Pot sa alăptez după operaţia de augmentare mamară?

TOTUL DESPRE MAME
sani-totul-despre-mame

Este posibilă alăptarea după operaţia de augmentare mamară?

Înainte să încep să scriu acest text am stat să mă gândesc bine dacă mi-aş pune silicoane. Joc în divizia A la sutiene şi recunosc că aş vrea să avansez, dar parcă n-aş avea curaj să trec printr-o intervenţie chirurgicală de augmentare mamară. Am văzut cum e în divizia C timp de şapte-opt luni, când am alăptat. Sunt părţi bune şi părţi rele. Părţile bune le ştiţi şi voi… Părţile rele veneau din faptul că atunci când am început să fac sport, mai exact să alerg, am realizat că divizia C nu e de mine.

Dar am două prietene bune care joacă în C şi în D în urma operaţiilor şi care mi-au povestit cum a fost. N-a fost chiar uşor, dar ele zic că rezultatul a meritat toate eforturile. Oare? Nu sunt vulpea care pentru că n-ajunge la struguri zice că sunt acri, ci sunt vulpea care are strugurii ei, mai necopţi, ce-i drept, dar cu gustul cărora s-a obişnuit. Dar haideţi că nici nu am intrat în subiect şi deja am început să fac paranteze şi să vă povestesc despre mine şi despre prietenele mele, când de fapt subiectul este următorul: cum se împacă protezele de silicon sau soluţie salină cu alăptarea?

Alăptarea este posibilă şi indicată!

Da, este o veste bună, numai că, evident, există un DAR! Aşadar da, alăptarea este posibilă, DAR depinde foarte mult de tipul de incizie folosit pentru plasarea implanturilor.

Există trei astfel de tipuri de incizii pe care medicii le practică: incizia tip-zâmbet, adică tăietura în formă de semicerc care se face în zona areolei mamare, incizia pe şanţul submamar, când tăietura se face chiar sub sân şi incizia din zona axială.

Medicul specialist în chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă Adriana Frăţilescu de la Clinica Perfect Lines spune că cea mai bună variantă pentru femeile care vor să alăpteze este incizia pe şantul submamar pentru că în acest fel nu este deloc afectat planul glandei mamare.

În cazul inciziei în jurul areolelor, posibilă numai la femeile cu areole mari, este afectată direct glanda mamară. Este posibil ca în urma intervenţiei să rămână canale galactofore neafectate şi totuşi să poţi alăpta, dar nu vei şti decât la momentul respectiv.

Şi în cazul inciziei în zona axială alăptarea este de cele mai multe ori posibilă.

Dezavantaje

În cazul augmentării mamare prin implant cu silicon sau cu soluţie salină există o parte proastă în ceea ce priveşte alăptarea. Altfel spus, plusuri la sâni şi minusuri la lapte.

Implanturile ocupă un anumit volum în ţesutul mamar şi lasă mai puţin loc cantitaţii de lapte pe care organismul ar putea s-o producă.

Orice intervenţie la nivelul sânului poate afecta reţeaua de nervi care este direct responsabilă de producţia de lapte şi astfel poţi avea surpriza să descoperi după ce devii mămă că nu produci suficient lapte.

Un alt minus este că în timpul sarcinii sânii se modifică şi acelaşi lucru se întâmplă şi cu proteza. Aşadar, ideal ar fi ca această intervenţie să aibă loc după ce ai devenit mamă, ai terminat cu alăptarea şi eşti sigură că nu vei mai avea alţi copii. Medicul Adriana Frăţilescu spune că, de obicei, după sarcină şi alăptare sânii se schimbă şi pacienta revine pentru o altă intervenţie. De aceea ea recomandă ca aceasta să fie făcută după ce femeia trece de toate aceste etape.

Cum avem grijă de sânii cu proteze în timpul alăptarii

Medicii recomandă o întreţinere activă intensă pe toată durata sarcinii şi alăptării. Sânii au nevoie de hidratare şi este indicat un supliment de vitamina C pentru că aceasta ajută la sinteza colagenului, fapt care reduce riscul apariţiei vergeturilor.

Poziţii de alăptare indicate

Pentru a evita lăsarea sânilor, schimbarea formei lor şi, implicit, necesitatea unei alte intervenţii pentru reconstrucţie, specialiştii recomandă câteva poziţii de alăptare pentru femeile care au trecut printr-o operaţie de augmentare mamară:

1. Tu stai întinsă pe spate sau pe lateral şi copilul lipit de abdomenul tău, foarte aproape de sân.

2. În poziţie şezut cu bebeluşul pe antebraţ.

3. În picioare cu bebe în braţe.

Riscurile alăptării la femeile cu operaţie de augmentare mamară

Prima problemă a femeilor care au apelat la o operaţie de augmentare mamară şi alăptează este intoxicarea laptelui cu silicon, învinuit că ar avea compuși cancerigeni şi neurotoxine. Unii specialiştii susţin că nu există un astfel de risc pentru că, în cazul deteriorării şi fisurării protezei (lucru foarte improbabil în prezent), substanţa conţinută nu poate pătrunde în canalele galactofore și moleculele de silicon sunt prea mari pentru a contamina laptele. Pe de altă parte, exisă specialişti care spun că nu există încă suficiente studii care să confirme că sănătatea copiilor nu este pusă în pericol de implanturile cu silicon ale mamelor lor. În anul 2001 Academia Americana de Pediatrie a declarat că nu s-au găsit dovezi suficiente care să facă implanturile cu silicon contraindicate alăptării şi că, în cazul bebeluşilor cu mame cu implanturi din silicon, beneficiile alăptării depăşesc riscurile. Tot Academia Americană de Pediatrie a spus că există mai mult silicon în laptele de vacă sau în laptele formulă decât în laptele mamelor cu implanturi din silicon.

Dar, din acest punct de vedere, al siguranţei compoziţiei laptelui, protezele cu soluţie salină nu prezintă niciun risc, confirmat sau nu.

O soluţie pentru mamele care nu pot alăpta

…şi în acestă categorie nu intră numai femeile care au suferit o astfel de intervenţie, ci şi mame care au fost despărţite din diverse motive de bebeluşul lor după naştere şi nu au iniţiat alăptarea, mame care au avut un debut nefericit al alăptării, mame cu copii prematuri sau cu diverse probleme de sănătate care împiedică o bună desfăşurare a alăptării, mame care au avut nevoie de îngrijiri medicale care au împiedicat alăptarea etc. Pentru aceste cazuri, se recomandă folosirea SNS, adică Supplemental Nursing System. Acesta a fost iniţial creat pentru a le provoca lactaţia mamelor adoptive şi pentru a stabili bondingul mamă-copil. Este un dispozitiv cu un recipient în care se pune laptele (formulă sau, în cazul ideal în care mama are totuşi secreţie lactată, lapte matern muls) şi se fixează la gâtul mamei. Din acest recipient pornesc două canale subţiri care se fixează pe mameloane. Fluxul de lapte este ajustabil, şi SNS-ul poate fi folosit şi pentru a-i oferi copilului supliment de lapte în timp ce este la sân.

Dacă vrei să fii pregătită cu adevărat pentru alăptare, achiziționează-ți din vreme “Ghidul de alăptare al doctorului Jack Newman”, de Jack Newman și Teresa Pitman.

  • Urmăreşte aici emisiunea pe aceeaşi temă.

 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa