Probioticele pot preveni mastita, arată mai multe studii

Mastita lactațională este o afecțiune comună în rândul femeilor care alăptează. Ea este asociată cu scăderea ratei de alăptare. Tratamentul medical care se oferă este reprezentat de antiinflamatoare și antibiotic. Dar dincolo de lista restrânsă a antibioticelor sigure în alăptare, mai e și problema rezistenței la antibiotice. Mai multe studii arată că mastita ar putea fi prevenită cu probiotice. „Însă nu orice probiotic are efect în prevenția mastitei“, spune Adina Păun, consultant în alăptare.

Mastitele sunt infecții ale sânului care apar cel mai frecvent în perioada de alăptare (dar și în timpul sarcinii). În ciuda tuturor beneficiilor considerabile pentru sănătate ale alăptării, ratele de durată continuă să se situeze sub așteptările specialiștilor. Mastita este una dintre principalele cauze pentru care femeile pun capăt alăptării. În timp ce antibioticele sunt prescrise frecvent pentru această afecțiune dureroasă a sânilor, siguranța lor în alăptare este o discuție controversată, ca și problema rezistenței la antibiotice. Nevoia de a găsi alternative la tratamentul mastitei i-a determinat pe cercetători să exploreze potențialul probioticelor.

CITEȘTE ȘI: Tot ce trebuie să știi despre mastită și antibiotic în alăptare

Ce este și cum se manifestă mastita

Mastita este o infecție a glandelor mamare, cauzată de pătrunderea bacteriilor la nivelul țesutului mamar. Această infecție determină apariția inflamației și a durerii. Dincolo de durere, roșeața sânului afectat, apariția unui nodul, umflarea sau fierbințeala zonei la atingere sunt simptomele acestei infecții la sân.

Fii atentă la primele semne care apar înainte de inflamarea sau înroșirea sânului.
Probioticele ajută în prevenția mastitei din alăptare. FOTO: Shutterstock

La o primă împărțire, mastita ar fi de cauză lactațională (care apare în alăptare) și non-lactațională (care apare din alte cauze și are 3 subtipuri). Simptomele sistemice ale mastitei, în general, sunt asemănătoare gripei – febră, frisoane, dureri musculare, dureri ale sânului și/sau dureri de cap. Studiile arată că 1-3% dintre femeile care alăptează sunt predispuse să facă aceasta infecție a sânului, spune dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie.

De ce apare mastita lactațională

Următoarele cauze conduc la apariția mastitei:

alăptarea. Mai exact, atunci când sânii nu sunt goliți complet în alăptare, se produce înfundarea unui canal galactofor. Înfundarea determină stagnarea laptelui în canal, ceea ce duce la dezvoltarea infecției, iar sânii devin dureroși.
mameloanele crăpate. Bacteriile existente în mod normal pe suprafața pielii și cele din gura bebelușului pot pătrunde în canalele de lapte. Cea mai comună bacterie este Staphylococcus aureus, dar și alte bacterii, precum Staphylococcus epidermidis, și Streptococcus spp. se fac responsabile de apariția mastitei, spune medicul specialist.
bacteriile din tractul digestiv pot duce la dezvoltarea mastitei, nu doar cele de la suprafața pielii sau cele luate din gurița bebelușului. „Pentru că există niște căi prin care aceste bacterii pot intra în circuitul sangvin de unde ajung în sân“, ne lămurește consultantul în alăptare. „Tratamentul preventiv cu probiotice este indicat în cazul acestor femei.“
oboseala de după naștere. Aceasta poate duce lascăderea imunității și a rezistenței la infecții.

Cu toate că este o afecțiune benignă, care apare cu precădere la femeile care alăptează, există și o serie de factori de risc pentru apariția mastitei:

diabetul zaharat;
alte episoade mai vechi de mastită;
afecțiuni cauzate de imunitatea scăzută (HIV);
purtarea unor sutiene sau haine foarte strâmte pe corp.

Alți factori de risc includ episoadele antecedente de mastită, utilizarea unei creme antifungice pentru mamelon și chiar utilizarea incorectă a pompelor de sân.

CITEȘTE ȘI: Mastita în timpul alăptării

Tratamentul mastitei lactaționale

Tratamentul mastitei în alăptare se concentrează în mare măsură pe ameliorarea simptomelor (comprese calde/reci, analgezice, antiinflamatoare masaj blând), sfaturi privind tehnica de alăptare (alăptarea în poziție verticală și golirea completă a sânului afectat) și continuarea alăptării. La care se adaugă terapia cu antibiotic.

Principalii agenți ai infecției, Staphylococcus aureus și Streptococcus epidermidis, prezintă de obicei rezistență la terapiile cu antibiotice și nu previn reapariția infecției. Din acest motiv, a apărut necesitatea găsirii unor alternative sigure și eficiente la antibiotice.

Probioticele, alternativa la antibiotic

Bacteriile existente în mod obișnuit în laptele matern al femeilor sănătoase includ stafilococi, streptococi, micrococi, lactobacili și enterococi. Mastita are, de obicei, o origine infecțioasă care implică Staphylococcus aureus sau Streptococcus epidermidis. Când populația potențialilor agenți patogeni crește anormal, apare dezechilibrul care poate duce la mastită.

În schimb, lactobacilii pot susține sistemul imunitar mamar prin consolidarea barierelor în calea infecției cu agenți patogeni. Astfel, laptele matern al femeilor sănătoase poate fi o sursă de lactobacili potențial probiotici cu rol în protejarea mamelor și/sau a sugarilor împotriva bolilor infecțioase.

Administrarea orală de probiotice poate preveni mastita

Un studiu din 2021 a arătat că administrarea unui anume probiotic – Lactobacillus – la femeile care au făcut mastită în timpul alăptării a fost asociată cu reduceri semnificative ale încărcăturii stafilococice din laptele matern.

Lactobacilii sunt bacterii lactice ce se găsesc în mod natural în sistemul digestiv, în aparatul excretor și în sistemul genital. Aceste microorganisme sunt considerate probiotice, microorganisme vii care au un rol important în organismul uman.

O revizuire sistematică și o meta-analiză, care a inclus șase studii controlate randomizate pe 1.197 de participanți, au arătat că probioticele orale administrate în timpul sarcinii pot reduce incidența mastitei. După administrarea pe cale orală a probioticelor, numărul de bacterii din laptele femeilor sănătoase, dar și celor cu mastită a fost semnificativ redus.

Probioticele sunt uneori la fel de eficiente sau mai eficiente ca antibioticele, ceea ce e mare lucru pentru că nu omoară toată flora intestinală doar pentru un patogen aflat în sân. Însă doar două tipuri de lactobacili sunt utili în prevenția și/sau tratamentul mastitei. Nu orice probiotic ajută, doar aceștia. Și chiar și aceștia, trebuie să fie o anumită subspecie. Probitoticul folosit cu eficiență, conform protocolului Academiei Americane de Alăptare ar trebui să conțină tulpini de Limosilactobacillus fermentum (clasificat anterior ca Lactobacillus fermentum) sau, de preferință, tulpini de Ligilactobacillus salivarius (clasificat anterior ca Lactobacillus salivarius).
Adina Păun, consultant în alăptare

Iată rezultatele a câtorva dintre aceste studii:

studiul în care s-a folosit o combinație a două tulpini izolate de Ligilactobacillus salivarius și Lactobacillus gasseri din laptele matern au arătat că pot fi o terapie eficientă în cazul femeilor cu mastită infecțioasă.
într-un studiu pe 352 de femei cu mastită infecțioasă, la grupurile care au primit probiotice (Limosilactobacillus fermentum sau L. salivarius) s-a constatat o îmbunătățire a stării de sănătate și o recurență mai mică a mastitei comparativ cu grupurile care au primit antibiotice.
Un alt studiu a observat că L. fermentum a redus încărcătura de stafilococ din laptele matern al femeilor care sufereau de dureri de sân în alăptare. Trei doze diferite testate au indus efecte similare.

Cercetătorii au analizat și dacă probioticele ar putea preveni mastita. Când a fost administrat pe cale orală femeilor aflate în ultimele luni de sarcină care au avut mastită infecțioasă în sarcini anterioare, Ligilactobacillus salivarius s-a dovedit util în a prevenit mastita infecțioasă la mult mai multe femei comparativ cu cele care alcătuiau grupul de control.

Într-un alt studiu, efectuat pe 328 de femei, L. salivarius a început să fie administrat din a 35-a săptămână de sarcină până în săptămâna 12 post-partum. S-a raportat că femeile cărora le-au fost administrate probiotice au avut cu 58% mai puține șanse de a dezvolta mastită decât grupul căruia i s-a administrat medicamente placebo.

Probioticele, mai eficiente în prevenție. Primele semne care ar trebui să-ți atragă atenția

Administrarea de probiotice în mastită poate fi funcțională când mastita e în fază incipientă, când nu există o multiplicare bacteriană mare, ne explică Adina Păun. În această situație incipientă, administrarea ar ajuta la restabilirea echilibrului, prevenind apariția infecției grave. „Aș spune că pentru a folosi cu succes probiotice în mastită, femeile ar trebui să fie atente la primele semne pe care această infecție le transmite – o durere ușoară la nivelul sânului, înțepături în sân, apariția unei zone ușor mai tare, apariția unei febre ușoare (peste 38–38,5 e semn de infecție adevărată deja), simptome asemănătoare gripei – dureri musculare, de oase, atunci când simți «că te doare carnea pe tine». Deci dacă se începe administrarea probioticului de la aceste prime simptome, are șanse bune să prevină instalarea mastitei grave. Însă în paralel cu drenajul bun al sânului!“

Dintre toate cele 3 categorii de medicamente care se administrează în cazul mastitei – antiinflamatoare, antibiotice și probiotice, probioticele sunt cel mai puțin dăunătoare. Consultatul în alăptare atrage atenția că nu se va putea trata mastita – atunci când sânul e roșu, dureros, inflamat – doar cu probiotice. „Nu putem trata o infecție cu… roiniță, ca să dau un exemplu. Dacă sânul e suprainfectat, un nu m-aș feri de antibiotic! Pe vremuri se murea de mastită, cu toate antibioticele din mâncare!“

Complicațiile mastitei lactaționale

„O primă complicație a mastitei lactaționale este recurența acesteia. Mastita poate să reapară în timpul alăptării fie a aceluiași copil, fie la următorul“, ne spune dr. Andreas Vythoulkas. O altă complicație a mastitei lactaționale este abcesul mamar. Acesta apare atunci când mastita nu este tratată corect și necesită drenarea infecției purulente.

În astfel de cazuri, tratamentul cu probiotice se face în paralel cu alte măsuri: administrarea de antiinflamatoare (când sânul doare, e roșu, când apare febra), antibiotice la sfatul medicului și nelipsitul drenaj al sânului. „Principala problemă în cazul mastitei este cea legată de drenaj care nu poate fi, în mod evident rezolvată de probiotice. Până la a ajunge la tratamentul cu probiotice, sânul trebuie drenat și asta în principal de către copil. În lipsa drenajul, laptele care stagnează acolo poate duce la abces, din păcate“, spune consultantul în alăptare.

Efectuarea unei mamografii poate face diferența între o mastită și un abces mamar, abcesul putând fi localizat cu precizie. Dacă prezența acestuia se confirmă, medicul va recomanda fie aspirația abcesului, fie drenajul chirurgical și un tratament cu antibiotice. În cazul în care pacienta nu răspunde adecvat la tratamentul prescris, medicul poate cere realizarea unei mamografii sau a unei biopsii mamare.
dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie

Se întâmplă ca în unele cazuri, pe lângă inflamația sânului și senzația de durere, să existe și noduli și/sau ganglioni limfatici măriți și dureroși. „De cele mai multe ori, nodulii dispar odată cu începerea tratamentul pentru mastită. În caz contrar se recomandă investigarea acelui nodul“, adaugă doctorul.

Dacă ți-a plăcut acest articol despre mastita lactațională, următoarele articole te ajută să înțelegi cum se rezolvă și alte probleme apărute în alăptare: