Alimentația în alăptare. Sfaturi de la cei mai buni medici

Ca regulă, niciun aliment nu este complet interzis în alăptare. Însă, există unele la care bebelușul poate fi sensibil. Ce conține dieta de alăptare și la ce alimente să fiți mai atente aflați din acest articol.

Veronica Guzun, redactor
alimentatia în alaptare
Alimentația în alăptare trebuie sa fie variată, echilibrată și moderată în cantități. Foto: Shutterstock

Primele șase luni, noi, mamele care alăptăm, suntem singura sursă de alimente pentru bebelușul nostru. Apă, gustare, desert, supă sau tocană – toate se găsesc în același loc, în laptele mamei. De aceea întrebarea ”cum ar trebui să fie alimentația în alăptare” este complet justificată. Până la urmă, tot ce ne dorim este să oferim copilului mese nutritive și satisfăcătoare. Am găsit răspunsul la această întrebare în cărțile din pachetul ”La început de drum” semnate de doi pediatri cu renume, William Sears și Jack Newman.

Echilibrul este cuvântul-cheie când vine vorba despre alimentația în alăptare. Orice e prea mult poate crea disconfort bebelușului, iar ce lipsește cu desăvârșire îl privează pe copil de anumiți nutrienți și îi crește riscul de a dezvolta alergie la anumite proteine.

În același timp, chiar dacă regula de bază este că mama are voie să mănânce orice, se recomandă să urmăriți reacțiile bebelușului și să ajustați dieta în funcție de acestea.

Ce presupune alimentația echilibrată în timpul alăptării

În alăptare, acidul folic și vitaminele din grupele A, B și C, precum și unele minerale, sunt necesare în cantități chiar mai mari decât în timpul sarcinii. De aceea, este recomandat să continuați să luați vitaminele prenatale atât timp cât alăptați.

Aceasta însă nu înseamnă că în rest nu trebuie să fiți atente la alimentația în alăptare. Ba din contră, o dietă echilibrată îi asigură mamei energia de care are atât de multă nevoie, o ajută să se recupereze mai repede după sarcină și naștere, iar bebelușului îi dă posibilitatea să crească și să se dezvolte armonios.

„Corpul mamei folosește nutrienții mai eficient câtă vreme alăptează, astfel că ei există în cantitate suficientă atât pentru mamă, cât și pentru bebe.

Dr. William Sears ”Cartea bebelușului”

O altă veste bună pentru mamele care alăptează este că, pentru a-și lua energia necesară producerii laptelui, organismul se bazează pe depozitele de grăsimi rămase din sarcină. Aceasta înseamnă, de deoparte, că veți reveni mai repede la greutatea de dinainte de sarcină, dar și că nu trebuie să vă puneți restricții drastice în alimentare, decât cele legate de calitatea produselor consumate. Țineți cont că aveți nevoie de 300-500 de calorii hrănitoare în plus pe zi pentru a produce laptele de care are nevoie bebelușul. Caloriile goale însă nu au ce căuta în meniul mamei care alăptează.

Calciul

Alimentația bogată în calciu este necesară mai ales copilului. El crește rapid, iar oasele lui au nevoie de acest mineral. Nu vă faceți griji că veți rămâne fără resurse de calciu cât alăptați. Studii recente, citate în ”Cartea Bebelușului” au arătat că alăptatul protejează de osteoporoză sistemul osos al mamelor, șa că, veți avea oase mai rezistente cu cât alăptați mai multă vreme.

Dacă bebelușul are sensibilitate la lactoză și a trebuit să excludeți lactatele din alimentație, puteți obține calciu din: sardine, boabe de soia, broccoli, bame, frunze verzi, struguri, suc de morcovi, smochine uscate.

Grăsimile sănătoase

Acestea mai sunt numite și grăsimi inteligente (Omega 3). Ele asigură o stare sporită de fericire pentru mamă, deci o ajută să prevină depresia post-partum. În același timp, dacă mama consumă alimente bogate în Omega 3 copilul alăptat va fi mai sănătos, va avea o acuitate vizuală sporită și nu va suferi de alergii.

350 de grame de pește gras pe săptămână și o doză zilnică de suplimente de ulei de pește rezolvă necesarul în perioada alăptării. Atenție! nu toate grăsimile sunt sănătoase. Uleiurile hidrogenate afectează atât sănătatea mamei, prin creșterea colesterolului, dar și dublează riscul ca bebelușul să fie supraponderal, arată un studiu citat de Science daily. Alimentele procesate, gustările rapide din comerț (chipsuri, biscuiți, prăjituri, fursecuri, popcorn), prăjelile (cartofii prăjiți) toate acestea conțin grăsimi hidrogenate nerecomandate în alăptare.

Apa

Hidratarea pare a fi secretul în toate, fie că vrei să revii rapid la kilogramele de dinainte de sarcină sau să ai un ten sănătos. Nici în alăptare hidratarea nu e de ignorat.

Cu atât mai mult cu cât laptele conține peste 70% apă și trebuie să țină nu doar de foame, dar și de sete copilului. Conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, în primele 6 luni un bebeluș alăptat exclusiv nu are nevoie decât de laptele mamei (fără apă sau ceaiuri).

De aceea un pahar de apă consumat cu 10 minute înainte de a pune copilul la sân va fi benefic ambilor. În plus, țineți o sticlă cu apă lângă locul unde alăptați frecvent. Opt pahare de lichid pe zi este o medie de consum optimă în perioada alăptării, spune Dr. Sears în ”Cartea bebelușului”.

Limitați însă băuturile care conțin cofeină (cafea, ceai, cola) dar și băuturile alcoolice. Acestea au efect diuretic și în loc să sporească aportul de apă, de fapt deshidratează și astfel vă privează de minerale valoroase.

Ce să conțină dieta de alăptare

Varietatea este secretul unei alimentații echilibrate. De aceea, într-o săptămână este recomandat să acoperiți toate grupele de alimente: Cereale integrale, orez, paste făinoase, legume, fructe, pește, carne roșie, carne de pasăre, ouă, nuci, lactate.

Este o listă care ar putea să ridice semne de întrebare. Multă vreme, dieta de alăptare era extrem de restrictivă și erau mai multe alimente în coloana cu ”nu ai voie” decât în cea cu ”se poate”.

Este adevărat că în laptele mamei se regăsesc proteine din alimentele pe care le consumă. Ele pot cauza anumite neplăceri copiilor. În același timp, laptele mamei conține și anumiți anticorpi și celule albe sensibile la acele proteine. Așadar prin alăptare se diminuează șanselor copilului să devină intolerant la alimentele care conțin acele proteine.

„Faptul că nu funcționează în cazul fiecărui bebeluș (din cauza unor sensibilități la proteine) nu înseamnă că toate mamele trebuie să excludă din alimentație o întreagă serie de alimente, așa cum se sugerează uneori”.

Dr. Jack Newman ”Ghidul pentru alăptare”.

Altfel spus, nu scoatem nimic din meniul mamei ”pentru orice eventualitate”, ci urmărim reacțiile copilului la alimentele care sunt de obicei mai ”problematice”.

La ce alimente să fiți cu băgare de seamă

În capul listei se află laptele și produsele lactate. De asemenea, grâul, alunele, ouăle, soia, nucile și fructele de mare apar în categoria alimentelor care pot crea disconfort bebelușului, spune Dr. Jack Newman. Iar Dr. Bill Sears adaugă acestei liste și: citricele, ciocolata, carnea de pui, carnea de vită, legumele care balonează, porumbul, roșiile.

Nu vă grăbiți să le scoateți pe toate în același timp din alimentație! Excludeți unul câte unul pentru o perioadă de cel puțin 14 zile și observați dacă se schimbă în bine starea copilului. Această metodă le ajută și pe mame să afle exact care e alimentul problematic și să nu ajungă să consume doar apă și câteva fructe și legume.

Cum depistăm alimentele care îl deranjează pe bebeluș

Mai întâi, faceți o listă cu alimentele care observați că îl agită. Laptele de vacă este cea mai frecventă cauză.

Apoi urmăriți reacțiile copilului după ce consumați câte unul dintre alimentele din listă (copilul devine agitat, supărat, plânge des, are episoade de colici, balonare, constipație sau diaree, sau i-a apărut iritație de scutec în formă de cerc roșu în jurul anusului).

Eliminați pe rând, pentru câte două săptămâni, fiecare dintre alimentele la care ați observat reacțiile pronunțate. Observați dacă starea copilului s-a îmbunătățit.

Pentru a fi sigură că ați dedus corect, reintroduceți alimentele care v-au trezit suspiciuni. Dacă reacțiile copilului reapar în decurs de 24 de ore, e cazul să renunțați pentru o vreme la acel produs. De cele mai multe intoleranța pe care o manifestă copilul nu va fi pe viață și șansele sunt mari ca în viitor să se poată bucura de aceste alimente.

Alimentația în alăptare presupune varietate, moderație și atenție la reacțiile copilului. Nimic nu este interzis. În același timp, dacă observați că bebelușul este agitat, are dureri de burtică, plânge mai mult, este bine să urmăriți care dintre alimente îi creează probleme. Nu uitați că, uneori nu alimentul în sine e deranjant, ci cantitatea consumată. La porții mai mici din acel produs copilul poate să nu manifeste vreo reacție.

Tot ce ai nevoie să știi despre alăptare și viața cu un bebeluș până la doi ani poți citi în cărțile celor doi pediatri renumiți: William Sears (Cartea bebelușului) și Jack Newman (Ghidul pentru alăptare) disponibile în pachet la preț special.

Ca să-ți faci o idee mai clară despre structura uneia dintre cărțile incluse în pachet și informațiile pe care le conține, îți punem la dispoziție în mod gratuit câteva pagini din carte.

Te-ar mai putea interesa