„Am născut și nu am lapte” – cea mai mare frică a proaspetelor mame. Soluții de la expertul nr. 1 în alăptare

”Am născut și nu am lapte” este realitatea a doar 2% dintre femei. În rest, problema nu este una fiziologică, ci de context. Ce să facă și ce să nu facă mama pentru a avea lapte, citiți în acest articol.

Veronica Guzun, redactor
am nascut si nu am lapte
”Am născut și nu am lapte” este o îngrijorare mare pentru o parte dintre proaspetele mame. Lactația poate fi stimulată. Foto: Shutterstock

Nașterea și alăptarea, două procese naturale, pot să i se dea simplu unei mame, dar alteia îi pot crea destule provocări. Dintre toate îngrijorările care apar după ce vine bebelușul, ”am născut și nu am lapte” este de departe cea mai descurajatoare. Dr. Jack Newman, expertul nr. 1 în alăptare, are un șir de recomandări care să le ajute pe proaspetele mame să depășească repede acest hop.

Corpurile noastre sunt diferite, iar aceste diferențe nu sunt numai legate de formă, ci și de modul în care reacționează. Dacă unele mame au deja colostru încă din ultimul trimestru de sarcină, altele pot să nu îl producă decât după naștere și atunci dacă sânii sunt suficient de mult stimulați de bebelușul care suge. Cum încurajăm apariția laptelui, explică expertul în alăptare, medicul pediatru, Jack Newman.

Informația noastră genetică ne clădește încă perfecte pentru a naște natural și a alăpta. 98 % dintre femei pot alăpta, cele 2 % care nu o pot face suferă de diverse boli grave, iau tratamente agresive ce nu sunt compatibile cu alăptarea, au suferit intervenții chirurgicale la sân care le îngreunează producerea laptelui sau au țesut mamar insuficient, ceea ce nu le permite să producă tot laptele necesar sugarului lor.

Ilinca Tranulis, consultant în alăptare

Așadar, problema ”am născut și nu am lapte” în mare parte din situații este trecătoare și poate fi rezolvată cu succes.

Am născut și nu am lapte – principalele cauze

Apariția întârziată a laptelui poate avea un șir de cauze. Modul în care a decurs nașterea, cât de repede a fost pus copilul la sân, cât timp petrece alături de mamă, cum se atașează sunt doar câțiva dintre factorii care pot determina cât de repede sânii vor începe să producă lapte. Luat fiecare în parte ar putea să nu cântărească decisiv în apariția laptelui la mamă. Însă, de cele mai multe ori, acești factori se țin lanț și împreună înclină balanța spre întârzierea lactației și apoi renunțarea la alăptare.

Cezariana

Întârzierea lactației este adesea pusă pe seama operației de cezariană și aceasta din mai multe cauze. Pe de o parte, în timpul unei cezariene, pacientei i se administrează mai mute medicamente intravenos: anestezie, antibiotice, fluide. Apoi, incizia o împiedică pe mamă să găsească o poziție confortabilă de alăptat. La toate acestea se adaugă și faptul că în multe spitale se practică separarea automată a copilului de mamă după cezariană, chiar dacă nu este cu adevărat necesar.

Cele enumerate mai sus contribuie la instalarea lactației cu întârziere, iar mamele ajung să tragă dureroasă concluzie că ”nu au lapte”. În realitate, cu mici ajustări și o mamă care a născut prin cezariană programată sau de urgență are toate șansele la a reuși să alăpteze.

Nașterea medicalizată

Multe dintre acțiunile de rutină din spitale au potențialul de a afecta alăptarea. Intervențiile precum epidurala sau anestezia spinală sunt de cele mai multe ori prezentate ca inofensive. E adevărat că ele îndepărtează durerea, dar pot afecta foarte mult alăptarea. Mai mult, unii copii expuși la medicamentele din timpul nașterii nu mai au capacitatea de a se târî la sân și a se atașa foarte ușor. La rândul ei, și mama este influențată.

„Toate intervențiile medicale, chiar și cele necesare, reduc sentimentul de control al mamei și îi intensifică senzația că propriul corp ”nu se poate descurca”. Mesajul este subtil, dar clar. Dacă ai un corp care nu poate naște, te poți oare aștepta ca acest corp să-ți poată hrăni copilul?”

Dr. Jack Newman, ”Ghidul pentru alăptare

Separarea mamei de copil imediat după naștere

Contrar părerii majorității, nașterea nu se încheie imediat ce bebelușul a apărut pe lume, ci la cel puțin o oră după venirea copilului. Ce ar trebui să se întâmple în această oră? În mod ideal, copilul trebuie amplasat pe pieptul mamei și lăsat să se autoatașeze. ”Ora magică” nu este un capriciu modern, ci o nevoie cât se poate de elementară pentru mamă și copil care ajută la stabilirea unei legături sănătoase între cei doi.

„Prima până la a doua oră după naștere, trebuie privite ca făcând parte din procesul nașterii. În această fază, dacă nu există preocupări serioase cu privire la starea de sănătate a mamei sau nou-născutului, copilul trebuie să rămână lângă mamă în contact piele-pe-piele. Copilul se poate târî la sân, împingându-se în picioare, și se poate atașa pentru a suge”.

Dr. Jack Newman, ”Ghidul pentru alăptare

Dacă acest prim contact este mult mai scurt decât recomandă experții sau lipsește complet și copilul este dus la neonatologie imediat după ce se naște, procesul alăptării va începe mult mai dificil. De aici la a i se spune mamei că nu are lapte e o cale foarte scurtă. „Indiferent de cât de pregătit este copilul să se auto-atașeze, acest lucru nu se va întâmpla dacă mama este întinsă pe masa de naștere, iar bebelușul este la incubator, sub o lampă”, confirmă și doctorul Jack Newman.

Mama și copilul în încăperi diferite

Nu doar separarea după naștere intervine în instalarea lactației, dar și alăptarea la program și separarea pe tot parcursul spitalizării. În primele zile, copilul mănâncă des pentru că are stomăcelul foarte mic (de dimensiunea pumnului său). Laptele nu se va forma dacă nu există cerere. De aceea, opțiunea de a fi în aceeași încăpere cu nou-născutul după naștere și până la externare e singura modalitate de a putea alăpta copilul oricât de des are nevoie.

Recomandarea, adesea întâlnită, că mama are nevoie să se odihnească după naștere și cea mai bună odihnă e atunci când nu are bebelușul lângă ea este eronată, consideră Dr. Jack Newman.

„În realitate, feromonii care se eliberează când copilul suge creează un sentiment de relaxare și mulțumire euforică. Exact satisfacția de care are nevoie o proaspătă mamă obosită”.

Dr. Jack Newman, ”Ghidul pentru alăptare

Ce ajută la apariția laptelui după naștere

Pe lângă evitarea situațiilor enumerate mai sus, instalarea rapidă și confortabilă a lactației depinde și de următoarele împrejurări:

  • O experiență a nașterii fără complicații
  • Incurajarea suptului imediat după naștere și la intervale dese
  • Contactul piele pe piele în prima oră după naștere și pe tot parcursul stabilizării lactației
  • Deprinderea tehnicilor corecte și pozițiilor confortabile de atașare la sân.
  • Evitarea biberoanelor de completare, cu excepția cazurilor în care există recomandarea medicului
  • Consultarea unui specialist în lactație
  • Persoane pro-alptare alături de mamă în prima perioadă.

”Am născut și nu am lapte” este realitatea a doar 2% dintre femei. În rest, problema nu este una fiziologică, ci de context. Dacă nu i s-au creat mamei condițiile necesare pentru a putea începe alăptarea, se poate confrunta cu situația de a nu avea lapte. Cu răbdare, sprijin și ajutor potrivit această problemă poate fi depășită.

Cea mai bună carte despre alăptare

”Ghidul de alăptare al doctorului Jack Newman” numit și ”Biblia alăptării” este un îndrumar complet în care mamele, dar și medicii, moașele, consultanții în alăptare găsesc informații și soluții pentru toate problemele care pot apărea în timpul hrănirii bebelușilor la sân.

Ca să-ți faci o idee mai clară despre structura aceste cărți și informațiile pe care le conține, îți punem la dispoziție în mod gratuit câteva pagini din carte.

[flipbook pdf=”https://totuldespremame.ro/wp-content/uploads/2019/02/TDM-1-merged-1.pdf”]

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa