excepția cazului în care este asociat cu alte simptome mai grave, cum ar fi plânsul fără lacrimi sau fontanela scufundată. Alimentele care provoacă diaree la bebeluși vor produce, de obicei, simptomele în termen de șase ore de la consumul acestora.

Iată câteva produse alimentare pe care ar trebui să le evitați sau să le oferiți în cantități foarte mici bebelușilor!

Ce este diareea

Medicii definesc diareea prin „eliminarea prea rapidă a unor scaune prea lichide”, aceasta fiind consecinţa tulburării absorbţiei prin intestin a apei, sărurilor minerale şi principalelor substanţe nutritive (proteine, grăsimi şi zaharuri). Concret, ce înseamnă acest lucru? În primul rând apariţia unui număr sporit de scaune faţă de normal. În al doilea rând, consistenţa acestora este modificată; scaunele devin lichide sau foarte moi, conţin mucozităţi, grunji (un fel de scame albe) şi, în caz de infecţii, apar şi urme de puroi sau de sânge.

Atenție la deshidratare

Prin eliminarea unui mare număr de scaune se produc mari pierderi de apă şi săruri minerale şi apare aşa-numita deshidratare acută.

  • Dacă pierderile însumează pe parcursul a 24-36 de ore o scădere a greutăţii corporale, fiind vorba de un sugar, de până la 5% din greutatea corporală anterioară îmbolnăvirii, se consideră că deshidratarea (deci şi diareea care a produs-o) este uşoară.
  • Dacă apare o pierdere de până la 10%, e vorba de forme de gravitate medie, în timp ce pierderile de peste 10% corespund unor forme severe, care se asociază de cele mai multe ori cu stare de şoc sau colaps al vaselor periferice.
  • Când se ajunge la 15%, starea este extrem de gravă, sugarul intrând în mod obişnuit în stare de comă.

Cum îţi dai seama că sugarul s-a deshidratat?

Scăderea rapidă în greutate este unul dintre cele mai obiective şi fidele criterii de evaluare a deshidratării şi intensităţii acesteia. Dar, pentru a putea să faci această evaluare, tu trebuie să cunoşti greutatea bebelușului înainte de a se fi îmbolnăvit; asta înseamnă că este obligatorie cântărirea periodică a copilului pentru ca tu, mămico, să ştii mereu unde se situează acest reper al dezvoltării fizice a copilului. Oricum, imediat ce apar primele semne ale episodului diareic îl cântăreşti, apoi repeţi cântărirea cel puţin o dată pe zi.

Dacă apreciezi, în funcţie de semnele descrise, că scaunele copilului (2-3) sunt semne ale unui episod diareic, solicită neîntârziat consult pediatric.

Dicţionar de diaree la sugari (de ce fac bebelușii diaree)

  • Diaree: eliminarea prea rapidă a unor scaune prea lichide.
  • Diareea simplă: episod diareic uşor, cu scaune moi, neprovocate de un germen, care durează cam 72 de ore şi dispar de la sine, cu ajutorul unui regim dietetic.
  • Diareea acută: episod diareic cu scaune moi şi dese, cu pericol de deshidratare. Poate fi provocată de virusuri (rotavirusuri, enterovirusuri)  sau agenţi microbieni (E. Coli, Salmonella), dar şi de paraziţi sau de administrarea unor medicamente.
  • Gastroenterocolita: se manifestă prin diaree acută, provocată, în majoritatea cazurilor, de un rotavirus, însoţită de dureri abdominale, febră, eventual vărsături.
  • Toxiinfecţia alimentară: se manifestă prin diaree acută, provocată de consumul unor alimente contaminate cu un germen patogen (E. Coli, Shigella, Salmonella etc.), însoţită de febră, vărsături, urticarie, edem.

Diareea acută la bebeluși

Câteva scaune moi nu sunt motiv să alergi cu bebe la spital. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul în care scaunele sunt lichide şi se repetă. Sau dacă în scutec descoperi mucus, firişoare de sânge ori puroi. Diareea acută poate avea nenumărate cauze.

Virusuri. Acestea sunt frecvente, mai ales la copiii din colectivităţi (creşă, grădiniţă) sau în familiile în care nu se respectă normele de igienă (adulţii nu prezintă mereu simptome deci nu ştiu că trebuie să se trateze şi să protejeze copilul). Gastroenterocolita virală poate apărea tot timpul anului, dar preferă anotimpul cald.

Bacterii. Tot vara apar şi epidemiile provocate de agenţi microbieni, precum E. coli, Shigella sau Salmonella, pentru că circulaţia lor este mai mare. În asemenea cazuri, vorbim despre toxiinfecţii alimentare, provocate de manipularea improprie a alimentelor.

Paraziţi. O altă cauză a „furtunilor de vară“ din burtica puiului tău poate fi infestarea cu giardia, cauză bănuită, mai ales, în cazul copiilor din creşe şi grădiniţe.

Medicamente. Anumite antibiotice cu spectru larg, ca şi laxativele sau stimulatorii peristalticii intestinale pot provoca episoade diareice serioase.

Semnale de alarmă

Diareea la bebeluși nu debutează brusc. Cu câteva zile înainte vei constata că bebe nu mai are poftă de mâncare, e apatic sau dimpotrivă, neobişnuit de agitat şi nervos. Apar şi vărsăturile deşi această etapă poate lipsi. Abia după aceea apar scaunele lichide, explozive, care pot să ajungă şi până la zece-cincisprezece pe zi. Îl doare burtica, mai puternic înaintea şi în timpul scaunelor diareice. Sugarii se manifestă şi ei, reacţionând la colicile puternice: plâng, se agită, ţipă, îşi freacă picioruşele.

Dacă diareea este însoţită de febră mare sau vărsături frecvente şi abundente, pericolul de deshidratare creşte. Copilul pierde rapid apă, deci şi săruri esenţiale (sodiu, potasiu). În toate aceste cazuri, este obligatorie începerea rapidă a rehidratării, urmate de vizita la medicul pediatru.

Formulele de lapte și laptele de vacă pot provoca diareea la bebeluși

Formulele bazate pe lactoză și pe laptele de vacă pot provoca diareea la sugari. Zaharurile din formulele de lactoză pot chiar agrava diareea, în timp ce proteinele din formulele pe bază de lapte de vacă sunt greu de digerat de către copii.

Puteți să vă axați pe rețete alimentare făcute acasă, care să evite în mare folosirea formulelor de lapte de vacă sau orice alt tip de lapte pentru copiii mai mici de un an, deoarece proteinele din el pot provoca gaze și disconfort.

Fructele și sucurile de fructe pot cauza diareea la bebeluși

Bebelușii nu au capacitatea de a digera simplele zaharuri din fructe, iar aceste zaharuri pot provoca diaree și disconfort. Copiii cu vârsta de sub 4 luni vor face diaree cel mai probabil atunci când sunt expuși la orice fructe sau sucuri de fructe, din cauza sistemelor lor gastro-intestinale imature.

De aceea, nu este recomandată începerea diversficării mai devreme de 6 luni, vârstă până la care bebeluşul ar trebui să fie alăptat exclusiv/sau cu formulă. După această vârstă, unele alegeri frecvente ale părinţilor includ merele, cireșele și sucurile de pere, care ar trebui să fie evitate. Mazărea ar trebui, de asemenea, evitată din cauza conținutului său natural ridicat de zahăr, fiind susceptibilă de a agrava diareea la bebeluși.

Bananele, cerealele de orez, sosul de mere și pâinea sunt unele dintre alimentele perfecte pentru a fi oferite celor mici atunci când au o criză de diaree. Este important să consultați întotdeauna medicul pediatru al copilului atunci când diareea persistă timp de 2 zile sau mai mult, pentru a vă sfătui care este cea mai bună cale pentru a rezolva problema.

Ce poate fi prevenită enterocolita

Şi mamele care alăptează pot fi mai atente cu alimentaţia lor

Bebelușii alăptați sunt dependenți de nutriția sănătoasă obținută din laptele mamelor lor. Cu toate acestea, ceea ce mănâncă mămicile poate provoca scaune mai moi sau chiar diaree celor mici.

Nu există o anumită regulă cu privire la ce pot evita mămicile să mănânce atunci când alăptează, însă unele alimente din dieta lor sunt cunoscute că pot provoca gaze sau diareea la bebeluși. Printre aceste alimente se numără și produsele din soia, grâu, alune și produse lactate. În cazul în care mama mănâncă un bol mare de înghețată și constată că cel mic are diaree, este o idee bună să întrerupă alimentele cu pricina, pentru a determina dacă acestea au cauzat problemele.

Atenție la semnele deshidratării la bebeluși

Cât privește semnele deshidratării le un bebeluș, situația care poate să apară dacă problema persistă, vi le detaliem mai jos ca să știți când trebuie să cereți ajutor:

  • dificultatea de a se trezi
  • gemetele,
  • lipsa reacţiilor
  • respiraţia rapidă 

În timp ce semnele de mai sus apar la formele uşoare de deshidratare, atunci când situaţia este mai gravă bebeluşul este continuu neliniştit, are gura uscată, iar bătăile inimii sunt tot mai rapide. De asemenea, el poate să fie apatic sau, dimpotrivă, foarte agitat, iar pielea tinde să devină rece (îi lipseşte flexibilitatea – când formezi un pliu la nivelul pielii, el se menţine).

Dacă forma de deshidratare este una moderată, indicat este să oferi bebeluşului lichide pentru a le compensa pe cele care s-au pierdut. De ajutor în acest caz sunt şi sărurile de rehidratare special concepute pentru bebeluşi pe care le găseşti în farmacii.

Atunci când deshidratarea a apărut ca urmare a temperaturii ridicate la care cel mic a fost expus, cel mai bine este să îi faci baie şi să îi oferi lichide. În schimb, dacă bebeluşul prezintă simptome specifice deshidratării severe nu ezita să îl duci la medic sau să chemi ambulanţa.

Dieta după diaree în fucție de vârsta copilului

La diareea uşoară, nu suprimi mâncarea copilaşului, dar nici nu-l forţezi să mănânce! Esenţial este să bea multe lichide.

Iată câteva meniuri, în funcţie de vârsta şi tipul de alimentaţie ale copilului:

  • 5-6 luni: dacă e alimentat numai la sân, se recomandă alăptatul la cerere. Dacă e alimentat mixt se menţine alăptatul la cerere. În prima zi de diaree, laptele mamei acoperă nevoia de lichide la care, doar la nevoie (dacă îi este în continuare sete) mai adaugi soluţii de rehidratare, infuzie slabă de mentă cu 5% zahăr (o linguriţă de zahăr la 100 ml de ceai) sau mucilagiu de orez cu 5% zahăr.

Apoi reintroduci, încetul cu încetul, formula de lapte.

Pentru sugarul de 5-6 luni înţărcat, hrănit doar cu lapte praf formulă, se recomandă: laptele obişnuit, la cerere. Dacă îi este sete, are voie şi de alte lichide: mucilagiu de orez sau infuzie de mentă, slab îndulcite. La recomandarea medicului, sugarul poate primi, câteva zile, formulă de lapte praf combinată cu puţină lactoză. Treptat, se reia laptele-formulă.

  • Peste 6 luni. Dacă a început diversificarea şi nu este înţărcat, se recomandă alăpre la carere, infuzie de mentă şi alimente nelaxative (brânză de vaci, urdă, telemea desărată, orez fiert în apă sau în supă de legume, cu foarte puţin ulei, paste făinoase, ou fiert tare (fără albuş), pâine prăjită, supă, piure sau soté din morcov, ţelină, rădăcină de pătrunjel şi păstârnac, dovlecel, iaurt natural, cu zerul bine scurs, mere coapte, iar după 10-12 luni, banane, carne de pui/vacă fiartă sau la grătar. După un an, alimentele se pot îndulci cu miere (1 linguriţă rasă la 100-150 ml de alimente); în aceste condiţii, nu este laxativă.
  • Copilul de 2-3 ani şi peste. Se recomandă lapte praf cu lactoză, brânză de vaci şi toate celelalte de mai sus, plus covrigi, grisine, măsline negre.

Copiilor mai mari le este de folos şi puţin gem de coarne, vişine, afine, măceşe, gutui, făcute în casă.

Pentru aceste zile de după, îi poţi pregăti orez cu brânză, supă de zarzavat, cereale cu lapte, carne de pasăre fiartă sau alte alimente, recomandate de medic. Noi îţi sugerăm câteva reţete de bază.

Supa de carne

Într-un litru de apă rece, se fierb aproximativ o oră, 250 de g de carne de pui sau de vacă şi 2 morcovi (când copilul este complet refăcut poţi adăuga rădăcină de pătrunjel şi o jumătate de ţelină mică). Apoi se îndepărtează steluţele de grăsime, mai ales în perioada de tratament a diareei. Pentru sugarul care mănâncă diversificat, carnea se pasează.

Orez pasat cu brânză de vaci

Pentru o porţie de 200 g sunt necesare: 150 g de orez fiert şi trecut prin sită (orezul se poate înlocui cu fulgi instant de orez), 50 de grame de brânză proaspătă de vaci, 4 linguriţe de sirop de zahăr. Se amestecă bine totul, ca să se obţină o pastă omogenă.

Biscuiţi cu brânză de vaci

Pesmetul din 2-3 biscuiţi se opăreşte cu 100-150 de ml apă. După răcire se adaugă 50 g de brânză de vaci şi 1-2 linguriţe de sirop de zahăr.

Te-ar mai putea interesa