Alergiile alimentare la copii sunt reacții exagerate ale corpului la contactul cu un produs alimentar. Fie că vorbim de alergia la ou, lapte, pește, crustacee, cereale (gluten) sau diferite legume și fructe, alergiile alimentare sunt tot mai răspândite. Incidența în rândul copiilor este îngrijorătoare, iar viața micilor pacienți este profund afectată, atât în plan fizic, cât și emoțional. Despre pericolul alergiilor alimentare, cum le putem diagnostica, dar mai ales ce trebuie să facem atunci când avem un copil alergic, ne vorbește dr. Claudia Adriana Nicolae, fondatoarea Asociației Române de Educație în Alergii.(https://www.educatie-alergii.ro/)
Totul despre mame: Care este incidența manifestărilor alergiilor alimentare?
Dr. Claudia Adriana Nicolae: Alergia alimentară, considerată ca fiind una dintre problemele de sănătate publică de mare actualitate, este supranumită “cel de-al doilea val al epidemiei alergice”. Din nefericire, alergia alimentară se propagă în rândul populației globale cu puterea unui tsunami. La nivel mondial, sunt cunoscute peste 250 de milioane de persoane care suferă de o anumită formă de alergie alimentară. Numărul lor real este însă foarte greu de apreciat, iar cazurile raportate pot reprezenta, în opinia unor specialiști, doar vârful unui iceberg.
În Europa, conform estimărilor Academiei Europene de Alergologie și Imunologie Clinică, numărul celor care suferă de o alergie alimentară depășește 17 milioane. Vârful incidenței alergiilor alimentare este atins în rândul copiilor, începând chiar din primul an de viață. De altfel, alergiile alimentare IgE mediate sunt prezente la circa 8% din populația pediatrică europeană
În plus, alergiile alimentare sunt și principala cauză de anafilaxie în segmentul de vârstă 0-14 ani, iar numărul cazurilor spitalizate în țările europene pentru alergii alimentare severe a crescut în ultimii ani de 7 ori. În același timp, din ce în ce mai mulți adulți relatează că sunt alergici la diverse alimente.
Totul despre mame: Unui copil căruia i s-a depistat o alergie alimentară ar trebui să i se facă teste pentru întreaga gama de alergeni alimentari?
Efectuarea testelor de diagnosticare pentru alergii alimentare, fie că este vorba despre teste cutanate prick, fie că este vorba despre dozarea Ig E-urilor specifice, este delicată. Testele pentru alergiile alimentare necesită o analiză atentă a istoricului pentru a se corela direct cu acestea. Interpretarea lor poate fi adeseori foarte complicată. Există foarte puține indicații pentru a efectua un screening extins pentru diagnosticarea alergiilor alimentare. Se pune accent pe depistarea factorilor cauzali, analizarea tipului de simptomatologie și utilizarea acestor informații drept ghid pentru a determina tipul și numărul testelor diagnostice.
Un rezultat pozitiv al unui test nu stabilește neapărat un diagnostic de alergie alimentară. Testele alergologice sunt cel mai corect utilizate atunci când confirmă un istoric de reacție alergică imediată. Din păcate, testările efectuate pentru o gamă cât mai largă de alergene alimentare nu sunt cele mai utile instrumente pentru screening. Acestea pot crea confuzii diagnostice și pot duce la diete restrictive inutile și potențiale deficiențe nutriționale.
Totul despre mame: Cum este realizat diagnosticul alergiilor alimentare?
Atunci când încercăm să determinăm dacă un copil are o alergie alimentară, sunt de urmat mai mulți pași. Cea mai importantă parte este istoricul care va urmări depistarea alimentelor implicate în producerea alergiei. Apoi trebuie stabilit calendarul și tipurile de simptome care apar. Părintele va preciza tratamentele administrate anterior pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor. Dacă istoricul este compatibil cu o alergie mediată IgE, adică simptomatologia apare rapid după contactul cu alergenul alimentar, atunci se va trece la următoarea etapă de testare și confirmare a alergiei alimentare.
Testele utilizate pentru diagnosticarea alergiilor alimentare sunt testele cutanate prick cu extracte alergenice standardizate sau cu alimentele în sine (testarea cutanată prick to prick). Se fac, de asemenea, teste de laborator care urmăresc dozarea IgE -urilor specifice față de un anumit alergen alimentar sau față de anumite componente moleculare alergenice. Pentru alergiile alimentare, ultima variantă este utilă pentru o diagnosticare de mai mare precizie.
Totul despre mame: Testul de provocare, gold standard-ul în alergiile alimentare
Este bine de reținut că, dacă copilul poate mânca un anumit produs alimentar fără a dezvolta simptome, atunci este puțin probabil să fie alergic la acest aliment. De ce este importantă această mențiune? Deoarece cel mai bun test de confirmarea a unei alergii alimentare este chiar ingestia reală a alimentelor. Testul de provocare este considerat și gold standard-ul diagnosticului în alergiile alimentare.
În diagnosticul alergiilor alimentare trebuie să se țină cont de gradul de prelucrare termică a alimentului. Importantă este și matricea în care a fost înglobat alergenul (de exemplu ciocolată sau chec). De asemenea, avem în vedere coexistența unor condiții favorizante – efortul fizic, virozele, sezoanele polinice, fazele ciclului menstrual, tratamentul concomitent cu antiinflamatoare sau antiacide.
Uneori istoricul poate fi atât de consistent corelat cu simptomele încât testările alergologice devin chiar redundante. Alteori însă, mai ales în cazul alergenelor alimentare ”ascunse”, descoperirea factorului cauzal necesită o adevărată muncă de detectiv.
Totul despre mame: Ce trebuie facă o mamă care știe că în familie există un teren alergic, înainte de a începe diversificarea copilului?
Un bebeluș care provine dintr-o familie în care există afecțiuni alergice are categoric un risc de atopie mult mai mare. Deci poate dezvolta dermatită atopică, alergii alimentare sau alergii respiratorii de tipul astmului și rinitei alergice. Recomandările actuale făcute atât de Societatea Europeană de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică, prevăd introducerea precoce a alimentelor potențial alergenice în alimentația sugarului, oricând începând cu vârsta de 17 săptămâni. Alergiile alimentare ar putea fi astfel prevenite. Aici făcându-se referire cu precădere la alergenele alimentare de tipul arahidelor și oului.
Când vorbim despre introducerea oului la sugarii cu risc foarte mare (cei cu dermatită atopică), mămicile trebuie să fie precaute. În primul rând, vor avea în vedere tratamentul local adecvat. În acest fel, va obține un control cât mai bun al erupției cutanate. Pe de altă parte, este necesară evaluarea nivelului IgE-urilor specifice sau efectuarea testelor cutanate înainte de prima administrare a alergenului. În cazul în care testele sunt negative, oul bine gătit, separând inițial gălbenușul de albuș, poate fi introdus în cantitate mică. În cazul în care testele sunt pozitive, oul trebuie introdus într-un cadru specializat, sub supravegherea unui alergolog.
O altă preocupare a mamelor ar putea fi glutenul. Acesta poate fi introdus oricând între 4 și 12 luni. Se recomandă să nu fie consumat în cantități mari în primele săptămâni după introducere, dar și pe durata întregii copilării.
Aș sfătui mamele să nu asimileze forțat diversele tendințe dietetice ale momentului. Să ia în considerare particularitățile noastre regionale și necesitățile nutriționale ale copilului. Va păstra un echilibru între alimentele tradiționale și cele exotice. Perioada diversificării, mai ales pentru copiii care au dezvoltat alergii alimentare, va fi marcată de importante schimbări în alimentație și va necesita o abordare personalizată.
Totul despre mame: Ce conduită ar trebui să adopte un părinte al cărui copil este alergic la un aliment?
Vigilența, tenacitatea și curajul sunt doar trei dintre numeroasele virtuți cu care trebuie să fie înzestrat părintele unui copil diagnosticat cu alergii alimentare. El trebuie să fie pentru copil un model de gândire pozitivă. Această atitudine poate fi extrem de solicitantă în condițiile în care simte permanent că micuțul său nu este în siguranță și îi poate fi amenințată viața.
Prima regulă de care trebuie să țină cont: copilul să nu vină niciodată în contact cu alimentele care îi declanșează reacția alergică. De aceea, îi recomand să înlăture din casă orice sursă a alergenului respectiv. Dacă alege însă să nu dispară complet din casă alergenul alimentar incriminat, atunci ar trebui să eticheteze toate alimentele interzise. Se va asigura astfel că toată lumea va recunoşte cu uşurinţă alimentul care-i declanşeză copilului alergia.
Trebuie să-i instruiască pe toți să-şi spele mereu mâinile cu săpun și apă imediat după atingerea sau consumarea alergenelor. De asemenea, trebuie să limiteze consumul de alimente considerate periculoase doar în perimetrul bucătăriei sau în zona dedicată pentru luat masa. În caz contrar, pe covoare, mobilier, jucării și alte suprafețe se vor găsi urme de alergene.
Trebuie să folosească un set de recipiente şi tacâmuri doar pentru copilul alergic. Acestea le va putea utiliza atât acasă, cât și în deplasări. Acestea nu vor fi folosite niciodată de altcineva. De altfel, copilul trebuie educat să nu mănânce și să nu bea nimic de la altcineva. În plus, se impune să-și ia măsuri de precauție şi la prepararea mâncării. Va evita astfel contactul încrucișat cu alergenele în timpul procesului de gătire sau de servire.
Totul despre mame: Citiți toate etichetele!
Recomand părinților să învețe să citească etichetele produselor înainte de a cumpăra orice aliment. Există 14 alergene alimentare periculoase care sunt reglementate prin lege în spațiul european. Este obligatoriu ca acestea să fie trecute pe toate etichetele produselor alimentare. Uneori apare mențiunea „pot conţine urme de…”. Din păcate, în practică, mai pot exista abateri de la lege sau neglijențe. Producătorii adaugă sau schimbă un ingredient fără să semnaleze acest lucru pe etichete. De asemenea, copilul poate fi alergic la un alt aliment decât cele 14 legiferate.
Pe lângă verificarea etichetelor alimentelor trebuie să urmărească și etichetele săpunurilor, șampoanelor, emolientelor, cremelor de protecție solară. Să verifice ingredientele produselor folosite pentru diverse activități de divertisment sau educative care ar putea veni în contact direct cu pielea copilului. Aici intră chiar și mâncarea și produsele folosite pentru igiena animalelor de companie.
Totul despre mame: În unele țări există o așa numită trusă de urgență pentru persoanele cu alergii. În România poate fi prescrisă o rețetă pentru astfel de medicamente?
Din fericire, în ultimii ani toți pacienții diagnosticați cu alergii severe își pot procura din farmaciile românești autoinjectoarele cu adrenalină. Ele ar trebui să fie obligatoriu prezente și în trusele de urgență din școlile și grădinițele în care sunt raportate cazuri de alergii severe, cu pericol de anafilaxie.
Părintele unui copil cu alergii alimentare severe are obligația să poarte mereu o trusă de urgență. Aceasta va conține unu sau două (auto)injectoare cu adrenalină în funcție de gravitatea cazului, siropuri sau comprimate antihistaminice, comprimate sau injecții cu cortizon, precum şi un dispozitiv inhalator dacă copilul are astm.
Trebuie să aibă în permanență nu doar o listă cu alimentele interzise, ci și planul de acțiune pentru situațiile de urgență. Copilul ar trebui să poarte o brățară de atenționare pe care să fie scrise alimentele la care este alergic.
Toți membrii familiei și ceilalți adulți trebuie să învețe să recunoască semnele și simptomele alergiilor alimentare. În cazul în care copilul face o reacție anafilactică, trebuie să știe să-i administreze autoinjectorul cu adrenalină. Imediat după aceea trebuie să sune la 112 și să ceară ajutor la serviciul de urgență. Atunci când copilul nu-și revine după maxim 5-10 minute de la prima administrare de adrenalină, să ia în calcul administrarea celui de-al doilea autoinjector. În cazul în care copilul său are astm, riscul acestuia de a face o reacție alergică severă este mai mare. La vârsta potrivită, copilul trebuie să învețe să-și administreze singur medicația din trusa urgență inclusiv autoinjectorul cu adrenalină.
Totul despre mame: Copilul alergic are nevoie și de sprijin emoțional
Părintele va fi nevoit să învețe să gestioneze cât mai corect diverse situații ca luatul mesei la restaurant sau plecarea în concediu. La intrarea în colectivitate a copilului va trebui să răspundă nevoilor emoționale și de siguranță ale acestuia. Vorbim de refuzul integrării, stigmatizarea, izolarea, bullying-ul sau hărțuirea. În acele momente ar fi indicat să obțină un ajutor specializat, care să-i ofere consilierea psihologică necesară. Trebuie să fie însă conștient că va avea de parcurs un drum anevoios, adesea foarte lung. Va avea alături, din păcate, destul de puține persoane care vor empatiza cu problema familiei sale.
Mai multe informații despre alergiile alimentare și problemele generate de ele, gățiți și în articolele de mai jos:
- Vaccinarea copiilor cu alergii. Sfaturi de la pediatru
- Scrisoarea şi petiţia unei mame al cărei copil nu a fost primit la grădiniţă din cauza unor alergii
- Câini care nu lasă păr. Ideali pentru cei cu alergii
- Alergiile sezoniere ale copiilor