Alăptării i se atribuie astăzi tot felul de calități. Este în același timp și cea mai blamată din tot ce ține de parenting. Până acum câțiva ani, o mamă care alăptează trebuia să fie mai ceva ca o sfântă și, dacă îndrăznea să se îmbolnăvească și căuta să nu întrerupă alăptarea, medicii o trimiteau să se trateze cu Sfântul Duh.
De foarte multe ori, mamele sunt presate să nu alăpteze câteva ore, câteva zile sau li se sugerează direct ablactarea (renunțarea la alăptare), fără să se examineze factori precum vârsta copilului, frecvența alăptării, tipul de medicament recomandat și felul în care acesta ajunge în lapte.
Comandă și citește La început de drum, un pachet de cărți de unde poți afla mai multe despre sarcină și alăptare.
Există medicamente care se excretă la minute după administrare, cum există altele care pur și simplu nu trec în lapte din cauza unei mase moleculare mari. Ba chiar unele se distrug în stomac, deci până la urmă e irelevant dacă trec sau nu în lapte.
Femeia însărcinată și cea care alăptează au de multe ori nevoie de intervenții stomatologice
Dacă în cazul celor însărcinate s-a mai făcut lumină, salutăm cu drag deschiderea medicilor de a trata și femei care alăptează, fără a pune pe umerii ei stresul unei înțărcări temporare.
Ce presupune oprirea alăptării timp de câteva ore sau zile?
Veți spune: ei, ce mare lucru? Doar și mama are dreptul să fie sănătoasă iar copilul va primi sânul înapoi imediat ce este posibil.
Oare?
Unii copii nu primesc biberonul după o perioadă în care au fost hrăniți la sân. Da, există și reversul, confuzia sânului cu tetina. Prin urmare, nu-l poți convinge foarte ușor ușor că de azi hrana și alinarea vor veni sub formă de plastic sau cauciuc moale. Este posibil ca bebelușul să trebuiască hrănit cu cana sau cu degetul și chiar și atunci să plângă.
Biberonul este extrem de greu de gestionat
Revenind la biberon, pentru un copil alăptat biberonul este extrem de greu de gestionat, fiindcă este nevoie de cu totul alte mișcări ale limbii pentru a gestiona fluxul de lapte. Dacă totuși copilul primește biberonul, este foarte probabil ca el să-și modifice suptul în așa fel încât să gestioneze hrănirea și te poți trezi cu un bebeluș care suge defectuos la sân. Vă asigur că dezvățul este foarte dificil. Uneori durează și o lună până ce copilul deprinde din nou suptul la sân și nu mai provoacă dureri, răni sau disconfort mamei. Cum arată un supt corect? Vedeți acest videoclip:
Sigur poate oricine să-l imite, inclusiv medicul care v-a recomandat oprirea alăptării din cauza unei anestezii locale.
De asemenea, când copilul nu mai suge corect, transferul de lapte devine deficitar iar copilul nu mai crește în greutate cum ar fi făcut-o dacă nimeni nu interfera cu modul lui de hrănire.
Nu în ultimul rând, copilul deprivat de sânul mamei este stresat și greu de gestionat în momente cheie precum masa, adormitul. Toată familia este dată peste cap. Copilul suferă cu adevărat când nu se poate liniști la sânul mamei, iar aceasta este prezentă.
Am zis de disconfortul mamei? Ah, lasă că de-aia e mamă. Să sufere. Oh, stai, suntem într-o țară civilizată și protejăm categoriile vulnerabile.
Pentru alăptare, cu cele mai bune intenții
Așadar: un supt deficitar poate genera răni, vasospasm (acel fenomen când după supt sângele dispare brusc din mamelon și mama experimentează durere), canale blocate, mastite.
Pompele nu scot laptele la fel de eficient ca un copil
Mama care întrerupe brusc alăptarea va trebui să includă mulsul într-o rutină deja încărcată, când este posibil să sufere deja în urma intervenției stomatologice și să nu se poată îngriji suficient. De multe ori, pompele nu scot laptele la fel de eficient ca un copil, iar mamele nu primesc instrucțiuni clare despre cum se pot mulge eficient fie cu pompa, fie cu mâna. Prin urmare, canalele blocate și disconfortul dat de sânii angorjați sunt o realitate. O mastită se resimte ca o gripă severă, cu frisoane, dureri de cap și de ochi, uneori senzație de greață. Adăugați la asta faptul că femeia îngrijește cel puțin un sugar și se resimte după o intervenție stomatologică.
Și acum adevărul:
- Intervențiile stomatologice sunt și posibile și dezirabile în alăptare.
- Anesteziile locale se elimină repede. În momentul în care simți zona anesteziată, nici în sânge nu mai există prea multă substanță care să treacă în lapte.
- Există diverse anestezii compatibile cu alăptarea. Arătați-i medicului dumneavoastră baze de date actualizate unde poate verifica nivelul de risc al diverselor medicamente în alăptare: E-lactancia sau Lactmed sunt doua dintre ele.
- Operațiile stomatologice se pot executa pe timpul alăptării, iar mama poate primi inclusiv tratamente cu antibiotice sau analgezice, inflamatoare nesteroidiene etc.
- Laptele matern nu se strânge în sâni si nu rămâne acolo ca într-un bidon. Chiar și în momentele când stă în sâni, suferă modificări. Prin urmare, dacă un medicament nu mai este prezent în plasmă, el va fi fost eliminat și din lapte. Poate nu cu aceeași viteză, dar se pare că studiile întăresc faptul că toți puii noștri beneficiază de mecanisme de protecție uimitoare. Prin urmare, nu e nevoie să aruncați primul lapte după o intervenție medicalizată.
- Radiografiile sunt sigure în alăptare. Laptele matern nu se iradiază.
- Există deja multe mame care își alăptează copilul mic pe scaunul stomatologic, ca el să nu plângă iar medicul să își îndeplinească nestingherit activitatea. Mi s-a întâmplat și mie când copilul mic avea șase săptămâni și la una din vizite s-a trezit.
Când aveți dileme privind anumite scheme de tratament sau investigații medicale, puteți cere expertiza unui consultant în alăptare acreditat IBCLC sau LLL.
