Totul despre alăptare. De la pregătire până la înțărcare

Află din articol cele mai importante informații despre alăptare, de la pregătire până la înțărcare.

Veronica Guzun, redactor
Alaptare nou-nascut
O bună informare este secretul reușitei în alăptare. Foto: Shutterstock

Alăptarea cu succes amintește de poveștile acelea în care eroul trece prin multe încercări până ajunge să obțină ”premiul” anunțat la începutul narațiunii. În povestea alăptării există de asemenea destule hopuri, dar sunt și personaje care o pot ajuta pe mamă să le depășească. Am centralizat cele mai importante informații pe acest subiect din cărțile semnate de pediatri și experți în alăptare cu renume internațional, pentru ca tu să știi totul despre alăptare.

O sarcină corect monitorizată, nașterea naturală și alăptarea la sân sunt cei trei factori care asigură cel mai bun start în viață pentru un copil. Dintre toate, alăptarea poate fi experiența care oferă o conexiune cu totul specială între mamă și bebelușul ei. Deși este un proces cât se poate de natural, nu vine chiar de la sine. De aceea, parcurgem împreună povestea acestei călătorii aventuroase numită ”alăptare”.

Cum să te pregătești pentru alăptare încă din timpul sarcinii

Sau, în termeni de poveste, ce-ți trebuie pentru această călătorie. Nu ai nevoie de un cal care mănâncă jar, dar poate să–ți folosească un curs de alăptare la care să participi împreună cu partenerul. Este important să știi că, odată ce bebelușul și-a făcut culcuș în burtică, întregul organism a început să se pregătească pentru a putea ține în viață copilul după naștere. Așa că, ai încredere, primul personaj magic din povestea alăptării este chiar sistemul tău hormonal. Pentru a-l ajuta să-și facă treaba, este importantă pregătirea mentală/emoțională.

Pe lângă cursurile specializate, este de mare folos să cunoști din această etapă un consultant în alăptare la sân cu care să te simți confortabil. Să îți spună la ce să te aștepți în primele zile, la ce semnale ale bebelușului să fii atentă, cum faci diferența între atașarea corectă și cea greșită.

De asemenea, aceasta este perioada în care, dacă poți alege în ce spital vei naște, să te asiguri că acesta este pro-alăptare, cel puțin, dacă nu chiar spital prieten al copilului. Aceasta înseamnă că în politica spitalului sunt 10 principii pro alăptare pe care trebuie să le respecte toți angajații.

Planifică împreună cu personalul medical cum să inițiezi alăptarea, dacă se impune operația de cezariană, dacă ai un copil prematur sau bolnav. Organizează din timp sprijinul și ajutorul practic pentru lăuzie, astfel încât să te poți concentra pe alăptare

Dr. Jack Newman, ”Ghidul pentru alăptare

Alăptarea nou-născutului în spital. Primele zile

Primele ore și primele zile după naștere pot decide dacă mama va reuși să alăpteze sau nu. De aceea, dacă petreceți cât mai mult timp cu bebelușul în acest interval de timp, șansele de reușită cresc foarte mult.

”În circa două până la cinci zile după naștere, colostrul produs de corpul mamei se schimbă în lapte. Nu e nimic în neregulă ca un copil sănătos să sugă doar colostru până vine laptele. Stomăcelul lui minuscul are nevoie de foarte puțină hrană în această perioadă de început”

Mayim Bialik, doctor în neuroștiințe

Colostrul este foarte bogat în proteine, factori imunitari și alte ingrediente beneficile nou-născuților.

Primele zile de alăptare sunt esențiale pentru reușită

Așadar nu intrați în panică din primele zile că bebelușul nu mănâncă suficient. El chiar are nevoie de foarte puțin pentru a-și umple stomăcelul, iar voi aveți atât cât are el nevoie. Testul suptului (cântărirea bebelușului înainte și după alăptare) pe care vi-l pot propune în spital în această perioadă de început este un fals indicator, din cauza cantității mici de colostru pe care bebe o ia la fiecare masă, în plus, este și descurajator pentru mamă.

Colostrul treptat devine lapte de tranziție. Abia către finalul celei de a doua săptămâni de la naștere compoziția laptelui se va stabili complet.

Cum asigurăm startul ușor. Recomandările doctorului Jack Newman

• Hormonii implicați în nașterea naturală dau și semnal corpului că trebuie să-și pregătească ”bucătăria”. De aceea, optați pentru o naștere naturală, dacă nu aveți contraindicații;
• Solicitați să primiți copilul pe piept imediat după ce se naște, deoarece contactul piele-pe-piele între mamă și nou-născut oferă bebelușului ocazia să inițieze alăptarea prin autoatașare;
• Alegeți să fiți cu bebelușul în aceeași cameră (rooming in) pe tot parcursul spitalizării (și zi și noapte);
• Evitați mameloanele artificiale;
Nu limitați frecvența și durata meselor;
• Suplimentarea cu apă, apă cu zahăr, lapte praf trebuie oferită numai când este necesară, iar această situație este rară;
• Acordați atenție poziției de alăptare și atașării la sân. Acestea sunt esențiale pentru succes;

Contactul piele-pe-piele oferă bebelușului șansa să se autoatașeze la sân

Alăptarea corectă la sân a bebelușului

Secretul reușitei în alăptare stă în atașarea corectă și este menționată în mod repetat în acest articol. Jack Newman în ”Ghidul pentru alăptare” o numește ”atașare asimetrică” și o descrie astfel:

  • Bărbia bebelușului atinge sânul, însă nasul nu.
  • Bebelușul acoperă mai mult din areolă cu buza de jos decât cu buza de sus
  • Întregul corp al bebelușului este înclinat ușor în sus astfel încât să se poată uita la mama sa.

Această tehnică de supt este posibilă din orice poziție de alăptare și asigură că bebelușul va bea suficient lapte, iar mama nu va face ragade.

Importanța așezării și prinderii corecte este uriașă. Cele mai multe probleme legate de alăptare cu care ne întâlnim la cabinet (mameloane inflamate, lapte insuficient, mame care nu se bucură de alăptat) au drept cauză faptul că tehnicile de bază nu sunt folosite corect.

Dr. William Sears

Mici trucuri pentru alăptare cu succes

  • O poziție confortabilă pentru mamă și bebeluș este esențială. Laptele va curge mai ușor dacă mama e relaxată, iar bebe nu se va agita dacă se simte confortabil. Un taburet pentru picioare sau o pernă pentru a sprijini spatele pot face minuni.
  • Contactul piele-pe-piele, mai ales la început, îi ajută să sugă mai eficient și să nu adoarmă prea repede la sân.
  • Tachinați bebelușul cu sfârcul pentru a-l face să deschidă gura.
  • Dacă bebelușul nu deschide gura suficient de larg pentru a se mufa corect, nu-l lăsați să vă facă răni! Apăsați-i maxilarul inferior și îndepărtați-i ușor buzele cu ajutorul degetului ca să deschidă gura mai larg și să prindă toată areola.
  • După ce nou-născutul s-a mufat corect, susțineți-vă sânul pe toată durata mesei, astfel încât greutatea acestuia să nu apese prea mult pe gura lui.

Cele mai frecvente probleme în alăptare

Primele două săptămâni după externare, când părinții (uneori doar mama) trebuie să se descurce singuri cu copilul, reprezintă o perioadă intensă, pentru că într-un timp scurt trebuie să deprindă foarte multe lucruri, alăptare, îngrijire, revenire după naștere, adaptare unei vieți complet diferite față de cea de până acum. Toate sunt noi și creează multă dezorientare. Nu întâmplător, părinții descriu primele zile de parcă le-au trăit ca prin vis.

Sosirea acasă cu bebelușul poate coincide și cu furia laptelui, care se instalează între zilele 3 și 5 de la naștere. Principalele simptome constau în: – mărirea sânilor în volum,
– întărirea lor,
– sânii devin dureroși,
– posibile frisoane și febră (care nu depășește 38,5 grade Celsius).
Simptomele durează aproximativ două zile și nu sunt contraindicație pentru alăptare. Din contră, alăptările dese ajută la instalarea lactației mai rapid și cu simptome mai ușoare.

Dacă senzația de umplere pronunțată și inflamarea sânilor până se simt pietroși și dureroși devine de durată, este un sem că mecanismul cererii și ofertei nu este funcțional. Angorjarea trebuie adresată cât se poate de repede, pentru că, netratată, poate duce la infecții severe ale sânului, blocarea canalelor sau chiar mastită. Este o problemă inconfortabilă nu doar pentru mama care simte durere în sâni, dar și pentru copil, pentru că, din cauza inflamației sfârcurile se aplatizează îngreunând mufarea.

Pentru a evita supra-umplerea sânilor cu lapte, Dr Sears recomandă pe lângă mufarea corectă și alăptarea la cerere să aplicați pe sân comprese călduțe cu 10 minute înainte de a folosi pompa de sân sau de a alăpta. Acest gest declanșează efectul de ejecție și deci sânii ajung să se golească mai eficient.

Ragadele

Ragadele sunt răni la nivelul mameloanelor. La primul semn că acestea apar, trebuie să vă analizați tehnica de poziționare și de mufare. Vă asigurați astfel că nou-născutul nu pune presiune pe sfârcuri, ci prinde întreaga areolă. Pentru aceasta, el trebuie să deschidă gura suficient de larg și ambele buze să i se răsfrângă în exterior, mai ales cea inferioară.
După ce ați încheiat alăptarea, asigurați-vă că suprafața sfârcurilor nu rămâne umedă. Tampoanele de sâni, schimbate frecvent, pot fi de ajutor în acest sens.

Dacă s-au format deja crăpături și fisuri, folosiți lanolină pură, hipoalergenică. Aceasta hidratează țesuturile și nu trebuie spălată de pe sân înainte de alăptare, cum sunt alte creme pentru ragade. În cazul în care problema persistă, este bine să vorbiți cu un consultant în alăptare. El poate să verifice tehnica de atașare la sân și alte aspecte care pot crea probleme.

Frenul sublingual scurt

Frenul sublingual scurt, numit și „limbă legată”, înseamnă că membrana care ține limba atașată de partea inferioară a gurii este mai scurtă decât în mod normal. Problema interferează adesea cu alăptarea și creează ragade mamelor.

Cum știm că bebelușul are fren lingual scurt:

  • Vârful limbii nu trece de gingia inferioară.
  • Când bebelușul plânge, își deschide larg gura sau încearcă să sugă, în vârful limbii apare o crestătură, asemănătoare cu forma unei inimi.
  • Mufarea este dureroasă pentru mamă. Sfârcurile sunt acoperite de răni, crăpături sau sângerează.
  • Bebelușul suge vreme îndelungată, obosește imediat și mușcă sau mestecă sfârcurile.

Frenul scurt se rezolvă printr-o intervenție simplă, rapidă și nedureroasă care se face în cabinetul pediatrului. Este recomandat să rezolvați această problemă cât se poate de repede. Odată cu trecerea timpului el devine mai gros, iar procedura de pensare devine mai complexă și mai dificilă.

Frenul sublingual scurt împedică atașarea corectă și creează ragade mamei

Cum crești producția de lapte

”Bebe nu se satură” sau „Nu am destul lapte” reprezintă coșmarul mamelor care abia fac primii pași în alăptare. În realitate, producția de lapte este răspunsul cererii venite de la bebeluș și poate fi stimulată.

„Până când fiecare mamă va avea parte de un început bun în alăptare și va primi ajutorul de care are nevoie, nu vom ști cât de frecventă este producția insuficientă de lapte”.

Dr. Jack Newman, ”Ghidul pentru alăptare”

Să produci suficient lapte nu e vreun secret ascuns în spatele unei uși încuiate cu 100 de lacăte. Sunt câteva reguli simple menționate în ”Ghidul pentru alăptare”:

  • Alăptați la cerere fără să țineți cont de ceas, nici ca interval între alăptări nici ca timp de alăptare,
  • Asigurați cea mai bună atașare la sân a bebelușului,
  • Învățați cum să deosebiți suptul de suzetare,
  • Folosiți compresia sânului atunci când începe să suzeteze,
  • Schimbați sânul după ce bebelușul a încetat să mai sugă, chiar și cu folosirea compresiei.

Greva suptului

”A mâncat bine și acum refuză sânul” – este un alt motiv de panică pentru mame. Acest fenomen mai este numit și Greva suptului. În majoritatea cazurilor, schimbarea de comportament a bebelușului este legată de reducerea fluxului de lapte, nu de reducerea cantității acestuia. Astfel copilul s-a obișnuit cu mult în timp scurt și fără mult efort, iar acum trebuie să sugă mai intens și mai mult timp, ceea ce îl nemulțumește.

Pentru a depăși această perioadă, Dr. Jack Newman spune că este este important să:

  • Nu renunțați!,
  • Să evitați biberonul chiar dacă puneți în el lapte matern. Puteți încerca să-i dați lapte muls cu cănuța sau cu lingurița,
  • Țineți copilul piele-pe piele, iar în timpul zilei purtați-l în marsupiu care face ușoară atașarea la sân,
  • Dormiți cu copilul încât să aibă acces ușor la sân.

Meniu alăptare

Despre ce ai voie și ce nu ai voie să mănânci cât timp alăptezi circulă probabil cele mai multe mituri. Adevărul este unul singur. Nu există interdicții universale, ci doar limitări pe care le puteți decide doar urmărind reacțiile copilului.

Ceea ce este important de ținut cont este că meniul zilnic al mamei trebuie să fie divers, calitativ și să conțină cu 300-500 calorii mai mult decât în mod obișnuit. Astfel, pediatrul William Sears recomandă ca zilnic mama să consume: cereale integrale/orez/paste, legume, fructe, pește/carne roșie/carne de pasăre, ouă, nuci, lapte/iaurt/brânzeturi.

Procentual, carbohidrații ar trebui să constituie jumătate din aportul zilnic de calorii. (Atenție! din surse sănătoase de glucide, adică acele glucide numite și lente. Ele sunt însoțite de fibre și de proteine, care le încetinesc accesul în circuitul sangvin). Fructe, legume, iaurt, cereale integrale sunt doar câteva exemple.

Grăsimile sănătoase trebuie să acopere 30% din numărul de calorii. Așa că peștele, uleiul de in, avocado, untul din diverse nuci trebuie să devină prietenii mamei care alăptează.

Restul de 20% din aportul caloric revine proteinelor. Produsele lactate, legumele, carnea roșie și cea de pasăre, ouăle sunt surse bogate în proteine.

Cum rămâne cu alimentele ”interzise”?

De cele mai multe ori, bebelușii au un grup de alimente la care pot fi sensibili. Primul pe listă este laptele și produsele lactate. De asemenea, grâul, alunele, ouăle, soia, nucile și fructele de mare, citricele, ciocolata, carnea de pui, carnea de vită, legumele care balonează, porumbul și roșiile, pot fi alimente problematice. În niciun caz ele nu trebuie excluse preventiv și nici toate în același timp.

Nu scoatem nimic din meniul mamei ”pentru orice eventualitate”, ci urmărim reacțiile copilului la alimentele care sunt de obicei mai ”problematice”.

Dr. Jack Newman, „Ghidul pentru alăptare

Dr. Bill Sears recomandă să faceți o listă cu alimentele suspecte și să le excludeți pe rând câte unul, începând cu laptele, pentru câte două săptămâni și să urmăriți dacă starea copilului se îmbunătățește în acest interval. Mai exact, dacă bebelușul plânge mai puțin, doarme mai bine, e mai binedispus, nu mai are reprize de colici, nu mai face iritație de scutec în forma unui cerc rosu pe anus, nu mai are scaune moi sau din contră, nu se mai constipă, toate pot fi semne că ați descoperit alimentul care îl deranjează.

Pentru a verifica dacă este așa, e nevoie să consumați din nou alimentul pe care îl suspectați și să urmăriți din nou starea copilului. Dacă se alterează, e nevoie să excludeți din meniu acest produs.

Într-un meniu sănătos în alăptare alege lactatele şi cărnurile cu mai puţină grăsime, produsele făinoase (paste, pâine) preparate cu făină integrală, orezul brun, ouăle fierte moi (nu prăjite) şi mâncărurile preparate cu cât mai simplu, fără multă grăsime, fără prăjeli şi arome artificiale gen vegeta, cuburi cu gust fel de fel. Dacă vrei să dai savoare mâncării alege verdeţurile aromate în funcţie de gusturi.

Viorica Olteanu, nutriționist la Spitalul „Marius Nasta”
  ALIMENTE    RECOMANDATE  CONSUM MODERAT  DE EVITAT
  CEREALEPâine neagră, graham, secară, fulgi de ovaz, orz, porumb, grâu germinat, secară   Crissant, produse de patiserie
  LEGUMELegume proaspete/congelate/ fierte (mazare, fasole, cartofi, morcovi, ciuperci, etc.)Cartofi prăjiti sau la cuptor, preparați cu ulei de măsline sau rapiță  Cartofi și alte legume prăjite în alte uleiuri.
  FRUCTEFructe prospete, coapte, uscate compoturi, salate de fructe, inclusiv nuci, alune, migdale, castane.    Arahide, nuci braziliene    Nucă de cocos.
  LACTATE/OUĂ  Lapte degresat, iaurt degresat, brânză slabă, albuș de ouLapte cu 2% grăsime, cașcaval cu conținut mic de grăsime, brânză Camembert, 2 ouă întregi/ pe săptămână.Lapte gras (3,2% grăsime), iaurt gras, frișcă, smântână,  lapte condensat, cașcaval, brânzeturi grase.
  PESTE  Pește fiert sau la grătar, stridiiPeste prăjit în ulei de măsline, homari, scoiciPește prăjit în alte tipuri de ulei, caviar, icre, creveți.
  CARNE  Curcan, pui, vită, vițel, iepure- fiert, grătar, la cuptorCarne slabă de porc, miel, carne prăjită în ulei de floarea soarelui, șuncă, mușchi file, ficat (2 ori/lună)  Carne grasă, rață, gâscă, cârnați, salam, mici, mezeluri, pateuri
  SUPE  Supe de carne degresată, zarzavaturi  Supe instantSupe condensate, supe/ciorbe din carne grasă, preparate cu smântână, unt
  GRĂSIMI Uleiuri vegetale ce conțin grăsimi polinesaturate sau mononesaturate și margarină vegetală  Unt, untură, slănină, smântâna, ulei de palmier
SOSURI, CONDIMENTE  Verdețuri, hrean, muștar,  ketch-upSosuri cu conținut scăzut de grasime (pe bază de iaurt)Maioneză, sare în exces, sosuri cu conținut mare de grăsimi.
  DULCIURI  Budinci, șerbeturi, gelatine, salată de fructe, marmeladăPlăcinte, cheecuri, fursecuri preparate cu uleiuri nesaturate, halva, marțipanCiocolată, frișcă, înghețată, prăjituri de cofetărie, bomboane, caramele
  BĂUTURICafea filtru sau instant, ceai, apă plată, sucuri naturale de fructe, băuturi neacidulate și nealcolizate  Băuturi ce conțin ciocolată degresată, cacao cu lapte.  Ciocolată fierbinte, cappucino, cafea cu frișcă, café frape, alcool.
Recomandări oferite de nutriționistul Viorica Olteanu

Medicamentele în alăptare

Alăptarea poate dura câțiva ani. Este o perioadă îndelungată în care pot apărea diverse probleme de sănătate. O viroză, o durere de măsea, infecție bacteriană sau alte probleme sunt adesea inevitabile. Aceasta nu însemnă că trebuie să întrerupeți imediat alăptarea. Sunt numeroase medicamente care trec puțin spre deloc în lapte. Ca regulă trebuie să țineți cont de următoarele aspecte:

  • Substanța respectivă îi dăunează bebelușului?
  • Medicamentul va reduce producția de lapte?
  • Există tratamente alternative la fel de eficiente, dar cu grad de siguranță sporit?
  • Puteți decala orele la care luați medicamentul față de momentele în care alăptați, pentru a diminua concentrația din lapte?

Cum îmbinăm tratamentul cu alăptarea

Dr. Sears recomandă:

  • Dacă aveți o răceală – tratamentele contra răcelii sunt considerate compatibile cu alăptarea. Totuși luați în considerare și hidratarea bună, inhalații și alegeți medicamente cu un singur ingredient, în locul celor cu mai multe substanțe.
  • Dacă trebuie să faceți o procedură de diagnostic sau o operație – verificați posibilitatea amânării procedurii cu câteva luni. Un nou-născut alăptat exclusiv va fi mai afectat decât un copil diversificat, cu un sistem digestiv mai matur care va putea procesa mai ușor substanțele administrate mamei.
  • Alegeți un medicament care trece mai puțin în lapte și căi alternative de administrare încât să ajungă în sânge o cantitate cât mai mică. Medicamentele cu acțiune imediată se elimină mai repede din organism decât cele care se iau o dată pe zi.

Și sânii cu mameloanele plate sau ombilicate sunt capabili de alăptare

Dificultățile care pot apărea mai ales la începutul alăptării devin și mai complicate dacă mama are sfârcuri de forme mai puțin obișnuite. Multă vreme, medicii descurajau mamele care aveau mameloane plate sau ombilicate, spunând că sunt incapabile să alăpteze. În realitate, alăptarea este posibilă, dacă mama are sprijinul necesar și cunoaște tehnicile. În plus, ceea ce accentuează doctorul Jack Newman în ”Ghidul pentru alăptare” este că la atașarea corectă bebelușul prinde întregul mamelon, nu doar sfârcul, așa că forma mamelonului este mai puțin importantă, dacă bebelușul prinde corect sânul.

În cazul în care mama are mameloane plate sau ombilicate, Organzația Mondială a Sănătății are câteva recomandări:

  • Începerea alăptării cât se poate de repede după naștere.
  • Testarea pozițiilor diferite: aplecarea asupra copilului, astfel încât sânul și mamelonul să cadă spre gura copilului.
  • Încurajarea autoatașării prin contactul piele-pe-piele.
  • Apelarea la un consultant în alăptare care să ajute mama în a găsi pozițiile potrivite.
  • Dacă un copil nu se poate atașa în prima săptămână sau două, mama poate mulge laptele și să-l ofere bebelușului cu cănița. Vestea bună e că, pe măsură ce copilul crește, atașarea devine mai ușoară. De aceea răbdarea și încurajările de a nu renunța sunt esențiale pentru reușită.

Tehnici recomandate de experți în alăptare

  • Formarea mamelonului înainte de hrănire. Prin masare, cu pompa sau cu o seringă inversată.
  • Utilizarea cupelor (scoicilor) pentru sâni în ultimele săptămâni de sarcină și între alăptări.
  • Utilizarea tehnicii Hoffman pentru formarea mamelonului.

    În tot acest răstimp, este necesar să urmăriți semnele care arată că bebelușul primește suficient lapte: udă și murdărește scutece, crește în greutate.

Cum cresc bebelușii alăptați

Ritmul de creștere al unui bebeluș alăptat exclusiv este diferit de cel al unuia hrănit cu lapte praf. Dacă în primele trei luni nou-născutul alăptat acumulează mai bine în greutate, după aceea ritmul lui de creștere încetinește.

Aceste observații au dus la modificarea în 2006 a graficelor de creștere aprobate de Organizația Mondială a Sănătății. Până în acel an, graficele se bazau pe date statistice colectate de la bebeluși crescuți cu formulă, acum graficele includ și date strânse în urmă măsurării și cântăririi copiilor hrăniți cu sân mai mult de un an.

În același timp, dr. William Sears recomandă să privim aceste grafice ca parte dintr-un tablou complex. Ele nu reprezintă decât niște statistici, iar în interpretarea lor trebuie să ținem cont și de alte detalii precum:

  • Cât de mari sunt și ce tipare de creștere au avut părinții copilului?
  • Bebelușul are achizițiile potrivite vârstei?
  • Este activ, vesel?
  • Schimbați suficiente scutece pe zi?
  • Are o creștere constantă, chiar dacă nu este pe o anumită curbă?

Răspunsurile la aceste întrebări îi poate ajuta pe părinți să evalueze creșterea bebelușului în ansamblu. Desigur, controalele periodice la medicul de familie sau la pediatru nu trebuie ratate.

Cum alăptarea îl pregătește pe bebeluș pentru diversificare

Dacă ne gândim în profunzime, alăptarea pregătește un bebeluș pentru diversificare. Iată câteva exemple oferite de Gill Rapley și Tracey Murkett în cartea „Diversificarea naturală”:

  • Bebelușii alăptați se hrănesc singuri de la sân, atâta timp cât au o poziție potrivită, în timp ce copilul care crește cu formulă așteaptă să i se pună tetina în gură și să i se retragă când nu mai are nevoie.
  • Ei dețin mereu controlul. Aleg singuri cât de repede să mănânce, cât lapte acceptă. În contrast, fluxul laptelui care curge din biberon ține dimensiunea orificiului tetinei, nu de alegerea copilului.
  • Alăptatul folosește mușchii gurii diferit față de suptul la biberon. Când un bebe suge la sân mișcarea gurii este asemănătoare mestecatului, iar suptul la biberon e mai curând similar cu băutul cu paiul. Așadar un copil care a băut lapte praf din biberon se va obișnui mai greu cu mișcările necesare plimbării mâncării în gură din timpul diversificării.
  • Laptele matern are o diversitate de arome. Ceea ce face ca bebelușul alăptat să fie obișnuit cu o varietate de gusturi, deci mai dornic să încerce alimente și arome noi.

Alăptarea și diversificarea

Odată începută diversificarea, bebe face și primul pas spre înțărcare. Aceasta însă nu înseamnă că, în același timp cu prima îmbucătură de alimente solide trebuie să reducem frecvența alăptării. De fapt, hrănirea la sân rămâne prioritară cel puțin încă trei luni de la începerea diversificării. Pentru că prima perioadă are mai curând scopul de a-l obișnui pe copil cu alt mod de a se alimenta decât de a-i asigura necesarul nutritiv. De aceea, menținerea unei cantități suficiente de lapte este esențială în primele luni de diversificare, pentru că laptele este în continuare alimentul principal.

Bebelușul va decide singur când să consume mai puțin lapte și mai multe alimente solide, atâta timp cât va fi mai întâi pus la sân și abia apoi așezat la masă.

Este important ca bebelușul să nu fie flămând când îl puneți la masă să exploreze alimentele. În primele săptămâni ”mesele” nu au nimic de a face cu foamea, ci mai curând cu jocul, împărtășirea, imitația; sunt mai degrabă ocazii de a învăța decât de a mânca.

Gill Rapley & Tracey Murkett

Alăptarea și revenirea la muncă a mamei

Munca și alăptarea nu se exclud între ele. Cu o planificare bună ambele sunt posibile.
Foto: Shutterstock

Întoarcerea la serviciu nu trebuie să presupună și înțărcarea copilului. Dacă țineți cont de câteva aspecte și planificați atent lucrurile, munca și alăptarea pot conviețui foarte bine. Patru aspecte de care să țineți cont:

  • cum se va hrăni bebelușul cât sunteți la muncă? (rămâne în îngrijirea cuiva, poate fi adus mamei în pauze pentru alăptare sau are posibilitatea să vină acasă o dată la câteva ore)
  • cum păstrați rezervele de lapte? (mulsul și congelarea laptelui)
  • cum mențineți producția de lapte? (asigurarea unei cantități suficiente de lapte chiar dacă nu alăptați la fel de des)
  • cum vă faceți programul încât să lipsiți cât mai puțin din preajma copilului? (negocierea cu angajatorul pentru mai multă flexibilitate).

Câteva recomandări care să facă posibilă alăptarea în contextul revenirii la muncă

Jack Newman, în ”Ghidul pentru alăptare” menționează un șir de probleme care pot apărea cât mama e departe de bebeluș și propune câteva soluții:

  • Canale blocate din cauza răririi reprizelor de alăptare. Pentru a preveni apariția acestei probleme este bine să aveți la serviciu un aparat de muls, pe care să-l folosiți cu frecvența cu care alăptați copilul acasă. Ceea ce vă va ajuta să mențineți și producția de lapte. Dacă totuși canalele s-au blocat (zonă dureroasă, sensibilă și tare în sân), puneți sânul sub uscătorul cu aer fierbinte, masați zona și extrageți puțin lapte pentru a detensiona locul.
  • Sâni care curg. Pentru aceste situații, purtați în sutien absorbante pentru sâni pe care să le schimbați frecvent, dacă se umezesc. Astfel evitați rănirea mameloanelor. De asemenea, pompați lapte înainte ca sânii să se umple prea tare.

În ceea ce privește pregătirea pentru revenirea la muncă și ziua de muncă propriu-zisă, Dr. Bill Sears are un șir de recomandări:

  • Faceți rezerve de lapte pe care să-l păstrați la congelator
  • Introduceți primul biberon cu aproximativ două săptămâni înainte de a reveni la serviciu, pentru a-i da copilului răgaz să se obișnuiască
  • Lăsați-i timp copilului să se obișnuiască cu persoana care va sta cu el cât lipsiți.
  • Alăptați copilul dimineața, înainte de a pleca la serviciu.
  • cereți să nu fie hrănit cu o oră înainte de a vă întoarce de la muncă, astfel încât copilul să fie suficient de înfometat încât să vă golească sânii plini de lapte.

Înțărcarea

Multă vreme, alăptarea a fost cheia supraviețuirii, în contextul în care mortalitatea infantilă era ridicată. De aceea, copiii alăptați mai mult timp aveau șanse mai mari de a supraviețui. Atunci, hrănirea la sân până la trei sau chiar cinci ani, când copiii se autoînțărcau, era complet normală. În prezent, adesea mamele sunt încurajate eronat să reducă drastic frecvența cu care alăptează copilul încă de la șase luni, iar după un an se pun chiar presiuni sociale puternice pe mame să oprească alăptarea, cu argumentul că nu ”mai e nimic bun în laptele mamei după șase luni”.

În realitate, din alăptarea prelungită are de câștigat și mama, să menționăm doar că scade simțitor riscul de a face cancer la sân, și copilul.

„Înțărcarea e tranziția treptată a alimentației bebelușului de la laptele matern sau laptele praf, ca unic aliment, la hrană solidă. Această schimbare durează minimum șase luni, dar – mai ales în cazul alăptării – poate dura chiar câțiva ani”

Gill Rapley & Tracey Murkett

Înțărcarea cu blândețe presupune a lăsa copilului posibilitatea de a renunța la mesele de lapte treptat, atunci când dorește și este pregătit, iar nevoia lui de lapte s-a diminuat. Nu vă așteptați ca bebelușul să renunțe la laptele matern în mod previzibil și decisiv. Pot fi perioade când își pierde interesul pentru sân, ca apoi să revină. Creșterea nevoii de lapte se întâmplă mai ales atunci când trece printr-o viroză sau erupție dentară. De aceea este important să vă adaptați nevoilor lui și să răspundeți cererii.

Înțărcarea este o decizie personală. De fapt, momentul potrivit pentru înțărcare este atunci când unul sau amândoi partenerii de alăptat – mama și copilul – sunt pregătiți pentru acest lucru.

Dr. William Sears

Câteva recomandări pentru înțărcare blândă

  • Nu întrerupeți brusc, prin plecarea de acasă. Este un stres prea mare pentru cel mic ca să-l poată gestiona. De asemenea, înțărcarea bruscă poate crea probleme mamelor. Poate apărea angorjarea sau chiar blocarea canalelor.
  • Nu dați sânii cu lămâie, iod sau alte substanțe pentru a-i spune copilului că laptele s-a stricat. Aceste metode tot fac parte din categoria înțărcării bruște.
  • Scoateți treptat câte o masă, începând cu cea de care este cel mai puțin interesat, până veți rămâne cu una-două reprize de alăptat, cel mai curând acelea de dinaintea somnului de prânz și seară. Alăptarea de noapte trebuie scoasă ultima.
  • Nu oferiți sânul dacă nu este cerut.
  • Găsiți alternative alăptării (alte moduri de a-i distrage atenția) pentru momentele în care copilul are nevoie să fie liniștit, consolat.

Informează-te despre alăptare din cele mai bune cărți

Dacă vrei să fii pregătită cu adevărat pentru alăptare, achiziționează-ți din vreme “Ghidul de alăptare al doctorului Jack Newman”, de Jack Newman și Teresa Pitman.

În acest ghid, cei doi experţi în domeniul alăptării ne oferă informații complete pentru următoarele situații:

  • Cum să poziționezi bine copilul la sân;
  • Ce poți face când copilul refuză sânul;
  • Cum să eviţi ragadele sau iritarea mameloanelor;
  • Cum să te asiguri că bebeluşul primeşte suficient lapte;
  • Alăptarea unui copil care are colici;
  • Alăptarea nou-născuţilor prematuri sau cu nevoi speciale

Cartea poate fi cumpărată de AICI.

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa