Donarea laptelui matern va deveni realitate și la noi de luna viitoare. Deocamdată, va fi folosit pentru copiii de la secția de Terapie Intensivă de la Spitalul „Marie Curie”, însă nu este exclus „exportul” către alte spitale, dacă vor exista stocuri și cereri.
Într-o aripă nouă a Spitalului de Copii „Marie Curie” din București, constuită cu fonduri strânse din donații, două săli de conferință au fost sacrificate pentru a face loc primei bănci de lapte matern din România. Tot din bani strânși de la firme sau persoane fizice s-au cumpărat aparate și frigidere performante pentru a dota banca unde orice mămică își va putea duce surplusul de lapte pentru a ajuta copii a căror viață depinde de acest produs miraculos. Cam jumătate dintre nou-născuții internați la Terapie Intensivă în Spitalul „Marie Curie” nu pot primi lapte de la mama lor. Laptele matern i-ar ajuta să crească mai repede, să faca față mai bine unei operații sau infecții, să simtă mai puțin durerea.
Cine își poate dona laptele
„Donatoare pot fi mămicile internate în spital, dar și din afara spitalului. Deocamdată, vom folosi laptele pentru a-l oferi copiilor care ajung la secția de Terapie Intensivă din spitalul nostru, toți sunt în stare gravă. Dacă vom avea suficient lapte vom oferi și altor spitale”, ne-a explicat cel care coordonează secția de ATI de la Marie Curie, dr. Cătălin Cârstoveanu (FOTO). Procedurile de verificare a mamelor și a laptelui vor fi destul de riguroase, iar toate costurile vor fi acoperite prin spital, în cadrul proiectului.
Mamele, verificate pentru boli transmisibile
„Mai întâi, mamele care doresc să fie donatoare înainteaza către noi o cerere, avem un interviu cu ele, față în față, le cerem informatii despre dietă, starea de sănătate, mergem în istoricul medical al mamei și copilului. De asemenea, mamele trebuie să facă analize de sânge (le recoltăm gratuit, în spital), prin care testăm că nu există virusuri precum hepatita B, C, HIV sau HPV. După aceea, dacă toate sunt în regulă, mama începe să colecteze lapte. Îi oferim kit de colectare dotat cu tot ce are nevoie, de la măști, recipiente pentru colectate, la dezinfectante, pompă dublă de sân, un ghid scris, gentuțe speciale pentru transport, pentru a putea să colecteze laptele în condiții cât mai bune”, ne-a explicat coordonatoarea proiectului, consultantul în lactație certificat IBCLC, Eugenia Dobrescu.
Colectare, congelare, pasteurizare, verificare nutrițională
Ulterior mama colecteză lapte, îl congelează iar în 14 zile cel mult îl aduce la banca de lapte. „Când vrem să îl folosim îl decongelăm, îl analizam și apoi îl pasteurizăm. Avem un pasteurizator care încalzește la 60 de grade C, apoi racește la 4 grade. Înainte de a fi folosit laptele se retestează biologic. Dacă toate analizele sunt OK laptele poate fi oferit copilului la recomandarea medicului”, mai explică consultantul în lactație.
În laboratorul băncii, există posibilitatea ca laptele să fie analizat inclusiv din punct de vedere nutrițional. „Această analiza este extrem de utilă pentru că avem în grijă copii grav bolnavi, cu anumite nevoi nutriționale. Iar laptele matern poate avea consistență diferită – dacă medicul cere un lapte cu nivel mai mare de grăsime, proteine, verificăm care este acesta și îl oferim. De asemenea, ne vom strădui să dăm lapte de la aceeași donatoare pe toată perioada internării”, dă asigurări consultantul în lactație certificat IBCLC Eugenia Dobrescu.
Investiția totală estimată pentru amenajarea băncii depășește 50.000 de euro.
De la prima bancă de lapte, în 1909, la sute de bănci în toată lumea
Laptele matern este folosit de mii de ani și pentru alți copii, însă prima banca de lapte matern a fost înființată în anul 1909, la Viena, în Austria, într-o vreme în care laptele praf era inexistent, iar alternativa oferită copiilor care nu puteau fi alăptați de mamele lor era laptele de vacă.
Doi ani mai târziu, în 1911, la Boston, într-o vreme în care laptele de vacă se strica și nu existau frigidere, iar bebelușii riscau să moară din cauza epidemiilor de boli diareice din timpul verii, a fost înființată o banca de lapte la Floating Hospital for Children.
În 1914, “donarea de lapte matern” a intrat in literatura de specialitate după ce un medic a remarcat că acei copii care au probleme de sănătate se recuperează mult mai bine dacă sunt hrăniți cu lapte matern. Este momentul în care despre laptele matern s-a știut că nu este doar o sursă de hrană ci un medicament.
În anii 80, numărul băncilor de lapte în SUA a crescut dramatic, însă pe măsură ce epidemia de HIV s-a extins și s-a stabilit că virusul HIV se poate transmite prin lapte matern, foarte multe s-au închis. Tehnologia a făcut însă posibilă salvarea prematurilor de la vârste din ce în ce mai mici, ceea ce a readus în discuție beneficiile laptelui matern iar cererea de lapte donat a început să crească din nou.
Testele mai bune și pasteurizarea laptelului au dus la dispariția temerilor privind riscul de infectare cu diverse virusuri prin lapte matern. Așa că în acest moment, în SUA exista 133 de spitale care folosesc lapte donat pasteurizat ca tratament pentru copiii extrem de mici ale căror mame nu au lapte pentru a-i hrăni.
Modelul brazilian și scăderea mortalității la copii
La nivel mondial, liderul este Brazilia cu peste 350 de banci de lapte și peste 117 centre de coletare de lapte matern. „Datorită acestei politici au scăzut incredibil de mult rata mortalității infantile, iar unele dintre punctele cheie au fost bancile de lapte. În Europa, există multe astfel de bănci în Franța și Italia, cu peste 30 de banci de lapte matern fiecare și cu o legislație bine pusă la punct, care explică foarte clar ce trebui sa aiba o banca. În rest, doar ghiduri de functionare, fiecare țară a adaptat la contextul legal propriu”, ne-a mai explicat consultanul în lactație Eugenia Dobrescu.
Sunt însă și medici care susțin că laptele matern donat ar fi mai eficient din punct de vedere nutrițional dacă nu ar fi pasteurizat. „Pasteurizarea distruge din calitățile laptelui. O altă variantă este ca un copil care are nevoie de lapte matern și mama nu îl poate oferi să primească de la o altă mamă care a fost verificată din punct de vedere al bolilor transmisibile”, este de părere dr. Vlad Dima, medic specialist neonatolog la Spitalul de Obstetrică și Ginecologie Filantropia din București.
Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.
